1,969 matches
-
și procesualitate. Forme, tipuri și niveluri de învățare. ● Teorii ale învățării (B.F. Skinner, J. Piaget, L.S. Vagotski, D.P. Ausubel, R. Gagne etc.). ● Condiții interne ale învățării în grădiniță: procesele cognitive, afective, volitive; motivația - geneză, dinamică, forme, structuri motivațional-atitudinale. Legea optimului motivațional. ● Condiții externe ale învățării în grădiniță: statutul educatoarei, mediul grădiniței și al grupei de copii preșcolari, mediul socio - familial, factori ergonomici și de igienă ai învățării. ● Noi semnificații și extensii ale conceptului de învățare (învățarea utilizând metoda proiectelor/principiile Planului Dalton/Flipped
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
dragoste, cu tot ce ține de acest sentiment complex, îndoieli, dăruire, fior și visare, până la apogeu, viață și moarte. - Structurarea textului este unitară, gradată, și, așa receptând-o, am perceput Apa ca pe un roman de dragoste, alcătuit din momente motivaționale de viață, trecute sau actuale, și nu au nicio importanță anii când s-au petrecut, dacă sunt menite să apropie îndrăgostiții. - Textul decurge, până la final, ca un puzzle din două culori, din două ființe, una explicându-se prin cealaltă, pe
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
contemporană întâlnim acest spațiu al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivațională aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate. Romanul Urmașul lui Dracula este o carte în care fantasticul, miraculosul și realismul coexistă, se suprapun, se intersectează. Dimensiunea temporală și spațială are o evoluție
DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379421_a_380750]
-
contemporană întâlnim acest spațiu al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate. Citește mai mult Mitologia autohtonă reprezintă încă din literatura veche, o sursă de inspirație valoroasă, al cărei conținut simbolic este inepuizabil, scriitorii găsind semnificații dintre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
contemporană întâlnim acest spațiu al mitologiei inserat în text sau în subtext, ca moment de amplificare al mesajului, de dublare a semnificațiilor, și implicit, de necesitate a interpretării plurivalente. Ei bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate.... V. ”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARĂ SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2312 din 30
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
la modelarea circuitelor neurale ale copiilor, ce corespund contextului prefrontal, va regla memoria de lucru , le va accentua atenția , le va îmbunătăți coeficientul de inteligență , acele atitudini psihologice comportamentale , valorile ideologice, înclinarea spre cultural și social. Interdisciplinaritatea este o cheie motivațională ce antrenează o serie de mecanisme neurale , orchestrând: interacțiunile , gândurile, sentimentele, relațiile indivizilor, crescând empatía, cognițiile felurite, imaginea de sine, armonía democratică. Din ea va deriva mai apoi performanțele școlare îmbunătățite, flexibilitatea ideologică, eleméntele plăcute, asimílate, adică domesticite didactic și
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
lecție a compoziției plastice - a unor forme tridimensionale, recuperate cu o minuție de strălucit artizan al altor vremuri.” Veronica Marinescu ,,Titlurile ciclurilor de lucrări ale Angelei Tomaselli definesc un univers complex, intens subiectiv, în care se împletesc cele doua filoane motivaționale: cel al patrimoniului cultural, disponibil ca sursă de teme si soluții formale, și cel al experienței personale, ambele citite ca o arheologie a subiectului. Ansamblul mitologiilor sale subiective este guvernat de aceeași libertate, provenind din constelații mitice diferite - universul folclorului
ANGELA TOMASELLI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345944_a_347273]
-
a acestuia înlatură ambiguitatea luxuriantă a vieții terestre. Atracția față de forța copleșitoare a apei e puternică dar nu dominatoare. Este o scenă în filmul ” The Big Blue”(cea din imagine) care mie îmi pare super revelatoare din punct de vedere motivațional. Alegerea între viața obișnuită și un univers paralel (chiar daca e unul în stare lichidă), dar mai putin accesibil, este sfașietoare. Atunci cand se dovedește mai puternică chemarea supremă (care te umărește și-n visele cele mai stranii) se inversează raportul de
OCEAN LOVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348818_a_350147]
-
simte, jurnalistul reușește să redea și modul în care acesta relaționează cu alți indivizi sociali, cu comunitatea din care face parte, cu societatea în ansamblu. Pentru argumentarea mediatică a anumitor acțiuni sociale ale oamenilor se impune identificarea și analiza cadrului motivațional al acestora. Idealurile, convingerile, interesele, dorințele și valorile omului reprezintă criterii motivaționale pentru adoptarea unor decizii sau realizarea unor lucruri. Convingerile indivizilor sociali sunt determinante pentru acțiunile lor sociale, or, puterea de convingere se bazează pe cunoștințe și idei, devenite
