3,324 matches
-
ÎN ȘCOLILE DIN TOATĂ ȚARA Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Educația este cel mai frumos dar pe care-l poate dobândi omul”.( Platon) Deschiderea anului școlar 2014-2015 la Școala Gimnazială Movila Miresii S-a scuturat din calendar un nou 15 septembrie, zi în care școlile și-au redeschis porțile pentru a-și primi elevii. Cu emoțiile prinse în piept, cu ghiozdanele noi în spate și cu licăriri de diamant în priviri
CLINCHET NOU DE CLOPOŢEL ÎN ŞCOLILE DIN TOATĂ ŢARA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1410779901.html [Corola-blog/BlogPost/362172_a_363501]
-
prinse în piept, cu ghiozdanele noi în spate și cu licăriri de diamant în priviri, școlarii movileni, mici și mari, au răspuns cu multă bucurie, primului clopoțel după binemeritata vacanța de vară. Festivitatea de deschidere a anului școlar 2014-2015, la Movila Miresii, a debutat cu alocuțiunea directorului Școlii Gimnaziale din localitate, prof. Mirela Brezuică, care a urat succes atât elevilor, cât și cadrelor didactice prin intermediul cărora are loc procesul educațional. A citit pe fețele micilor școlari setea de cunoaștere, i-a
CLINCHET NOU DE CLOPOŢEL ÎN ŞCOLILE DIN TOATĂ ŢARA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1410779901.html [Corola-blog/BlogPost/362172_a_363501]
-
un punctaj de 19.9 puncte, din 21 maxim, a fost obținut de Școala cu clasele I-VIII Unirea, Structura Valea Cânepii; Locul II, cu un punctaj de 18.5 puncte, a fost obținut de Școala cu Clasele I-VIII Movila Miresii, iar Locul III, cu un punctaj de 17.6 puncte, a revenit Grădiniței Nr. 2 din Brăila. Școala Valea Cânepii, reprezentată de două eleve talentate, având ca produs final un Atlas al animalelor pe cale de dispariție, și care a
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Concurs_national_de_produse_finale_comu_cornelia_viju_1332085450.html [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
al produsului final. Proiectul Grădiniței nr. 2 Brăila a fost prezentat de preșcolarii: Maria Munteanu și Bianca Iosif, al căror produs final a fost un Dicționar MultiLingual ilustrat, dar și un colaj de cântece interpretate în mai multe limbi. Școala Movila Miresii, s-a înscris cu proiectul COMENIUS PROJECT 2009-2011, proiect româno-polonez, ale cărui produse finale au fost două colaje culturale, prezentate în concurs, de către eleva, Vîju Ionela Georgiana, din clasa a VI-a, însoțită de cadrul didactic, educator Gabriela Comșa
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Concurs_national_de_produse_finale_comu_cornelia_viju_1332085450.html [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă tata încredere de a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se știa cine a ridicat acea movilă. Poate era un mormânt comun de pe timpul războiului de independență. Îmi povestea bunica că pe atunci era domnișoară de vreo douăzeci și doi de ani. Ea apucase trei războaie, dintre
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă tata încredere de a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se știa cine a ridicat acea movilă. Poate era un mormânt comun de pe timpul războiului de independență. Îmi povestea bunica că pe atunci era domnișoară de vreo douăzeci și doi de ani. Ea apucase trei războaie, dintre care două mondiale. Chiar dacă avea vârsta de 103 ani, avea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cineva prin apropiere, și nu-i răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), eraumai bine de doiari[3]de pădurice din salcâm. Inițial
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Negru Vodă, atunci reședință de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiereși spre satul Arsa, aparținător de comuna Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
În anul 1600, Baba Novac a fost trimis de Mihai în Banat, în părțile Lipovei, unde a fost victorios în mai multe lupte. L-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în Moldova, unde Mihai îi încredințase urmărirea lui Ieremia Movilă. Baba Novac a ocupat teritoriul Moldovei și a instalat garnizoana în orașul Iași. Îl găsim pe Baba Novac la lupte, la Mirăslău, apoi în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Redactia > Autori > POMPILIU COMSA Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Nume / Prenume Nume, Prenume COMȘA POMPILIU Adresă(e) Număr imobil, nume stradă, cod poștal, localitate, țară 43, str.Movilei, 800116, Galați, România Telefon(oane) 0236-494288, 00336112298,0371166028 Mobil: 0740-033529, 0726-208251 Fax(uri) 0236-494288 E-mail(uri) dumi21@hotmail.com Naționalitate(-tăți) romana Data nașterii 14.06.1952 Sex masculin Locul de muncă vizat / Domeniul ocupațional Profesor asociat Facultatea de Științe
POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Pompiliu_Comsa.html [Corola-blog/BlogPost/340880_a_342209]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ACTIVITATE ÎN CADRUL PROIECTULUI EDUCAȚIONAL: ,,SĂ VORBIM DESPRE BANI ȘI BĂNCI” Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Miercuri, 24 februarie 2016, la Școala Gimnazială Movila Miresii, din județul Brăila, a avut loc o activitate din cadrul proiectului ,, Să vorbim despre bani și bănci” . Banca Națională a României în colaborare cu Ministerul Educației Naționale și universități, derulează o serie de proiecte de sprijinire a educației financiare adresate elevilor, studenților și
,,SĂ VORBIM DESPRE BANI ȘI BĂNCI” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1456430647.html [Corola-blog/BlogPost/354471_a_355800]
-
zi, am și venit voios la muncă. Numai după două zile am constatat că nu-i chiar așa o joacă să lucrezi într-o fabrică la scânduri. Trebuia să deservim un gater de debitare a buștenilor, să cărăm la o movilă șpraițurile de lemn, să punem scândurile pe vagonete și să le ducem spre niște depozite, să le stivuim frumos. Adică trebuia să muncim. Pentru cei care lucrau de-o viață la fabrică, nu era mare problemă. Dar pentru mine, firav
