493 matches
-
pentru premii, la diverse secțiuni, pe Mircea Mihăieș, Livius Ciocârlie, Andrei Pleșu, dar și pe Mihai Iovănel și Marius Chivu. O remarcă: foarte strânsă este cursa la Proză, unde sunt nominalizați Radu Aldulescu, Filip Florian, Florina Ilis, Radu Mareș, Alexandru Mușina, Simona Sora, Stelian Tănase. Și o altă observație: la Poezie, balanța înclină (părtinitor?) spre noua generație de poeți, căci, în afară de Octavian Soviany, ceilalți competitori sunt poeți tineri: Șerban Axinte, Vlad Moldovan, Dan Sociu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Radu Vancu.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
și dintr-o parte și dintr-alta că fac jocul celorlalți. Am urmărit acum cîțiva ani, cu stinghereala, bătălia pentru Uniunea Scriitorilor care s-a dat între "lupii tineri" (optzeciștii) și "bătrînii elefanți" (preiau aici o formulă a lui Alexandru Mușina, care îi numea astfel pe teoreticienii moderniști care nu prizau postmodernismul, dar politizez literar amintită sintagma, referindu-mă la cei care au preluat puterea în cadrul Uniunii Scriitorilor, majoritatea făcînd parte din generații anterioare optzeciștilor), întrucît am simțit că și unii
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
în registre diferențiate și combinate, în intertextualizări și bucle autoreferențiale, cu atât ea spune mai puțin. Exemplul unei post-"optzeciste" locvace, precum Simona Popescu este elocvent. La antipod - și dintr-un unghi mai apropiat de cel antropo-centrist al lui Alexandru Mușina -, O. Nimigean face aici nu experimentalism de laborator livresc (halat alb, mănuși chirurgicale, ser fiziologic, lamele de microscop, microclimat aseptic), ci experiențe pe care, chiar și într-o epocă a inocenței pierdute, le putem numi revelatoare. Din păcate pentru autor
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
Cronicar Revista ORIZONT (nr. 9) se dovedește o revistă bună de citit: Cornel Ungurenu scrie despre „contele Dracula în versiunea Mușina”, Maria Nițu stă de vorbă cu George Ardeleanu despre „N. Steinhardt și experiențele spirituale radicale”. Centenarul Steinhardt este marcat și prin două eseuri semnate de Ioan Petraș și Elena Crașovan. Ancheta revistei pune o întrebare agreabilă: „Pentru Borges, Paradisul avea
Timișoara literară by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4247_a_5572]
-
deloc, este Radu R. Șerban. Născut în 1953 și decedat prematur în 1991, Radu R. Șerban, fiul compozitorului omonim, aparține biologic faimoasei generații optzeciste, dar aproape nimic din lirica sa nu trimite cu gândul la artele poetice ale lui Cărtărescu, Mușina & comp. Structural, poezia sa descinde din Blaga și Doinaș, iar ca imaginar se situează exact la polul opus al poeziei optzeciste. Nimic nu este mai străin viziunii lui Radu R. Șerban asupra poeziei decât banalul, cenușiul cotidian, trăirea soft, intertextualitatea
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
Nu e! l Bun și de citit și pe o temă bine aleasă numărul De ce DGLR ? al Dilemei. Bun și de citit articolul polemic al lui Dan.C. Mihăilescu (Idei în dialog ultimul număr) în care îi răspunde lui Alexandru Mușină. Tot criticii și critica sunt mărul discordiei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
trompetă urmat de vocea tunătoare a purtătorului de cuvânt apocaliptic anunțând: -"Aviara" ante portas!, adică la ușa apartamentului... Asta, deși vedeam la telejurnale, și într-o mulțime de reportaje, cum " Toată floarea cea vestită" a autorităților hoinărea prin vatra strămoșească mușinând cu importanță corespunzător-telegenică nu cumva vreun H5 sub acoperire cu N1 să declanșeze blitzkrieg-ul. Mă, oameni buni, vă spun: coșmarul se ținea de mine ca... precum... În sfârșit, să zicem, ca Prima Tv de serialul "Dragostea de la Clejani", Pro Tv
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
cunosc sistemul și știu cum să se folosească de el sau pentru cei care cunosc arta de a se învârti. Descurcăreala e o artă pe care nu o stăpânesc, sunt prea bleagă. - Brașovul ultimilor ani a însemnat mult pentru tine. Mușina, Crăciun, Pișcu, Mihai Vakulovski... Cum a fost (deja vorbim la trecut) viața de asistent universitar la Brașov? - Brașovul a însemnat mult pentru mine. E un oraș mai temperat, cu al cărui ritm m-am potrivit. Este însă un oraș cam