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
alți indivizi sociali, cu comunitatea din care face parte, cu societatea în ansamblu. Pentru argumentarea mediatică a anumitor acțiuni sociale ale oamenilor se impune identificarea și analiza cadrului motivațional al acestora. Idealurile, convingerile, interesele, dorințele și valorile omului reprezintă criterii motivaționale pentru adoptarea unor decizii sau realizarea unor lucruri. Convingerile indivizilor sociali sunt determinante pentru acțiunile lor sociale, or, puterea de convingere se bazează pe cunoștințe și idei, devenite importante, care influențează persoana să acționeze într-un mod sau altul. Un
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
care influențează persoana să acționeze într-un mod sau altul. Un om convins se deosebește prin încrederea în sine, scopuri bine determinate, comportament deosebit - calități de care, realmente, are nevoie un potențial erou al produselor jurnalistice pe domeniul social. Cadrul motivațional se face important și pentru înțelegerea proceselor sociale, or, parametrii spațiali și temporali sunt determinați pentru a identifica începuturile și a prognoza manifestările ulterioare și direcțiile în care acestea se vor manifesta. Cadrul motivațional urmează a fi analizat prin prisma
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
produselor jurnalistice pe domeniul social. Cadrul motivațional se face important și pentru înțelegerea proceselor sociale, or, parametrii spațiali și temporali sunt determinați pentru a identifica începuturile și a prognoza manifestările ulterioare și direcțiile în care acestea se vor manifesta. Cadrul motivațional urmează a fi analizat prin prisma contextului istoric în care el s-a format, precum și prin prisma contextului social de moment. Doar dubla abordare poate face lumină asupra ideologiilor, condițiilor și circumstanțelor istorice determinante care au stat la baza formării
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
a fi analizat prin prisma contextului istoric în care el s-a format, precum și prin prisma contextului social de moment. Doar dubla abordare poate face lumină asupra ideologiilor, condițiilor și circumstanțelor istorice determinante care au stat la baza formării cadrului motivațional. De rând cu procesele dintr-o anumită realitate socială, legate de trăirile și sentimentele indivizilor sociali față de sine sau de semenii lor, în prim-planul jurnalismului social se situează relațiile dintre individul social și grupul social din care acesta face
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
problemele sociale ale acestora urmează să fie evaluate într-un anumit context social, iar, pentru a fi reflectate plenar, se impune „măsurarea” cantitativă și calitativă a acestora, fapt ce indică asupra necesității abordării sociologice a lor. Reflectarea mediatică a cadrului motivațional impune activități de documentare cu privire la calitățile persoanei, la gradul de conștientizare a propriilor fapte, la nivelul maturizării psihologice a lui, la dinamica structurii motivaționale etc. Dar, de rând cu motivele dominante, ordinare și vizibile, care condiționează activitatea de zi cu
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
calitativă a acestora, fapt ce indică asupra necesității abordării sociologice a lor. Reflectarea mediatică a cadrului motivațional impune activități de documentare cu privire la calitățile persoanei, la gradul de conștientizare a propriilor fapte, la nivelul maturizării psihologice a lui, la dinamica structurii motivaționale etc. Dar, de rând cu motivele dominante, ordinare și vizibile, care condiționează activitatea de zi cu zi a omului, importante se fac și cele latente, care se manifestă, îndeosebi în condiții extremale. Alături de abordarea psihofiziologică se afirmă și abordarea conflictologică
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
ale mele sunt de fapt poezii... Tot ce știu, e că sunt sentimente, sentimente trăite crunt, până la vasele sanguine, lacrimi plânse cu sufletul și cu ochii pentru iubiri neîmplinite, furie împotriva nedreptății, confiscării libertății, dar și trăiri puternic optimiste și motivaționale. Sunt un tabel medeleevist al trăirilor emoționale, cu un număr atomic adus grav, spre implozie. Sunt propriul meu foc. Sunt propria mea pedeapsă. Sunt propriul meu chin. Sunt propria mea lupta. Sunt eroul nimănui. Sunt propriul meu erou! Când eram
DANIEL DOBRICĂ de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362206_a_363535]
-
accesibil majorității executanților. Motivarea negativă se bazează pe amenințarea personalului cu reducerea satisfacțiilor dacă nu realizează obiectivele și sarcinile repartizate. În firmele moderne se folosește cu precădere motivarea pozitivă. Managementul științific realizează funcția de antrenare pe baza așa-numitelor scări motivaționale, cea mai cunoscută fiind cea a lui Maslow. Pentru o antrenare eficientă, procesul motivării trebuie să întrunească simultan mai multe condiții: . să fie complex, în sensul utilizării combinate atât a stimulentelor materiale cât și a celor morale; . să fie gradual
