209 matches
-
predominante în pădurile din Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare, ape subterane și lacuri, bine conturate. Rețeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud (detaliată mai jos), pârâul Radimna în partea de vest la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu apă. *** - Ați luat tot? Ați strâns sforile? Ați adunat scripeții? Ați legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
peste cap: V-am deranjat? Mi-e și frică să-i răspund, nu știu de ce am sentimentul că la ea se referea Sevgin când zicea de fetele care l-au silit pe băiatul ei să... Cu o mișcare iute de mreană, Zina face întoarcerea, cu capul în geam și picioarele la mine-n poală. Acum chiar n-o să mai pot să dorm. Ce, mai vreți să dormiți? rostește ea cu voce tare gândul. Eu nu mai pot să dorm fără p
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
familiile de păstrăvi și de știuci, care nu-și vorbiseră de ani buni de zile (după o ceartă ale cărei motive nici măcar nu și le mai aminteau), acceptaseră să participe împreună la întrunirea extraordinară a peștilor de pe rîu, alături de lipani, mrene și somni. Tot cu ocazia răscolirii pădurii, unicul triton din zonă, bătrîn și devenit irascibil din pricina singurătății în care-și petrecuse ultimii ani, aflase că undeva, spre miazănoapte, o numeroasă comunitate de șerpi asemenea lui ar fi fost fericită să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
După cincișase pași, Ochenoaia făcea un semn subordonatelor, acestea se opreau la comandă precum soldații din Garda Națională, Mamaia intra cu capul În apă și cu mâna sa dreaptă căuta și apoi scotea, părând a nu se bucura, câte o mreană sălbatică ce depășea kilogramul, aruncând-o cu măiestrie pe mal, În direcția copilului. Acesta, cu pupilele mărite și cu inimioara În galop, se bucura nespus, scoțând adevărate strigăte de triumf, producându-i Mamaiei un zâmbet și o lacrimă ascunsă cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din ce În ce mai puțină iar deseori, cei mai viteji, reușind să se „elibereze” sărind pe iarba umedă. Îl impresionau peștii mari, Îi era foarte frică de ei și poate că de aceea era atras ca de un mirific magnet de către știucile, crapii, mrenele și mai rar, de marii somni mustăcioși. Alergând pe iarba nepăscută, se rotea În jurul monștrilor alunecoși și adeseori, În culmea curajului, Îi atingea cu un degețel Înfricoșat pe coadă. Se Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și miște coada
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Pe aceștia Îi urmărea copilul, la Început numai cu ochii săi mari iar după o perioadă de acomodare depășită cu brio și cu mânuțele, Încă de pe atunci, dotate cu degete butucănoase. Această urmărire, plină de interes. dura până când o altă mreană vânjoasă era aruncată de Mamaia În preajma nepotului. Acesta Îi urmărea salturile de poveste, iar zbaterile sălbatice executate pentru o eventuală Întoarcere În apa tulbure, erau interpretate de către Va, ca o veritabilă agresiune. Între timp, echipajul ajuns la o altă porțiune
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în urechi, în ochi. — Cheamă-l înapoi. — Ăsta-i un luxofag, zise Nimeni pe-un ton afabil, ca și când nu m-ar fi auzit, ca și când ar fi ținut o prelegere. Face parte din familia celor pe care le-ai putea numi mrene ale ideilor. Această specie pătrunde înăuntrul oamenilor și se hrănește cu abilitatea lor de-a gândi rapid, de-a reacționa. Au înclinația să-și reducă gazdele la tăcere, să le imprime un comportament cuminte și să le țintuiască pe făgașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
început, dar peștele, luxofagul, prinse brusc viață, țâșnind cât ai clipi spre fața mea. M-am ferit am sărit m-am împleticit m-am împiedicat am căzut pe spate, aterizând pe cot, în care-mi explodă o durere crâncenă. Mica mreană trecu val-vârtej pe deasupra capului meu, lovindu-se de ceva, ceva invizibil, agitat și tunător, care o năuci și o făcu să se rostogolească într-un curent gigantic. Am inspirat prudent și am întors capul într-o parte. La doar cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
făcând pași mari spre marginea cerului de lumină și... călcând pe unul dintre dictafoane. — Nu! Cuvântul, aerul ieșiră din mine ca o rană. Nimeni lovi din nou tare cu călcâiul și carcasa mică, din plastic se crăpă. Cercul scârbos de mrene din jurul lui tresăltă când bucla conceptuală se prăbuși în sine și dispăru. Apoi se desfăcu și luxofagii se aruncară asupra mea într-o grindină neagră de fobii și sentimente de vină. Dar, când ajunseră la jumătatea distanței, roiul intră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-i ciudat cum de n-au apărut rechinii. Nu era nici un fel de pește pe-acolo. N-aș fi avut cum să nu-i observ pe nisipul ăla alb și curat. Da’ când ne-am Întors era plin de pești. Mrene uriașe, din cele mai mari. Acum vasul e mai mult Îngropat În nisip, dar trăiesc Înăuntru. Cele mai mari mrene. Au și câte o sută cinci zeci de kilograme. Mai mergem câteodată acolo să pescuim. De unde e Îngropat pachebotul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cum să nu-i observ pe nisipul ăla alb și curat. Da’ când ne-am Întors era plin de pești. Mrene uriașe, din cele mai mari. Acum vasul e mai mult Îngropat În nisip, dar trăiesc Înăuntru. Cele mai mari mrene. Au și câte o sută cinci zeci de kilograme. Mai mergem câteodată acolo să pescuim. De unde e Îngropat pachebotul se poate vedea acum farul din Rebecca. Au pus și o geamandură deasupra vasului. Stă chiar unde se sfârșesc nisipurile mișcătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