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
vorbim la trecut) viața de asistent universitar la Brașov? - Brașovul a însemnat mult pentru mine. E un oraș mai temperat, cu al cărui ritm m-am potrivit. Este însă un oraș cam lipsit de perspectivă culturală. Scriitorii brașoveni, de la Alexandru Mușina, Gheorghe Crăciun, Caius Dobrescu, Romulus Bucur și Andrei Bodiu au făcut să mi se mai pară ceva mai mult decât un oraș industrial. Ca asistent la catedra de limbi străine, am predat franceză și nu aș fi părăsit învățământul dacă
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
a aparatului de filmat, nesățios de unghiurile captării. Bucuria criticului nu e de-a ,soluționa", ci de-a aproxima, de-a tatona fără încetare ficționalul căruia, simțim, i se respectă, așa cum se cuvine, funciarul mister: ,Arcul tematic al lui Alexandru Mușina e unul destins și întins între meditația gravă și cea frivolă. Aduse însă, amîndouă, în incidență cu condiția existențială. Gravitatea lui Mușina nu e însă niciodată onctuoasă. Ea abia dacă bate spre melancolie, antagonizată mereu de maliție, de un spirit
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
fără încetare ficționalul căruia, simțim, i se respectă, așa cum se cuvine, funciarul mister: ,Arcul tematic al lui Alexandru Mușina e unul destins și întins între meditația gravă și cea frivolă. Aduse însă, amîndouă, în incidență cu condiția existențială. Gravitatea lui Mușina nu e însă niciodată onctuoasă. Ea abia dacă bate spre melancolie, antagonizată mereu de maliție, de un spirit irepresibil caricatural. Lamentațiile nu se dezic de vervă, ci, din contră, încearcă să și-o încorporeze. Cele mai severe admonestări au un
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
niciodată onctuoasă. Ea abia dacă bate spre melancolie, antagonizată mereu de maliție, de un spirit irepresibil caricatural. Lamentațiile nu se dezic de vervă, ci, din contră, încearcă să și-o încorporeze. Cele mai severe admonestări au un aer gratuit, pentru că Mușina nu lasă nici limbajul, nici stările să se alerteze chiar la modul panicard, rezolut. El cultivă o melancolie de umor, nu de umoare, în interiorul viziunii. Nici chiar temele Ťapocalipticeť n-au, la el, tupeul melodramatic și agresiv al angoaselor finale
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
de aceea mai niciodată adusă în discuție). Într-un fel sau altul, prin debut și prin formație, și Andrei Oișteanu, și Dan C. Mihăilescu aparțin generației optzeci. Diferențele, totuși, dintre ei și colegii cu doar câțiva ani mai mici (ca Mușina, Lefter, Iaru, Coșovei sau, din nou, Cărtărescu) sunt evidente. Chiar împărtășind uneori valori similare, ei nu au aceleași lecturi de căpătâi. Unii explorează precumpănitor un fond autohton, jurând pe Eliade și pe Noica, alții se orientează rapid către Occident, mai
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
revistei RAMURI în primul rând, formula redacțională modificată, cu Paul Aretzu - redactor-șef, Florea Mu - redactor-șef adjunct și Gabriela Gheorghișor - redactor; apoi, apariția unor rubrici fixe avându-i ca titulari pe Dumitru Chioaru, care scrie despre „întoarcerea poetului Alexandru Mușina", și Nichita Danilov, al cărui text „După Neoavangardă, cu Lis și Izbășescu" se citește cu plăcere. Din sumar am reținut însemnările lui Gheorghe Grigurcu și Nicolae Prelipceanu despre Eminescu ca subiect de dispută, evocarea lui Teodor Vârgolici la 80 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6475_a_7800]
-
Alexandru Mușina Am deschis mobilul. Apoi Agenda telefonică. Am selectat: ALEXANDRU MUȘINA Era un număr vechi, de pe vremea Când aveam câte 2-3 mobile și mereu Le rătăceam, le pierdeam, le-ncurcam. Am dat: DELETE. M-am simțit îngrozitor.
Sâmbătă dimineața by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4028_a_5353]
-
Alexandru Mușina Am deschis mobilul. Apoi Agenda telefonică. Am selectat: ALEXANDRU MUȘINA Era un număr vechi, de pe vremea Când aveam câte 2-3 mobile și mereu Le rătăceam, le pierdeam, le-ncurcam. Am dat: DELETE. M-am simțit îngrozitor.
