493 matches
-
de ce nu ne-am construi prestigiul nu pe o reală competență și originalitate în gîndire, ci pe «controlul» surselor și pe «valorificarea» lor sub formă de «studii despre»...“. Mai pe șleau spus, postmodernismul s-a instituit ca o „modă“. Al. Mușina îi subliniază pe bună dreptate neutralitatea axiologică: „Termenul ca atare, postmodernism, nu e, în sine, nici bun nici rău. Totul depinde de contextul în care apare, de ce sens îi dăm, de ce influență are («pozitivă» sau «negativă») asupra calității și nivelului
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
reluare, neevitînd registrul ironic și parodic, al formelor anterioare, un eclectism voios ce s-ar putea să semnaleze o sleire a invenției, o ocultare a „originalității“. De unde un soi de histrionism („un simulator de emoții și de trăiri“ zice Al. Mușina), degajarea caracterului de artefact al poeziei care nu ezită a-și da în vileag procesul de fabricație, prin extinderea discursului critic și autocritic, așa cum în unele restaurante șic mîncarea e preparată în fața clienților. Inconsistența postmodernismului rezultă nu în ultimul rînd
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
și antreprenorii“. În Franța, audiența maximă în mediul intelighenției n-o mai au scriitorii ci, conform unei anchete a revistei Lire, încă din 1981, specialiștii în „științele omului“ precum Levy-Strauss, Michel Foucault, Raymond Aron etc... Care e atitudinea lui Al. Mușina în raport cu acest fenomen generator de derută cu toate că suficient de pregnant în dialectica dezbaterii literare în curs? Deși fără o fermitate la care-l oprește spiritul d-sale ager, difident, dispus a întoarce pe toate părțile obiectul asupra căruia se aplică
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
ar cuveni să recunoaștem doar o anume evoluție internă, o modificare a aceluiași țesut organic, aidoma unui fruct ce se coace. Cromatica rumenelii sale nu ne îndrituiește a vorbi despre un alt fruct... Acceptînd postmodernismul cu jumătate de gură, Alexandru Mușina nu înțelege însă a-i extinde raza și asupra generației ’80: „poeții și prozatorii generației ’80 nu sînt, în marea lor majoritate, niște postmoderniști; ca să ne rezumăm la poeți: în punctul de plecare, chiar și cei care pot fi cel
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
sol românesc (concept confuz, nevertebrat, pe care subsemnatul îl ocolește pe cît cu putință), n-am putea-o face decît, în primul rînd, cu exemplul optzeciștilor „lunediști“. Ultima chestiune la care ne oprim e cea a propunerii pe care Al. Mușina o face poeziei în perspectiva viitorului. Ofuscat de formulele aplicate modernismului de către Hugo Friedrich, precum „contestarea relevanței realului“, „dezumanizarea“, le opune, în numele acestora un „nou clasicism“pe care-l numește „antropocentrism“. Miza sa ar fi „umanul comun“, o „normalitate“ a
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
etc.“. Deoarece postmodernismul ar putea fi la nevoie taxat drept exclusiv un „proiect literar“ și în nici un caz un „proiect existențial“, poezia către care se cade să ne reorientăm trebuie să-și însușească un asemenea proiect. „Germenii“ acestui proiect Al.Mușina îi vede în Life Studies, volumul lui Robert Lowell, ca și în cărțile autorilor „siberieni“, ale lui Kundera și Sabato, menționînd și „trupul care știe mai mult“ al lui Gheorghe Crăciun, de asemenea „ingineria textuală“ a lui Mircea Nedelciu. Alte
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
revistei RAMURI în primul rând, formula redacțională modificată, cu Paul Aretzu - redactor-șef, Florea Mu - redactor-șef adjunct și Gabriela Gheorghișor - redactor; apoi, apariția unor rubrici fixe avându-i ca titulari pe Dumitru Chioaru, care scrie despre „întoarcerea poetului Alexandru Mușina", și Nichita Danilov, al cărui text „După Neoavangardă, cu Lis și Izbășescu" se citește cu plăcere. Din sumar am reținut însemnările lui Gheorghe Grigurcu și Nicolae Prelipceanu despre Eminescu ca subiect de dispută, evocarea lui Teodor Vârgolici la 80 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6475_a_7800]
-
relațiile dintre unii din autorii intervievați în Portret de grup sunt departe de a se rezuma la consistența laptelui și a mierii. Prieteniile de tinerețe se mai atenuează. (Devenind uneori adversități în toată regula.) Și totuși, nimeni, nici măcar causticul Alexandru Mușina, nu sare vreodată calul. Diferențele de opinie sunt exprimate citadin. Fără umori și fără șopârle. Presupusele erori de verdict ale criticii de ieri și de azi, sunt, și ele, înțelese ca atare. Nu li se caută explicații ascunse. Una peste
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
