728 matches
-
găsesc la nivelul creierului. Rolurile CCK: determină contracția veziculei biliare și secreția de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină, CCK crește tonusul sfincterului piloric, prevenind astfel refluxul conținutului duodenal în stomac; gastrina și CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nivelul glandelor salivare. Alți hormoni gastro-intestinali Motilinul este un polipeptid care conține 22 de aminoacizi; a fost extras din mucoasa duodenală. Are rol în stimularea secreției acide gastrice. Substanța P se găsește la nivelul celulelor endocrine ale tractului gastro-intestinal; stimulează motilitatea intestinului subțire. Peptidul eliberator de gastrină (GRP) conține 27 de aminoacizi, iar primii 10 aminoacizi C terminal sunt identici cu bombezina. Este prezent în terminațiile nervoase vagale de la nivelul celulelor G; funcționează ca un neurotransmițător care mediază pe cale vagală secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în circulație. După ingestia de alimente glicemia crește, atingând un maxim la 30 60 minute. Enterocitele nu folosesc drept combustibil glucoza ci preferă glutamina (fig. 21). Glucidele nedigerabile (celuloză, hemiceluloză, pectine) determină volumul fecalelor și au un rol important în motilitatea intestinală. Pectina absoarbe rapid apa formând un gel ce crește peristaltica intestinală (utilitate terapeutică). Regimul bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului colic prin accelerarea tranzitului cu scăderea formării de acid litocolic cancerigen și tot astfel contribuie la scăderea colesterolemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
extind după bunul plac"228. Pentru Gehlen această dimensiune "post-istorică" ne implică deja în mod parțial prezentul și va determina complet civilizația viitorului: dinamica dezvoltării tehnologico-industriale, chiar dacă alternează accelerări și opriri, progrese și regrese, a condus la o "stare de motilitate perpetuă" care se reproduce și se repetă la nesfârșit. Apare atunci o "stază a istoriei" în care societatea și cultura se "cristalizează". Aceasta este situația pe care Gehlen o numește posthistoire sau după cum spune în mod explicit într-unul dintre
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
În activitatea motorie a organismului sunt implicate două componente ale sistemului nervos: a) Sistemul nervos somatic. Prelucrarea impulsurilor ajunse pe căile aferente la diferite nivele ale sistemului nervos central duce la apariția senzațiilor și reacțiilor conștiente și inconștiente, implicit a motilității voluntare și involuntare (reflexe). Chiar în repaus, mușchii striați se află într-o stare de ușoară contracție, necesară menținerii posturii și realizării mișcărilor, numită tonus muscular, menținută prin impulsurile eferente sosite de la scoarță, cerebel și unii nuclei mezencefalici. Reflexele motorii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
motorii simple se realizează la nivel medular, reacțiile motorii mai complexe sunt coordonate de către centrii nervoși din trunchiul cerebral, iar neocortexul motor sau aria corticală motorie este locul de comandă voluntară a mișcării. Impulsurile motorii corticale care nu sunt destinate motilității voluntare au rol inhibitor asupra centrilor motori medulari. Se disting o componentă nervoasă de comandă a mișcării și una de control și reglare. b) Sistemul nervos vegetativ, prin cele două componente ale sale, simpaticul și parasimpaticul, adaptează funcțiile vegetative (circulația
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
execuția mișcărilor. Aceste acțiuni presupun corelarea: contracției mușchilor agoniști (care realizează mișcarea) și a mușchilor sinergiști (care o întăresc) relaxării mușchilor antagoniști contracția mușchilor de fixare, pentru menținerea poziției segmentelor corporale și a posturii Comanda și integrarea superioară a controlului motilității voluntare se fac la nivelul neocortexului motor. Neocortexul motor este constitui din: aria motorie primară, localizată la nivelul circumvoluției frontale ascendente și lobului paracentral, unde corpul uman este reprezentat somatotopic - un homunculus motor răsturnat având reprezentate mai bine zonele caracterizate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
