296 matches
-
Abia atunci băgă de seamă că exact alături, pe un fotoliu rabatabil zăcea întins cît era de lung Croitorașul. Dormea dus și vedea ceva în somn, pentru că pleoapele îi tresăreau din cînd în cînd și respira greu. Visați? Ordinele lui Mortăciune. Cum puteam să scap o asemenea ocazie? Ar fi fost cea mai mare prostie să fac pe eroul, să-i gîtui pe amîndoi la fața locului și să-mi iau tălpășița. Nu m-ar fi dibuit nimeni niciodată, dar ce-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu mai vrea să riște că și așa i s-au dat deja cîteva planuri peste cap. Nu mai e sigur nici dacă o să-l lase să vorbească cu țara în direct. Zice că e posibil ca domnul Președinte sau Mortăciune să fi schimbat între timp parola. Cică de cînd și-a luat Picioruș de Ghips mîna de pe situație. — Te pomenești că și-a găsit chiar acum momentul să-ți țină morală, zice Gulie. Dacă nu te ține, nu te ține
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai sus. — Sînt și ei acolo niște marionete pe care le manevrează alții, spuse Bulgarul. — N-oi fi sclipind eu de istețime, dar de asta mi-am dat singur seama de la început. Tot poporul vede că sforile sînt trase de Mortăciune, domnul Președinte, Broscoi și Picioruș. Nu-i nici o noutate. — Ba uite, te anunțăm noi că pînă și ei nu sînt altceva decît niște interpuși, zise Croitorașul. Gîndește-te mai bine, crezi că întreg Blocul Comunist a căzut așa de la sine? — Vrei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
astea? — Nu m-a ținut, recunoaște Tîrnăcop, frecîndu și palmele de dungile pantalonilor. — Cel puțin acum e limpede că Armata trage încă în populație, zice Roja. — Și n-o să se potolească pînă cînd toate scursorile de teapa lui domnul Președinte, Mortăciune și Broscoiul n-o să-și facă ordine în acte. Toată țara e la cheremul lor și gata. Trebuia să-i lichidezi măcar pe ăștia doi, reluă Roja, nici dracu’ n-ar fi știut cine a făcut-o. — Dacă o tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
imagine, fac o mulțime de calcule și ajung la concluzia că bilanțul victimelor mișcărilor de stradă este nesatisfăcător și că e mare nevoie de încă puțină carne de tun pentru a-și legitima prin eroism venirea la putere. Ideea lui Mortăciune, printre alte măgării puse pe tapet în acea după-amiază de liderii noului Front al Salvării Naționale, cu teroriștii, persoanele loiale Geniului care au reușit să ia controlul asupra Aeroportului Internațional Otopeni. Băieții au fost treziți pe la trei dimineața, armele li
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de n-o să mai poată să-l stingă nici cu pompierii. Abia își termină Cap de Piatră intervenția în care ne informează de existența unor grupuri fanatice care luptă pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut un efort și te-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prea multe responsabilități. De exemplu, ce-ar fi să-mi aduci și mie o cafea. JENI: Imediat. PATROANA: Poți s-o bei pe asta, că mie nu-mi place. Da' ce? Ai luat apă din canalul colector? Are gust de mortăciune. MINISTRUL: Cum poți să spui așa ceva? JENI: Eu mi-am dat toată silința și poftim ce mi-e dat să aud! Altădată să nu mai primiți asemenea musafiri. PATROANA: Poftim. Gustă și tu. Are gust de cotoi bătrîn mort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
moare, în definitiv cam astea-s prețurile în zonă la garsoniere. Poate ceva mai mici, fiindcă-i cam țigănie aici, da’ pân’ la coadă, unde nu-i țigănie în Bucureștiul ăsta? Și uite că toată lumea trage-ncoace, ca muștele la mortăciune, toți strâmbă din nas la țigănie și, totodată, dau năvală-n țigănie. Dacă tot s-a-ncurcat cu Mirela, tot el ar fi în drept s-o descurce. Obligat-forțat, Rafaele, gândește-te că a fost o zi memorabilă totuși când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vino repede, te așteptăm cu fripturile pe masă, și alt glas pițigăiat, de fetișcană: — Vino, Nemuritorule, să te punem la treabă, că lui Zizi i-a murit. — I-a murit la intrare, chicotiră alte glasuri. Alo-alo, ne auzi? Nemuritoruleeee... Băi, mortăciune! reveni vocea lui Zizi, rățoindu-se aproape îngrijorată. Răspunde! Ce-ai