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii, care trebuie
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
nu numai Baetica se bucură de același tratament. Cvasiîntreaga ei generație cade sub observația extrem de exigentă a criticii de întîmpinare, imprimînd un dinamism pe cît de căinat de unii, pe atît de permanent salubru în durată. Există și o acoladă motivațională în aplombul actualului comentariu literar de întîmpinare și ea se măsoară pe substanțialul ambitus al prozei de prim rang ce continuă să se scrie acum în Occident: Lodge, Barnes, Marías, Botton, Ewan, Coe, Houellbecq, printre alții. Iar, dacă e de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Problematica succesului și eșecului școlar, precum și a efectelor pe care le determină în ceea ce privește personalitatea elevilor a constituit și constituie o amplă preocupare pentru științele educației. Lucrarea își propune să analizeze modalitatea concretă în care rezultatele evaluării influențează sfera motivațională și atitudinală a elevului, aspecte mai puțin evidente, dar care influențează activitatea școlară a oricărui elev. În contextul actual al sistemului de învățământ românesc, din ce în ce mai mulți profesori sunt nemulțumiți de submotivarea elevilor pentru activitatea de tip școlar și atitudinile necorespunză
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
intrinseci pentru activitatea de învățare și creșterea nivelului de aspirație al elevului, în timp ce eșecul în respectiva sarcină determină scăderea motivației intrinseci și a nivelului de aspirație. Necunoașterea rezultatului la proba administrată nu induce nici un fel de modificare semnificativă în sfera motivațională. În ceea ce privește universul atitudinal al elevului, succesul într-o sarcină școlară specifică are ca și consecință atitudini pozitive față de disciplina de studiu, față de situația generală de învă țare și față de profesori, în timp ce eșecul în sarcina respectivă are ca efect atitudini negative
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este, într-adevăr, factorul fundamental în determinarea randamentului școlar (mai ales în cazul insuficientei dezvoltări intelectuale, care condiționează direct eșecul școlară. Deși a fost considerat determinant, în marea majoritate a cazurilor acest factor este acompaniat de alți factori, interni: emotivafectivi, motivaționali, caracteriali, volitivi, sau externi: metoda de predare, natura sarcinilor școlare etc. Din acest punct de vedere devine evident că studierea reușitei/nereușitei școlare este o sarcină extrem de dificilă, dar în același timp foarte importantă pentru optimizarea activității didactice. Se evidențiază
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
inteligență artistică, alta tehnică, alta științifică, sau chiar inteligență „școlară”, ca aptitudine a elevului de a se adapta situatiilor problematice din școală prin asimilarea cerințelor acesteia și acomodarea la ele. În subgrupa factorilor nonintelectuali ai reușitei școlare sunt incluși: factorii motivaționali, afectiv - atitudinali și cei caracteriali. Este recunoscut că o motivație puternică (pozitivăă, favorizează, iar una slabă (negativăă diminuează participarea elevului la activitea de învățare și, implicit, performanță școlară. Atitudinea față de învățătură, care poate fi pozitivă sau negativă, își pune, în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
școlare. Dar, succesul, sau insuccesul școlar depinde și de factori volitivi - caracteriali cum ar fi: conștiinciozitatea, perseverența, ambiția, spiritul de inițiativă, stăpânirea de sine, rezistența la efort, independența etc. Dintre factorii enumerați aici succint, o atenție aparte trebuie acordată celor motivaționali. Practica educațională arată că activitatea de învățare este plurimotivată, dar unii factori o influențează mai puternic, iar alții, mai slab. În literatura de specialitate se disting două categorii opuse ale motivației: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă, prima avânduși sursa în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
se petrece sub semnul unei solicitări și condiționă ri externe, fără o plăcere interioară, presupune un efort, de regulă mai mare decât dacă elevul ar fi motivat intrinsec. Discuțiile privind rolul motivației în obținerea performanțelor școlare ridică și problema optimului motivațional (legea YLRKESDODSON, conform căreia, creșterea performanței este proporțională cu intensificarea moțivației până la un punct, dincolo de care urmează stagnarea sau chiar regresulă. Aceleași cercetări evidențiază că atât submotivarea cât și supramotivarea pot conduce la rezultate slabe sau la eșec, însă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]