757 matches
-
care a beneficiat de un climat familial favorabil jocului cu obiecte, poate să se confrunte cu lumea obiectelor cu succes dezvoltându și o motricitate armonioasă. Deplasările sale nu mai pun probleme, echilibrul este asigurat, coordonarea mâini-picioare este învățată, rezultând o motricitate bine organizată pe plan temporal. Copilul acumulează multă abilitate din punct de vedere al coordonării ochi-mâini; poate să țină lingura între police și arătător, deprinzând un bun control. Spontaneitate și mișcare Una dintre caracteristicile esențiale ale gesturilor, mișcării și atitudinilor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de retragere; b) printre copiii activi care pot avea adaptări mai mult sau mai puțin eficace unii sunt “activi controlați”, adică acceptă să li se întrerupă activitatea când este necesar. c) alți copii sunt “activi - impulsivi”. Ei par depășiți de motricitatea lor, în sensul că sunt agresivi, iar forța lor este prost controlată. Au fost numiți și “hiperkinetici” (hiperactivi). De aceea, la această vârstă, informația joacă un rol important și ea trebuie astfel aplicată, încât să se adapteze fiecărui tip de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Dezvoltarea percepției de timp îi ajută pe copii să și organizeze timpul mai rațional, să-și regleze ritmul activității încadrându-se în timpul afectat pentru programul de spălat dimineața, pentru îmbrăcat etc. La sfârșitul vârstei preșcolare se dezvoltă percepția temporală în legătură cu motricitatea practică și limbajul. 2.1.3. Adaptare la timp a automatismelor motrice până la 7 ani a) Adaptarea la timp și sincronizarea senzori-motrică Automatismele motrice deprinse de copil până la o anumită vârstă trebuiesc adaptate la imperativele temporale impuse de mediu, în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
bucuria generală și găsește în această activitate o siguranță. Deci, asocierea cântecului cu mișcarea permit legarea mișcării corpului, cu sunetele muzicale emise de propria respirație, liant ce unește ritmicitatea cu mișcarea și limbajul. 2.1.4. Lărgirea orizontului temporal și motricitatea secvențială La începutul vârstei preșcolare copilul trăiește în prezent, orizontul lui temporal fiind limitat. Cu timpul, datorită experiențelor trăite în sânul familiei (sărbătoare, zi de naștere) sau a celor socioculturale (sărbătorile de Crăciun și Paște) el începe să fixeze câteva
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
funcțională se traduce prin posibilitatea progresivă de a controla diferite părți ale corpului său. Ea va fi utilizată în învățarea scrisului care implică disocierea mișcărilor mâinii și ale degetelor și în învățarea lecturii care implică luarea în sarcină voluntară a motricității autonome a ochilor. Pentru integrarea socială este indispensabilă învățarea lecturii și scrisului, învățare care începe la vârsta de 6 ani. Lectura și scrisul trec pe plan operativ prin două ansamble de acte psihomotorii și cognitive. Schema corporală ca structură va
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
special stângacii și copiii care au dominante încrucișate: ochi-mână, ar trebui în această privință să beneficieze de o educație psiho-motrică preventivă cel mai târziu la sfârșitul grădiniței. Coordonarea oculo-manuală și strategia vizuală în învățarea lecturii și a scrisului Studii despre motricitatea grafică au permis să facem o sinteză a evoluției coordonării oculo-normale până la 6 ani. În acest scop, coordonarea mișcării ochilor se caracterizează prin stabilirea automatismului de urmărire vizuală care pleacă de la a se orienta de la stânga la dreapta sau invers
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este respectată, orientarea mișcării ochilor va fi conformă cu dominanța motrică a mâinii. Când copilul se confruntă cu învățarea cititului, în afara problemei descifrării literelor și a asocierii lor cu sumele, el va trebui să rezolve simultan mai multe probleme de motricitate vizuală: ) să transforme mișcarea automată de urmărire vizuală într-o acțiune intenționată care constă în a-și fixa privirea de la stânga la dreapta rândului, în raport cu orientarea corpului său; ) să „cedeze” automatismului stânga dreapta (la dreptaci) transformând această mișcare continuă într-
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Problema motrică pusă de scris Scrisul este înainte de toate o învățare motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita problemele de disgrafie. Dacă abilitatea manuală globală nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a permite mișcările fine ale mâinii și degetelor. Este necesar un efort de ajustare posturală cu reprezentare mentală. Acesta va avea ca suport utilizarea a ceea ce am numit „imaginea corpului operator” asociată cu reprezentarea mentală a verticalității. Scrisul și exercițiul motricității fine Aspectul fazic se traduce prin folosirea ansamblului musculaturii mâinii și degetelor. Ansamblul acestei musculaturi intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