pățit de nu răspunzi? Zi o vorbă. Hai, dă un semn, trăiască mă-ta de băiat deștept. Te-am făcut cu mobil, și-acum faci pe supăratul. Mai vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de băiat deștept. Te-am făcut cu mobil, și-acum faci pe supăratul. Mai vrei să-ți iau un telefon? Zi, dă comandă la ce-ți mai trebuie. Am bani, bă, pot să te cumpăr cu tot neamul tău de mortăciuni... Rafael adormise cu capul pe masă, căzut peste brațele încrucișate pe firimituri de pâine uscată și cu gândaci umblându-i pe umeri și pe ceafă. Zi o vorbă, mortăciune, răspunde odată! FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Nemuritorii.doc PAGE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bani, bă, pot să te cumpăr cu tot neamul tău de mortăciuni... Rafael adormise cu capul pe masă, căzut peste brațele încrucișate pe firimituri de pâine uscată și cu gândaci umblându-i pe umeri și pe ceafă. Zi o vorbă, mortăciune, răspunde odată! FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Nemuritorii.doc PAGE 42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de curcan la tavă, preparată cu câteva zile În urmă și pui de găină pregătit În momentul de față la ceaun. Tony Pavone având cunoștință de criza alimentelor ce se accentua dramatic, iar În restaurante erau introduse tot felul de mortăciuni, culminînd cu produse de zahana umane furate de la morgă, punând În pericol viața consumatorilor, ceru să vadă cum se prezintă puiul de găină care urma să fie sacrificat, pentru a decide comanda ori a renunța. Afișând o mutră acră, ospătarul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cerând Îndurare și În același timp parcă Întrebau. “Dece am fost omorâți...!?” Am fost readus la realitate de ghiontul gardianului cu bastonul de cauciuc, care ridică vocea. “Ce te zgâiești mă la cadavre, ori vrei să te numeri printre aceste mortăciuni...? Hai, apucați de targă, eu vă aștept afară...!” Cu cele mai năpraznice sentimente de ură Împotriva brutelor comuniste - am Început să transportam cadavrele la un auto camion acoperit cu o prelată și parcat cam la 120 metri la o rampă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
că din cei din poză n-au rămas decât pete de sepia pe o emulsie, că trăiseră și ei, crescuseră mari, avuseseră griji și speranțe, purtaseră proteze și suferiseră de boli - ca să devină în cele din urmă, toți până la unul, mortăciuni infecte, trecîndu-și viețile în iluzie și lăsând existenței doar "realitatea" unei fotografii... îmi luam o carte, mă așezam pe iarbă și mai citeam câte un vers, mai priveam cerul de vară, cu nori albi, fără contururi precise, dar cel mai
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
schelet s-a prăbușit în genunchi. Nu vroiam nimic mai mult. Triumfători, ca niște cornaci indieni, ne-am cățărat de-a lungul coloanei vertebrale până pe țeasta lui și ne-am așezat acolo, pe osul tare și neted, privind cu dispreț mortăciunile împăiate din jur. Dinspre ele mi s-a părut o clipă că venea un vuiet de revoltă, ca și când toate blănurile sutelor de specii s-ar fi zbârlit deodată. Aici nu mai era nimic de făcut. Trecând pe lângă diorama din perete
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
riști mai mult ducându-te decât neducându-te ? N-ar fi mai bine să faci drumul întors chiar din această clipă ? Și deodată, o boare fierbinte, amestecată cu miros de bălării încinse la soare, de lemn câinesc și duhoare de mortăciune, îl făcu să-și ducă repede batista la nas. Apoi, nervos, să împingă cu bastonul caftanul muscalului : — Unde-ți ții ochii, dobitocule ? întoarce, n-auzi ? întoarce odată, vită ! Trecuseră, într-adevăr, de casă, și fără putoarea bine cunoscută a maidanului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asta doar la sfârșit mi-a spus -, mult n-a lipsit, să știi, ca să o omori cu zile... Așa că de data aceasta e mai greu, m-am gândit, poate că este băiat, și deodată m-a trăsnit o duhoare de mortăciune, venind probabil de peste gard, de la maidan. Și atunci mi-am dat seama că, dacă mai întârzii o clipă doar, e prăpăd ; cel puțin, bine că n-aveam grija servitorimii care să-mi încurce lucrurile și să-i deschidă ușa. Sigur