poezia românească a momentului. Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan debutaseră deja și erau recunoscuți, de criticii care contau, drept certitudini ale noului val. Ca și, din celălalt volum, Mariana Marin. Chiar dacă Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina nu publicaseră încă independent, numele lor erau departe de a fi fost necunoscute. Prin comparație, Anemone Latzina, Franz Hodjak, Rolf Frieder Marmont, Johann Lippet, William Totok, Richard Wagner, Rolf Bossert, Hellmut Seiler, Horst Samson și Helmut Britz (cărora li se
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
anihilarea barierelor genurilor și tendința către textul originar îl impun limpede pe Naum drept un precursor al postmodernismului generației ’80, explicând totodată și atracția pe care o mărturisesc câțiva poeți de frunte ai ei (atât optzeciști propriuziș i, ca Alexandru Mușina, cât și nouăzeciști, ca „Grupul de la Brașov”) față de opera sa. Tot această concepție trans-genică a textului literar explică și actualitatea lui Gellu Naum, care este unul dintre reperele poeților tineri. Suntem, în consecință, obligați să refacem tabloul istoric al poeziei
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
Răzvan Voncu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina - Cinci, cu o prefață de Nicolae Manolescu, Editura Tracus Arte, București, 2011, 96 p. Ioan Groșan - Școala ludică. Eseu scenic în două acte, Editura Tracus Arte, București, 2011, 51 p. Editura Tracus Arte s-a asociat inițiativelor de reeditare a
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
termen, le voi denumi restitutive. Este vorba, mai întâi, de o reproducere a volumului colectiv de debut Cinci (avându-i ca autori, o știe orice iubitor de poezie, pe Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina), apărut în 1982, respectiv, de o reeditare a eseului scenic Școala ludică, aparținându-i lui Ioan Groșan, reprezentat în 1976 de trupa Ars Amatoria. Ambele volume au constituit, la vremea lor, evenimente literare și culturale ale unei Românii tot mai
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
era că, fiind o editură minoră, cu puține apariții, cenzura mai putea fi, când și când, păcălită. Iar Cinci a și păcălit-o. Nu numai prin poezia curajoasă a Marianei Marin sau prin necruțătorul poem Budila Express, al lui Alexandru Mușina. Ci și prin aspectul îngrijit, artistic, al volumului, care contrasta vizibil cu cărțile tot mai urâte și mai sărăcăcioase care apăreau în mod obișnuit. De asemenea, coperta, sub pretextul unor colaje fotografice, găzduia fotografiile celor 5 autori, într-o perioadă
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
tandrețe. Prevalându-se de dimensiunile limitate ale paginii de revistă, criticii au luat, de obicei, caimacul. Dar sub acesta se află lucruri formidabile. Sunt pomeniți, explicit, și alți poeți. (Dacă nu mă înșel, cel mai tânăr dintre ei e Alexandru Mușina, colegul de generație al lui Cărtărescu.) Sunt, pe de altă parte, infuzați cu discreție alții. Repertoriul e imens. Cine lipsește, în mod frapant, nu s-a întrebat nimeni. Lipsește, de pildă, la o primă strigare, Mircea Ivănescu. Un poet pe
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
Altminteri, n-ar fi citit-o așa, de la titluri până la virgule. Nimic n-a iertat. Impresia e că manuscrisul acestei cărți a fost redactat pe hârtie milimetrică. Să comparăm selecția lui Mihail Vakulovski cu aceea, tradițională deja, a lui Alexandru Mușina, din cunoscuta lui Antologie. Cifrele ne-ar putea înșela. Vakulovski alege 31 de autori, Mușina 32. Comuni, însă, sunt doar 24. Apar, prin urmare, 7 (Ioan Flora, Virgil Mihaiu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Iova, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter și Petru
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
Impresia e că manuscrisul acestei cărți a fost redactat pe hârtie milimetrică. Să comparăm selecția lui Mihail Vakulovski cu aceea, tradițională deja, a lui Alexandru Mușina, din cunoscuta lui Antologie. Cifrele ne-ar putea înșela. Vakulovski alege 31 de autori, Mușina 32. Comuni, însă, sunt doar 24. Apar, prin urmare, 7 (Ioan Flora, Virgil Mihaiu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Iova, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter și Petru Romoșan) și dispar alți 8 (Aurel Dumitrașcu, Paul Grigore, Emil Hurezeanu, Ion Monoran, Aurel Pantea
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
numi, în Portret de grup cu generația 80, empatie stilistică. Ca să-i poată comenta cum trebuie, Mihail Vakulovski le învață, optzeciștilor, codurile. Despre acest curs practic de limbi străine depun mărturie titlurile secțiunilor din care e alcătuită cartea. Cazul Alexandru Mușina sau despre intertextul cu viitorul sau, la Mircea Cărtărescu, poezia rock baroc sunt doar două exemple. Memorabile. Mai mult ca sigur, astfel de sintagme ar fi făcut vogă la Cenaclul de Luni, cu treizeci de ani în urmă. Dar nu