am numit „imaginea corpului operator” asociată cu reprezentarea mentală a verticalității. Scrisul și exercițiul motricității fine Aspectul fazic se traduce prin folosirea ansamblului musculaturii mâinii și degetelor. Ansamblul acestei musculaturi intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată controlului vizual. Apare o îmbogățire a schemei corporale conștiente și un mai bun control al motricității cortico spinale. Munca de disociere este consacrată și aptitudinii de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată controlului vizual. Apare o îmbogățire a schemei corporale conștiente și un mai bun control al motricității cortico spinale. Munca de disociere este consacrată și aptitudinii de relaxare a mușchilor care nu intervin în mișcare. Această relaxare permite diminuarea diskineziilor și lupta împotriva oboselii. Scrisul implică asocierea armonioasă a numeroaselor contracții sinergice și antagoniste ce implică în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
perceptivă care corespunde stadiului inteligenței preoperatorii a lui Piaget, fundamentală pentru abordarea școlarizării implică faptul că la 6 ani copilul să-și poată stabiliza postura și reacțiile motrice ca să-și exercite vigilența perceptivă. Instabilitatea psihomotrică care se traduce printr-o motricitate necontrolată și anarhică, are drept consecință incapacitatea de a efectua efortul de concentrare necesară învățărilor școlare. Acest echilibru tonico-emoțional stăpânit în situații calme corespunzătoare învățării școlare poate apărea în jocurile care cer diversiunea emoțională. Situațiile reprezentate de jocuri cu reguli
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ce implică până la sfârșitul copilăriei imaginea corpului trebuie să ajungă la un echilibru sigur, între componenta afectivă și cea operatorie. Acest echilibru se traduce corect prin acțiunea concomitentă a unei autonomii motrice care depinde de posibilitățile: -de dispunere a unei motricități susceptibile de răspunsul eficace și fără reflexie a unei situații de urgență; -de intervenția intențională pentru modificarea unui detaliu a unui automatism deja achiziționat în vederea ameliorării eficacității; -de controlul nivelului de energie pus în joc, în acțiune prin reglarea tonusului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
va deveni specific în decursul evoluției în direcții adaptative pe măsura dezvoltării neuronilor cu funcții operative. Originea energiei Originea energiei este dublă : internă, prin activitatea metabolică a neuronilor și externă prin stimularea senzorială provocată constant de mediul înconjurător și de motricitatea spontană a subiectului. Ea fluctuează în funcție de stările, de nevoie ale organismului. Orice sistem funcțional este supus necesității de a-și întreține propria activitate. Termenul “nevoie” adoptat de psihologia tradițională corespunde acestui caracter de “ pornire la drum “ a organismului. Natura nevoilor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de latență care precede intensa fierbere pulsională provocată de pubertate și apariția genialității, centrul de gravitație al organizării de sine și corpul motor sunt angajate în activități cooperante fără eficacitatea trecerii și utilizarea capacității sale cognitive. Valoarea psihică și calitatea motricității operaționale sunt determinante de varianțele majore ale statutului copilului în grupul de perechi. „Limbajul nu se poate instaura în această perspectivă care pe un fond probabil sunt constituite posibilitățile și limitele copilului”. Auzieu afirmă că: „El nu există în spiritul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în jocul reflex al automatismelor. Intenția subiecților este sigura orientată spre cercetarea scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient. Acest lucru este posibil dacă subiectul are încredere în propria motricitate și sentimentele sale sunt disponibile pentru a face față situațiilor motrice cu care este confruntat. Odată memorizate aceste automatisme vor putea fi puse în joc la modul complex al unei ajustări, într-o situație de urgență. În prezența unei situații
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
întâi cunoștință cu termenul de exersare motrică. În lipsa unei definiții concrete a noțiunii de exersare motrică, cel mai indicat ar fi să explicăm această expresie prin ceea ce reprezintă fiecare termen în parte. Astfel, termenul “motrică” poate fi determinat din definiția motricității care reprezintă: “o însușire a ființei umane, născută și dobândită, de a reacționa cu ajutorul aparatului locomotor sub forma unei mișcări”, adică motrică, conduce la ideea de mișcare, iar termenul de exersare, în cazul de față, reprezintă executarea sau repetarea unor