abate gândul. Neînduplecat, Soarele se întoarce la Ileana Simzeana și împreună pornesc la cununie. Sora îi cere fratelui să meargă înainte (sau se oprește să bea apă) și, pentru a scăpa, se aruncă în mare și se transformă într-o mreană cu solzii de aur. Dumnezeu sau sfinții o scot și-o aruncă pe cer, prefăcând-o în Lună. Astfel, cei doi, oricât s-ar urmări, nu se vor putea întâlni niciodată: „Și de-atunci se trase / și de-atunci rămase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt tot atâtea acțiuni imaginate de omul tradițional pentru crearea unui copil. Calea naturală este substituită printr-un set de acțiuni ce dovedesc măiestria doritorului de copii. d. Metamorfoza animalelor Metamorfoza animalelor, include mai multe subtipuri (metamorfoza unui pește, o mreană de aur, o căpățână de cal, un rac, un porc). Prin metamorfoza unui pește apare deseori viitorul erou în narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (îl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aflăm în imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent în basme, unde eroinele rămân însărcinate mâncând un pește întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor, al vieții și al fecundității, precum și al "mesei euharistice" (alături de pâine); "născut în apa botezului, creștinul este adesea comparat cu un peștișor, lumea lăuntrică, întunecată, prin care omul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte împreună primejdiile la care sunt supuși [Basmu cu Osuț și cu Breană, Robea]. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean [Oprișan, II] îi spune unui împărat că "Mreana de aur din Ostrovu mării" o poate lăsa însărcinată pe împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era înscris "Ipidean". În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ipidean". În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o încălcare a normalității. În Petrea Cățelei [Marian, Basme populare românești, II], soluția pentru a rămâne însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane în tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba găsește o căpățână de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reproșează că nu a mai avut răbdare să aștepte câteva zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu "răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui". Zâna apelor (Pop-Reteganul, România Press], un băiat pescuiește o mreană; o ia în casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu "ie albă ca laptele", "împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu "răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui". Zâna apelor (Pop-Reteganul, România Press], un băiat pescuiește o mreană; o ia în casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu "ie albă ca laptele", "împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate"), care-l roagă să-i cruțe viața
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare / Și du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-și ascundea, / Preoți în genunchi cădea. Iar mireasa, vai de ea! / Frig de moarte-o cuprindea / Căci o mână se-ntindea / Și pe sus o ridica / Și-n mare mi-o arunca! / Valurile bulbucea, / Iar ea-n valuri cum trecea / Mreană de-aur se făcea. / Soarele se-nălța sus, / Se lăsa tot spre apus / Și-n mare se cufunda / La soră-sa Ileana, / Ileana Cosânzeana. / Iară Dumnezeu cel sfânt, / Sfânt în cer și pe pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mreană de-aur se făcea. / Soarele se-nălța sus, / Se lăsa tot spre apus / Și-n mare se cufunda / La soră-sa Ileana, / Ileana Cosânzeana. / Iară Dumnezeu cel sfânt, / Sfânt în cer și pe pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana-n mână-o apuca / Și-n ceruri o arunca / Și-n lună plină-o schimba, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său; / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se spăimânta, / Mările se tupila, / Munții se cutremura, / Cerul se întuneca: / "Tu, Ileană Cosânzeană
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Populația Județul Iași este unul dintre cele mai mari județe ale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]