destinate mușchilor membrelor, în special flexorilor proximali. Calea extrapiramidală este destinată impulsurilor ce controlează tonusul muscular, mișcările automate, semiautomate și cele voluntare asociate mișcărilor automate, mersului, vorbitului, alimentației, actelor comportamentale și stărilor emoționale, dar și impulsurilor cu rol inhibitor pentru motilitatea voluntară. Neuronii de origine ai căii sunt situați în unele arii corticale motorii și somatosenzitive, având conexiuni în corpii striați, nucleul roșu, tuberculii cvadrigemeni, nucleii vestibulari, nucleii olivari, formațiunea reticulată. Unitatea motorie. Axonii mai multor motoneuroni spinali intră în alcătuirea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ipsilaterală sau chiar pierderea totală a vederii la ochiul respectiv, modificări ale fundului de ochi - atrofie optică de tip primitiv ipsilaterală, scăderea acuității vizuale, uneori Sindrom FOSTER-KENNEDY (Fig. 4), (exoftalmia ireductibilă unilaterală cu coborârea ochiului sub axul orizontal), tulburări de motilitate oculară - de la paralizii de oculomotor comun până la paralizia completă a musculaturii extrinseci a ochiului, deficit de sensibilitate pe ramura I (oftalmică) a nervului trigemen ipsilateral, tulburări psihice și neurologice în faza tardivă (puerilism), crize de epilepsie focală, stări onirice sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Tulburări de atenție și memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
lobului ocipital Se traduce prin apariția de fosfene, vedere cu pete oarbe dar și viziuni colorate sau halucinații care constituie aura crizei și care au valoare localizatoare a procesului patologic și, bineînțeles, de criză paroxistică motorie propriu-zisă. e) Tulburări ale motilității oculare Tulburările motilității oculare consemnate în procesele tumorale ale lobilor occipitali sunt: 1. Paralizii ale mișcărilor conjugate ale ochilor; 2. Paralizia psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
traduce prin apariția de fosfene, vedere cu pete oarbe dar și viziuni colorate sau halucinații care constituie aura crizei și care au valoare localizatoare a procesului patologic și, bineînțeles, de criză paroxistică motorie propriu-zisă. e) Tulburări ale motilității oculare Tulburările motilității oculare consemnate în procesele tumorale ale lobilor occipitali sunt: 1. Paralizii ale mișcărilor conjugate ale ochilor; 2. Paralizia psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări în percepția duratei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
observă multe dereglări - se Îngustează cavitatea articulară, cresc osteofite (depuneri de calciu pe structuri osoase, se deteriorează periostul. Oasele membrelor devin șubrede, fragile, apar deformări ale coloanei vertebrale și membre. Pe măsură ce Îmbătrânim se schimbă metabolismul. Slăbesc funcțiile secretorii și de motilitate a intestinului, se Îngreunează digestia. Scade sistemul de apărare a organismului, se Înrăutățește adaptarea la efort, crește perioada de asimilare și restabilire. Toate acestea duc la reducerea capacității de muncă și pregătire fizică (se micșorează viteza, precizia și amplitudinea mișcărilor
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
volumului de alimente consumate și accelerează mișcările tractului gastro intestinal. Cel mai bine se „dilată” fibrele din tărâță de ovăz. Apoi, există fibre de morcov, mere, vinete, varză, pere, porumb. Celuloza nu este digerată, dar fibrele dietetice stimulează funcția de motilitate a intestinului (peristalismul) și previne constipația. Pectina substanțelor dietetice leagă fibrele toxice reducând activitatea lor asupra organismului, ele formează compuși insolubili cu metale grele (plumb, cobalt, mercur, cadmiu) și le elimină din organism. Sunt bogate În pectină merele, sfecla, dovleacul
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ocitocinei mai mici (SCHAMS D. 1979, TAVERNE, M.A., 1984). La vacile supuse operației de cezariană are loc o perturbare a cineticii uterine în faza a două (4 9 zile) în sensul unei hipochinezii marcante(SEICIU FL. și col. 1989). Motilitatea uterină la aceste vaci apare în mod treptat, normalizându-se abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor uterine se indică faptul că, aproape în exclusivitate contracțiile încep de la capătul ovarian al cornului, iar unele nu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
TAVERNE, M.A., 1984). Mecanismul biochimic al contracției uterine are la bază interacțiunea dintre actinomiozină, acidul adenozintrifosforic și diferiți ioni de Ca++, Na+, Mg++ (SEICIU, FL. și col. 1989, ZEROBIN, K., 1984). S-a constatat că, hormonii estrogeni intervin în motilitatea uterină prin acțiunea lor biochimică complexă de : inducere a creșterii cantității de actinomiozină, mărire a puterii de scindare și recombinare a actinomiozinei sub acțiunea acidului adenozintrifosfat, favorizare a creșterii enzimelor transaminate, intervenție în eliberarea histaminei și favorizarea creșterii concentrației acetilcolinei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși de digestie gastrică; acesta ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]