489 matches
-
cu etaj ale pieței, clădiri care au supraviețuit, miraculos, până în ziua de azi. La parterul lor funcționau diversele magazine ale comerțului socialist. În clădirea de la intersecție, un mic restaurant - un fel de bistrou muncitoresc - de tip „Gospodina”, punea la dispoziția mușteriilor, preparatele specifice vremii, însoțite de berea Ursus, la halbă. O farmacie și o agenție Loto-Prono își împărțeau parterul celorlalte două imobile vecine. Apoi, în cea de-a patra construcție, cofetăria Monica - situată în perimetrul stației de transport în comun - oferea
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
luă drumul târgului. Ajunsă, nu găsi loc neam să-și așeze corfița. Un sătean vindea pe o măsuță verdețuri. O chemă și-i făcu loc lângă ștevia și ceapa lui verde. Muica Lina tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în piață. O alungă de-acolo. Să se ducă în partea cu păsări și animale, să nu-i strice lui... rânduiala! Și, nici una, nici două, o îmbrânci cât
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
iar altul care ochise gura, amuțise de-a binelea. Și tot așa... Țigănușul se pierdu în mulțime, iar stăpânul gheretei se-ntoarse spre el și, cu o privire neguroasă, îl îndemnă să-și încarce pușca, spunându-i că e ultimul mușteriu și că ar fi cazul să se grăbească. Asta și făcu. Ochi, ezitând să aleagă între figurinele dizgrațioase ce atârnau pe fundalul siluetei-țintă, tremurând în fiorul înserării. Câteva broboane de sudoare îi răsăriră pe frunte. Unde să tragă? Păi, hai
LA MOŞI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371522_a_372851]
-
chinuim? --Ce, mă, ați uitat regulamentul? Credeți că nu v-a urmărit Umflatul? Iar vreți scandal ca data trecută? Cele trei izbucniră-n plâns. --Am ajuns niște sclave, șefa! Până când? --Până o să vă săturați. Până atunci, hai, la treabă, că mușterii noștri continuă... --Bravo, fetelor! intră brusc în bucătărie Buhăianu, cu o figură radioasă. Astă seară ați fost de milioane. --Și la propriu și la figurat, îi zâmbi lingușitor Sofica. Dar noi cu ce ne-alegem? --Las’ că vă dau eu
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
veni cu noua căldare și o vărsă în troacă. Și această porție a fost ingurgitată, fără să se observe o domolire a foamei. Convins Nea Tudor reveni spre poartă adânc în gânduri. - Cât costă drăcovenia? - Pentru Dumneata nimic. Ești primul mușteriu. O vrei? - Câte zile poate fi folosită? - Vrei să spui câți ani? Cred că și nepoțelul încă ne-născut o va putea folosi cu succes când se va însura. - Da. Dă-o încoace. - Stai să-ți trec numele să nu
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
stânjeni. “60 hectare” preciză primarul - E la un loc tot terenul? - Da. - Vrei o drăcovenie care sporește cam de 4 .. 5 ori viteza de rodire? - Adică trei săptămâni pentru grâul semănat ieri? - Ce ar fi de mirare? - Tot ca prim mușteriu? - Da. Îngroap-o în mijlocul tarlalei. Suficient de adânc să nu dea fierul plugului de ea. - Î-i pui și ei un antifurt? - Bine înțeles. Și Lary aduce din mașină o a doua căldare, mai pătrățoasă, semăna mai mult cu un bidon
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
fiu atent ce se scrie în conținutul acestora. Și astfel, în felul acesta, nu duc lipsă de literatură de limbă română chiar dacă mă aflu la antipozi. Trăiască Internetul care facilitează acest mijloc minunat de comunicare. Mă veți întreba de unde am „mușterii” care scriu... Am fost și mai sunt prezent în redacțiile unor reviste... de la redactor șef până la simplu corespondent. De acolo, deci, vin scriitorii! Nu îi fur... de la aceste reviste, dar mă caută domniile lor în particular știind că pot să
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
frumos sună vocea uniformă a dispecerei-navigatoare, când te anunță: „ați ajuns la destinația dorită”, după ce te-a ghidat pe un traseu numai de ea știut, peste curți de ferme cu galinacee speriate, tangente la grădini cu terase umbroase, pline de mușterii cu halba în mână, iritați la vederea unei mașini care traversează câmpul lor vizual. Flutură pe miniecranul mașinii binecunoscutul steag al Formulei 1, careuri în alb-negru, ca o tablă de șah din care lipsesc suspect piesele de joc. Decedați sunt
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
cruce. De teamă, Elena respectă în fiecare seară ritualul religios, cu rugăciuni, tămâie și apă sfințită, ca să-l țină departe de locuință. Duhurile rele însă nu se sinchiseau, fiindcă de când dispăruse vrăjitoarea Buha, se simțeau în libertate și aveau destui mușterii care veneau la ei de bună voie, fără vicleșuguri sau ispite. Abia făceau față cerințelor firești ale celor care pășeau, cu știință sau cu neștiință, pe cărările întortocheate ce duceau spre infern. Vineri seara femeia, după ritualul obișnuit și după
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