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1409476472.html [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
Varlaam. Fiind bun povățuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. A tradus anul 1618 Scara Sfântului Ioan Scărarul, denumită și Leastvița. Sfântul Ierarh Varlaam a fost mitropolitul Moldovei intre anii 1632 si 1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, a înființat o tipografie la Iași unde a tipărit în 1643 Cazania, prima carte romaneasca de învățătură din Moldova, la duminicile de peste an, la praznicele împărătești și la sfinții mari. În timpul păstoririi sale
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/30_august_sfantul_varlaam_mi_ion_untaru_1377826659.html [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
și la sfinții mari. În timpul păstoririi sale s-a înălțat biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iași, în care au fost așezate în anul 1641 moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite lui Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol. Cu ajutorul lui Petru Movilă a organizat la Iași un sinod local pe tema mărturisirii de credință. Ajungând sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev și Moscova în vederea cumpărării de icoane pentru mănăstirile Dragomirna și Bârnova
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/30_august_sfantul_varlaam_mi_ion_untaru_1377826659.html [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
sare din stâncă în stâncă sau peste trunchiurile răsturnate ale brazilor, peste pârâiașe și cascade. În cele din urmă vampirica iese dintre versanți și se îndreaptă către o colină. Din spate răzbate tropotul copitelor calului care se apropie. De după o movilă zărește un bordei. Își aruncă în treacăt privirile de foc în spate și vede că acel cavaler e pe urmele sale. Puterile nu-i revin și este din ce în ce mai obosită. Din instinct matern pune copilul la ușa bordeiului și dispare peste
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca “un irod din cei frumoși
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
fusese crâncenă și, când soarele dădu a răsări de după apele limpezi ale lacului Dracșani, încetase împietrind privirile celor rămași în viață. În dimineața zilei următoare un car ducea, pe drumul lung al Istanbulului, pe principesa Elisabeta, Doamna fostului voievod Eremia Movilă și pe fiii ei, Alexandru Vodă și prințul Bogdan. De o parte și de alta a drumului, înșirați, obosiți de luptă, în straie ponosite, pătate cu sânge, stăteau cu capetele plecate boierii credincioși care nu-și părăsiseră Doamna până în cele
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Moldovei, la dragostea ce o purtase soțului ei, Eremia, la robia ce avea să o aștepte la Istanbul, dacă acolo îi va fi locul. Așa cum ședea pe butucul de odihnă al Doamnei, până atunci a Țării Moldovei, mama voievodului Alexandru Movilă, cu părul ciuntit, cu privirile pierdute, vedeai pe martira catolică târâtă pe pământurile unei alte religii mult mai păgâne decât cea ortodoxă cu care își împăcase gândul, ca fiind a soțului și a copiilor săi. Pădurile se întindeau de o
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
mai vrură domnia vasală leșilor, în fruntea celor două mii de tătari, în apropierea lacului Dracșani, pe drumul dintre Hârlău și Botoșani, tăie drumul fugarilor, făcându-i prizonieri. Cum îl văzu în mâna supușilor lui se apropie ca turbat de Alexandru Movilă și-i smulse cuca din cap, semnul puterii voievodale: - De azi, familia ta nu va mai domni peste Moldova! se auzi vocea gâfâindă a vornicului. Noi avem alt domn care să ne fie alături. Din sfatul țării vor pieri toți
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Radu învățase la școlile superioare din Veneția, cunoscând limbile greacă, italiană și turcă. Se remarcase ca un tânăr dotat cu o inteligență ce uimise pe profesorii Universității Venețiene. Împins de împrejurări, mazilise pe Alexandru, fiul răposatului voievod al Moldovei, Eremia Movilă. Când se întâmpla să treacă pe lângă carul celui ce fusese Domn al Moldovei, privirile nu și le ridica din pământ, iar inima simțea cum îi zvâcnește puternic în piept. Din ordinul lui se aduseseră prizonierilor din car hrană și pleduri
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă luminată încă din primele ore ale dimineții de razele generoase ale soarelui. De pe prispa conacului, undeva, în vasta câmpie a Bărăganului, se vedeau movilele ca niște cocoașe de dromader, semne ale unei civilizații de mult apuse. După instalarea puterii populare, prin ferestrele deschise ale fostului conac, se auzea în permanență zgomotul unei mașini de scris, la care bătea de zor un contabil bețiv, ce
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ziceam, recunoșteam butucii pentru că erau mai înalți decât ceilalți, cu frunzele parcă mai palide și mai puțin crestate. Strugurii erau negri de parcă erau dați cu cremă de ghete și dulci ca zahărul! Apoi colectivul a plantat o podgorie întreagă, de la movila pădurii până la Ianache, parcele aliniate ca o armată cu struguri în loc de arme. Mă uitam ca în cartea de povești la mănunchiurile de butași coborâte din camioane, fiecare avea etichetă de plastic alb pe care scria Afuz Ali, Muscat, Ottonel, Cardinal
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
și aeriană. De acolo puteau vedea toate ființele care trăiau în jur, puteau învăța mult, observând comportamentul lor. Seara, lângă un foc de tabără, și-a povestit fiecare viața. Vulturii stăteau pe stânci, iepurii, veverițele, căprioarele, popândeii în jurul focului, pe movile și pietre pestrițe, peștișorii pe malul mării, delfinii în apropiere, și așa ascultau povestirile lor. Au urmat alte zile însorite, pe care le petreceau cu vânatul, pregătit mâncare în ciaun, afară la foc, plimbări lungi și observarea animalelor, plantelor. În
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Castelul_de_sticla.html [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]