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
specializarea mișcărilor, mai ales a mâinilor a ajuns la un grad superior, asigurându-i condiția esențială, strict necesară pentru progresul său. Mișcarea este astfel elementul ce stă la baza desfășurării procesului de cântat la vioară. Această perfecționare foarte importantă a motricității mâinilor, ca și a altor segmente ale aparatului locomotor, se repercutează și asupra elementelor sistemului nervos central, a căror dezvoltare o stimulează. Sistemul nervos central intervine în toate formele de activitate musculară, începând de la tonusul muscular permanent și reflexe elementare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
moartea. Aceeași generare, aceeași distrugere. Numai atomii se disting: sufletul este constituit din particule netede și sferice, motiv pentru care nu sunt oprite, nici frânate de nimic. Agitația lor le încălzește și permite astfel o anumită viteză funcțiilor psihice de motricitate, de sensibilitate și de gândire. Operațiile de mișcare, percepție și reflecție țin deci de acești atomi specifici, pe când atomii specific somatici au altă formă și configurație. Așadar, psihologia ține de fizică, iar aceasta are ultimul cuvânt în toate. În înlănțuire
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atunci când va fi lăsat să plece, va Înțelege că doar comportamentul corect este răsplătit. 5. Activitatea fizică a copilului autist Programul complex de reabilitare a copiilor cu sindrom autist conține pe lângă alte activități, și terapia prin mișcare, profilată pe dezvoltarea motricității grosiere (forța musculară a marilor grupe de mușchi), a coordonării și funcțiilor mușchilor corpului, realizate prin activități fizice, incluzând exercițiile fizice. Mișcarea ajută copiii să se dezvolte, nu doar motric, ci și emoțional și social. Starea lor de bine poate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
o componentă importantă a programelor educative, mișcarea ajutând copilul nu doar din punct de vedere motor, ci și emoțional și social. Copiii autiști pot avea deficiențe În ceea ce privește: forța musculară, coordonarea, echilibrul, Însușirea deprinderilor motrice de bază și utilitare, funcțiile senzorio-motrice, motricitatea fină și capacitatea de relaxare. Un program de kinetoterapie complex Îl va ajuta pe acest copil atât prin exercițiile practicate, cât și prin atitudinea de relaționare susținută de către kinoterapeut, să-și cunoască mai bine propriul corp, să se integreze mai
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
că exercițiile fizice intense au dus la diminuarea agresivității și autoagresivității, a autostimulării, a comportamentului hiperkinetic și a stereotipiilor la copiii autiști. Reeducând aceste elemente, copilul se va putea Încadra mai bine În mediul social Înconjurător. La copiii autiști dezvoltarea motricității are o importanță majoră, prin aceea că este implicată În deprinderile motorii și apoi În deprinderile de muncă, absolut necesare unui copil autist pentru a face față exigențelor vieții sociale. Profesorii și părinții se află În cele mai bune poziții
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
cele mai bune poziții pentru a integra aceste activități de Învățare În sala de clasă a copilului sau În activități de Învățare acasă, deoarece ei au prima responsabilitate pentru a o face. Obiectivele urmărite prin programul de psihomotricitate sunt: dezvoltarea motricității generale (a aptitudinilor motrice și a deprinderilor motrice); dezvoltarea motricității fine și a Îndemânării motorii, necesare autoservirii și diverselor activități cu caracter practic; educarea echilibrului static și dinamic; educarea ritmului și a coordonării mișcărilor; dezvoltarea dominanței laterale; dezvoltarea capacității de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
Învățare În sala de clasă a copilului sau În activități de Învățare acasă, deoarece ei au prima responsabilitate pentru a o face. Obiectivele urmărite prin programul de psihomotricitate sunt: dezvoltarea motricității generale (a aptitudinilor motrice și a deprinderilor motrice); dezvoltarea motricității fine și a Îndemânării motorii, necesare autoservirii și diverselor activități cu caracter practic; educarea echilibrului static și dinamic; educarea ritmului și a coordonării mișcărilor; dezvoltarea dominanței laterale; dezvoltarea capacității de percepție, orientare și organizare spațio-temporală; formarea percepției corecte a schemei
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]