224 matches
-
lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o minoritate de
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de pădure, în arealul pădurilor de molid
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Secțiunea a III-a - arii protejate"), o arie protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de Universitatea „Alexandru
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe structura de suport a DN17 spre nord și a DN15 la sud. Masivul este
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Mreana (Barbus barbus) este un pește dulcicol, bentonic, din familia ciprinidelor, care se întâlnește în râurile de deal și șes ale Europei. Este un pește de apă curgătoare (râurile de deal și șes), ducând o viață mai mult bentonică (sub pietre
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
ciprinidelor, care se întâlnește în râurile de deal și șes ale Europei. Este un pește de apă curgătoare (râurile de deal și șes), ducând o viață mai mult bentonică (sub pietre, în scobiturile malului), preferând funduri tari pietroase sau nisipoase. Mreana se întâlnește în râurile Europei: la nord de Pirinei și Alpi, de la Adour (Franța) spre est până la Neman (Lituania, Rusia), în râurile care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului, sudul Mării Baltice, nordul Mării Negre (de la Dunăre, Nistru, până la Nipru), în sud-estul Angliei
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10.000 icre, mari cât sămânța de mei, lipindu-le de pietre. În această călătorie, peștii nu se hrănesc. Are valoare economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană, mai ales în preajma reproducerii lor, sunt toxice; consumate, produc diaree, vărsături și dureri de cap, care țin mai multe zile. Nici carnea nu-i de soi în timpul reproducerii. Se pescuiește cu poclăul, mreja, sacul și năvodul mic sau la undiță
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
asemenea, simbolurile acestei unice creații folclorice: pădurea - simbol al lumii imaginare, fetele - simbol al gintei latine, somnul - simbol al uitării, al pierderii identității, cucul - simbol al indiferenței, șarpele - simbol al opresiunii, musca golumbacă - simbol al perpetuării și multiplicării răului, darurile - mreana și fuiorul de aur etc.
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis").
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fâsă mare ("Cobitis elongata"), fusar ("Zingel zingel") sau țipar ("Misgurnus fossilis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
sălbatice, fazanul, turtureaua, gâștele sălbatice iar în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în țările calde. Primăvara în păduri se întorc cucii și pupezele. (Ibidem ). Râul Olteț are și el fauna lui. În el se poate pescui cleanul ( Leuciscus cephalus ), mreana ( Barbus barbus ), nisiparița ( Cibitis Romanica ), raci și altele. Resurse Naturale; petrol, lemn, pășuni, plante medicinale. ( Ibidem ). II. ISTORIA Grădiștea își are începuturile în negura istorie, având o vechime de peste 2000 de ani. În anul 1939, profesorul Dumitru Berciu, făcând săpături
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
amfibieni: șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]