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de viață cât mai poate, soția lui înțelege că el o crede fără farmece, fără nicio putere, o moartă, un strigoi (II, p. 628). Cât despre Dida, ea declară că nu mai vrea să fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă și constată că cineva i-a frânt lumânările de la nuntă, i-a ciopârțit rochia de mireasă și a dat drumul la gaz
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe trăgaci, inspectorul-șef Francisco Javier Fumero avea să-și aminească de ziua În care văzuse craniul maică-sii explodînd ca un dovleac copt În apropierea unui bufet din Las Planas și nu simțise nimic, poate doar ceva din plistiseala mortăciunilor. Garda Civilă, anunțată de angajatul localului, care auzise Împușcătura, Îl găsise pe băiat așezat pe un pietroi, ținînd pușca În poală, călduță Încă. Contempla imperturbabil trupul decapitat al Maríei Craponcia, alias Yvonne, acoperit de insecte. CÎnd văzu gardienii cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
propriul ei absolut, întru cât se refuză măreției și scoboară de bunăvoie într-o degradare temporală, într-atît sânt Până și-n moarte caut viața, și rostul meu nu este decât a o descoperi în tot ce nu e ea. Dacă mortăciunea divină ar fi mai vie, de mult aș poposi în brațele ei. Dar Dumnezeu a împrumutat prea puțin vieții ca să am ce să caut în pustiul lui. Nu se mai poate trăi decât pândind viața peste tot unde nu-i
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la loc pe bufet. Obișnuia să poarte aparat dentar, mititica de ia. Chiar i-a Îndreptat dinții. O chestie bună, deși la Început n-am fost de acord. Însă n-a purtat nimic pe picior. Bucătăria miroase nasol. E o mortăciune acolo. Deschid ușa din spate. E frig, iar eu am numai chiloții cu picior pe mine și halatul care e descheiat, dar e bine să vezi cum ninge iarăși. Ca În White Christmas cu Bing Crosby și Danny Kaye, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care se afla de cealaltă parte a sălii. ― Noile modele, nu, îi răspunse Dietrich, care-și tria instrumentele. Ele sunt alimentate în parte de câmpul electric al corpului, iar dacă purtătorul lor moare, moare și semnalul. Capacitatea electrică a unei mortăciuni e nulă. Asta-i singurul incovenient al corpului omenesc: nu se mai încarcă, așa ca o baterie. ― Hai, nu mă-nebuni? făcu Hudson aruncând o privire către meditehă. Și cum știu dacă un tip e pe alternativ sau continuu? ― La fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
la cozoroc, surâzător, nemișcat, zeu minuscul al pustietății feroviare, pe mecanicul locomotivei, pe fochist, pe conductorul blegit de inactivitate... așa... pe toți călătorii și călătoarele înciorchinate la geamuri... Dar cu cel mai strașnic năduf înjurau o fântână seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în stoluri ciripitoare și cotropeau „zonele“, locurile acelea de-a dreapta și de-a stânga haltei, doldora de buruiene mâncate de noi, copii lacomi... Curios, tata nu înjura, asta fiind, bănuiam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
mușchii tresăreau într-un zvîcnet viu, adevărat, așa cum văzuseră de nenumărate ori în apa bălților și a Dunării că zvîcnesc broaștele întregi, iar ei nu erau decît un capăt mort, ciuntit, nu mai erau de fapt decît un rest de mortăciune. Și degetele lor dădeau viață întreagă, adevărată, aceeași mișcare, cu aceeași energie și amplitudine, cu aceeași nervozitate, o zvîcnire pe care o mai făcuseră de atîtea ori, de zeci de mii de ori, de milioane de ori înainte. Privirea întrebătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt scurt... — Ce dracu’ o fi fost În capul lui azi-dimineață? Întrebă Logan, În timp ce Watson băgă mașina În viteză și mai Înaintă puțin. — Al cui, al gunoierului? spuse ea. Scoală-te, adună mortăciuni de pe șosea, mănâncă de prânz, mai adună niște mortăciuni de pe șosea... Nu, nu el, zise Logan lovind parbrizul mașinii cu degetul. El. Crezi că se scoală de dimineață și se gândește: „Știu, o să mă Îmbrac astfel Încât toată lumea să Îmi vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]