Sâmbătă dimineața by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4028_a_5353]
-
Alexandru Mușina Cumpănă Cimpoiul veșted luncii i-ar mai cînta, dar ce Să îi mai cînte astăzi, cînd vlaga i s-a dus? Semințele-s în Pîntec. Acolo,-n polul plus, Se zămislesc planete de-o vară, care se Vor arăta pe
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
Cel dintâi e brașoveanul Andrei Dósa (n. 1985), al cărui debut, intitulat Când va veni ceea ce este desăvârșit, este realmente extraordinar. În mod evident, Dósa n-a apărut de nicăieri. S-a format în preajma unor liberali ai poeziei, ca Alexandru Mușina și Andrei Bodiu. (Care par să-l fi îndrumat îndeaproape așa cum e mai înțelept, fără să-l îndoctrineze.) Pe de altă parte, franchețea discret sentimentală pe care-o practică amintește de un alt optzecist din nucleul tare, Romulus Bucur: „google
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
Gheorghe Grigurcu La prima vedere (citire), discursul poetic al lui Alexandru Mușina e, în obișnuința optzecistă, înțesat de datele concretului, sfidînd convenția elevată, printr-o "democrație" a imagisticii ce înclină spre "urît". E la mijloc o productivitate plebeiană, procedeu energic de revitalizare a limbajului asociativ, terapie de șoc a acestuia, dar și
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
flux al unei materialități devastatoare ce aglutinează fiziologia, viciul, civilizația, istoria: "Am cunoscut tirania mirosului animal,/ Democrația alcoolică, oligarhia/ Discotecilor și pițipoancelor strălucitoare,/ Am inventat noi poziții și limbi,/ În care au crescut imperii și popoare" (ibidem). Comportîndu-se astfel, Alexandru Mușina își relevă strategia contrapunctică pe care își întemeiază în largă măsură producția. Aceasta se desface într-o aparență anafectivă, cinică ori măcar blazată, și un entuziasm tineresc, un romantism de fond care șovăie a ieși la suprafață, clocotind precum un
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
gen III). Ori cu o nuanță de tandrețe, într-un stil hippy, a cărui violență e astfel deviată spre alint: "Gîndac de dezmierdare,/ Vierme de sărut" (Fără nume): "Coropișniță de vorbă, șobolan de inteligență ce ești" (ibidem). Altfel spus, Alexandru Mușina pare a îngroșa familia, impunătoare oricum, a sentimentalilor ce-și bruiază sentimentul din pudoare. E o manieră de a-și ascunde frustrarea și - de ce nu? - de a-și deruta destinul. Masca sceptică ori de-a dreptul sardonică are un iz
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
ci și, pînă la urmă, structurală, întrucît masca ajunge a se lipi de chip în mod definitiv, simularea voluptuoasă a degradării și asprimea lexicală făurind o a doua natură. Ar fi o eroare astfel să-l căutăm pe "autenticul" Alexandru Mușina exclusiv în ingenuitatea sa originară, rămasă ca un singur braț al ecuației. Poetul de acest gen e la fel de reprezentat moralmente și de aspectul său "secund", inadaptabil și insurgent, provocator cu program. Nostalgia serafică nu dobîndește drepturi superioare demonizării. Cele două
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Oricît un maniheism eticist ne-ar îndemna să votăm ipostaza primordială, inocentă, a bardului, se cade a recunoaște că expresivitatea i se concentrează pe segmentul derivat, corupt. Astfel că nimic nu ne oprește a răsturna clișeul, socotindu-l pe Alexandru Mușina ca pe un cinic care, pentru a-și disimula fondul tarat, elaborează trăsături sensibile, simpatice, "mîntuite", precum o grimă. Oricum, trecerea de la paradiziac la infernal constituind trama compozițională a creației în cauză, punctul terminus e, în maleficul său, prevalent ca
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
desensibilizări suverane: " În casa aceea dormeau dansatoarele/ Cu trupurile lor abia îndrăznind/ Să lumineze în jur./ Uneori desfăceau degetele încet,/ Rotindu-le ca pe un cuțit vinețiu/ Prin aerul tot mai umil și mai greu" (Pavilionul de noapte). Paradoxal, Alexandru Mușina își resimte criza ca o consolare, vorbind despre "căldura singurătății" (Ruth și eu cel tînăr) și specificînd dubla valență a "florilor răului", "cînd însăși duhoarea trupului tău se preface în mireasmă" (ibidem). Alexandru Mușina, Tea, Ed. Axa, Botoșani, 1999, 158
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
greu" (Pavilionul de noapte). Paradoxal, Alexandru Mușina își resimte criza ca o consolare, vorbind despre "căldura singurătății" (Ruth și eu cel tînăr) și specificînd dubla valență a "florilor răului", "cînd însăși duhoarea trupului tău se preface în mireasmă" (ibidem). Alexandru Mușina, Tea, Ed. Axa, Botoșani, 1999, 158 pag., preț nespecificat.
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]