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
rămâne remarcabil. (Vakulovski ajunge chiar, printr-o foarte bună posesie a materialului bibliografic, la inteligente previziuni legate de volumul nimic, la ora aceea încă nepublicat.) Cu nimic mai prejos sunt secvențele despre Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie sau Ion Mureșan. Păcat că un critic atât de subtil nu deține, în nici una din revistele importante, o rubrică numai a lui! Am câștiga cu toții, poate nu un publicist, dar un talentat cititor
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
București, Ed. Tracus Arte, 2011 Romanul lui Iulian Ciocan este unul remarcabil, și pentru că este „bine scris”, de fapt, foarte bine scris, și pentru că are „personaje memorabile”, și pentru că are o structură bine legată (cum afirmă pe coperta patru Alexandru Mușina), dar și pentru că, spre deosebire de multe dintre romanele care apar în ultima vreme, este o carte plină de înțelepciune, care transmite un discret mesaj uman. O carte deloc scandaloasă, care dă de gândit, nu la marile probleme / teme ale literaturii, ci
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
Bodiu, decanul Facultății de Litere din Brașov, organizatorul evenimentului, dar și moderatorilor fiecărei secvențe. În prima zi, Colocviul a fost deschis de Andrei Bodiu, care a realizat un scurt istoric al edițiilor anterioare, apoi a vorbit despre Eugen Negrici. Alexandru Mușina a vorbit despre Cornel Ungureanu și, la final, cei doi oaspeți au făcut confesiuni. Secțiunea studenților s-a desfășurat în trei secvențe, fiecare secvență finalizându- se cu discuții. Prima zi s-a încheiat cu dezbaterea „Critica de întâmpinare azi”, la
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
confesiuni. Secțiunea studenților s-a desfășurat în trei secvențe, fiecare secvență finalizându- se cu discuții. Prima zi s-a încheiat cu dezbaterea „Critica de întâmpinare azi”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Ion Simuț, Andrei Terian, Alexandru Mușina, Gheorghe Ardelean, Vasile Spiridon, moderator fiind Andrei Bodiu. În a doua zi s-a desfășurat secțiunea profesorilor, secțiune în cadrul căreia au fost incluși și doctoranzii. După decernarea premiilor, a avut loc dezbaterea pe tema „Continuități și rupturi în instituția literaturii
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
secțiune în cadrul căreia au fost incluși și doctoranzii. După decernarea premiilor, a avut loc dezbaterea pe tema „Continuități și rupturi în instituția literaturii în ultima jumătate de secol (1961 - 2011)”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Alexandru Mușina, Ion Simuț, Rodica Ilie, moderator fiind Adrian Lăcătuș. Colocviul s-a încheiat cu dialogurile cu cei doi invitați, discuția cu Cornel Ungureanu fiind moderată de Andrei Bodiu, iar cea cu Eugen Negrici, de Alexandru Mușina. Am întâlnit un Eugen Negrici
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Alexandru Mușina, Ion Simuț, Rodica Ilie, moderator fiind Adrian Lăcătuș. Colocviul s-a încheiat cu dialogurile cu cei doi invitați, discuția cu Cornel Ungureanu fiind moderată de Andrei Bodiu, iar cea cu Eugen Negrici, de Alexandru Mușina. Am întâlnit un Eugen Negrici foarte atent la tineri. În confesiunea lui de autor, a povestit despre începuturile lui de critic literar, începuturi datorate unui eșec și unei farse: a picat la admitere, iar prima carte, despre Antim Ivireanu, Antim
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
emoționat la începutul colocviului, puțin obosit de trecerea anilor, însă extrem de bucuros să găsească la Brașov, o emulație, care, cu siguranță i-a aminitit de tinerețe. A fost elogios în ceea ce privește activitatea grupului de universitari de la Brașov, lăudându- l pe Alexandru Mușina pentru creativitatea extraordinară pe care a declanșat-o la Brașov și pentru solidaritatea pe care a creat-o, solidaritate rar întâlnită și care reprezintă secretul evoluției Literelor din Brașov. Prezentat de Alexandru Mușina prin proiectele sale, cel despre Literatura Europei
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
universitari de la Brașov, lăudându- l pe Alexandru Mușina pentru creativitatea extraordinară pe care a declanșat-o la Brașov și pentru solidaritatea pe care a creat-o, solidaritate rar întâlnită și care reprezintă secretul evoluției Literelor din Brașov. Prezentat de Alexandru Mușina prin proiectele sale, cel despre Literatura Europei Centrale și cel al Geografiei literaturii române, prin Istoria secretă a literaturii române” și jurnalele sale, ca fiind înzestrat cu talent de scriitor, talent care suplinește dimensiunea romanescă ce exista la George Călinescu
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]