care-și aduc aminte de un mare maestru al fluierului și cavalului) nene Marin Chisăr, și tot cam pe atunci mi-a spus adevărta tragedie pe care o trăia Prichindel. Matilda se iubea cu un avocățel pe care-l strigau mușterii „Gargară” (se dădea scriitor), dar când a auzit că Matilda a fost soția lui Prichindel... n-a mai călcat prin locul blestemat. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care probabil se retrăsese din activitate și nu
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
-n spate, ca oștenii,/ Povara celor opt decenii;/ În față, de asemeni poartă.../ Dar s-o lăsăm mai bine moartă! Omonimia Ioan Marinescu-Puiu / Prieteni de mici -/ ea s-a făcut mare / și el marinar Laurențiu Ghiță - Marinarii / Ei sunt veșnic mușteriii / Unor bârfe de import:/ Își deosebesc copiii / După vorbă, ... după port! Polisemia unei expresii Ildiko Juverdeanu / călcând strâmb -/ la vecina-n casă / ortopedul Gheorghe Constantinescu - După operația estetică / Mi-a spus-o fără ezitare,/ Cu aroganță și tupeu: / "Iubitule, ce
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
Aveau o barcă bună; străbunicul o folosea deseori la pescuit și Pera însăși trecuse cu ea de nenumărate ori apa, că doar nu putea să stea mereu, toată ziua, bună ziua după pod, care aștepta cam mult până i se strângeau mușteriii. Zis și făcut! Au dat barca la apă, au încărcat în ea ce-aveau călugării de luat și au pornit-o. După câteva lovituri de vâsle, Pera a și ajuns în mijlocul curentului. Văzând-o cum trage la rame, nimeni nu
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
Nici în peisajul hibernal, Nu mai văd acea feerie. Și totul e acum banal, Îmbrăcat în sărăcie. Oamenii, cu fețe triste, Merg grăbiți prin magazine, Consultându-și a lor liste, Cumpărând bunuri puține. Stau și brazii și așteaptă, Câte un mușteriu stingher, Care vine, stă,se uită, Și apoi spune că e ger. Unde este fericirea, Simțită de noi,în trecut, Ce ne lumina privirea, Că Fiul Sfânt ni s-a născut? Nici zăpada de altă dată, Nu ne mai bucură
GÂNDURI DE CRĂCIUN de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376777_a_378106]
-
ani, tocmai din fundul Olteniei (de prin zona Amaradiei) și o făcuse „cocoană” în Bucrești. Ce-ți e și viața asta?!... că acum „babalâcul scripcar” îi părea negru în fața ochilor, dar ca să-și înece necazul, zvăpăiata, își găsise un avocățel (mușteriu nelipsit din crâșmă) cu care se iubea („Poetul meu drag!” - așa îl alinta) fără a se ascunde de ochii și gura lumii. Trubadurul „poet” era cunoscut în crâșmă ca un veșnic îndrăgostit și cehefliu „de onoare” , fiindcă plătea de fiecare
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
Să mi se usuce limba când o să maii gust tărie!” Nu uita niciodată să-i dea bacșiș „Zarazei” pe care o admira și o lăuda la comeseni că-i frumosă ca o zână și... „Face toți banii, duduia!” la care mușteriii îi strigau: „Bravo, Gargară!” Dumnealui se dădea scriitor, făcea pe artistul îndrăgostit lulea, dar când a auzit din gura lui Prichindel că Matilda a fost soția lui, n-a mai călcat prin crâșma lui conu' Gogu: „Soartă, știu, m-ai
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
pe un cetățean care se afla într-însa, l-au bătut cumplit, l-au trântit iar în birje jumătate mort și au recomandat chiar ei birjarului să-l transpoarte la spital zicîndu-i că "de alegeri tot nu mai e bun mușteriul lui". Acestea - și cum am zis rezervăm cazurile cele mai grave - s-au petrecut în capitală. Ce trebuie să se fi petrecut în județe? Așteptăm informațiuni de la corespondenții noștri asupra modului cum administrația a practicat principiul "influenței morale" în alegerile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
capitalul cu bani de hârtie, au bancă și directori și cenzori, s-au făcut toți oameni cu dare de mână, căci le-a cântat cucul și le umblă plugul bine. Vorba ceea: nici n-au tăiat vițelul și le vin mușterii după piele. De-acu mai poftească reacția asupra patrioților cu vorbe ca d-alde "ține-te pânză să nu te rupi" sau "haina asta străină a ta este? " sau "prăvălie cu chirie și marfă pe datorie" sau altele de-astea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
infinit a funcțiunilor cari atârnă direct ori indirect de stat a descurajat, se-nțelege, pe alegătorii independenți. Atotputernicia bandei de esploatatori, răzimată de nepăsarea și lipsa de control din partea Coroanei, aruncarea statului în mâna unor demagogi rău nărăviți, copilăroși, deșerți, mușterii de portofolii, ceea ce-a făcut ca în patru ani firma Brătianu să acopere treizeci și șase de Consilii de Miniștri, dezordinea și anarhia adusă prin aceasta în toate serviciile publice și esploatarea tutulor organelor și resurselor statului numai pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînul" să se teamă până și de hârtiuța, răspândită mai zilele trecute prin capitală, în care membrii guvernului sânt amenințați cu moartea. {EminescuOpXI 327} Această teamă nu e decât prea justificată. O aglomerație de oameni corupți și fără principii, de mușterii de portofolii și precupeți de interese ale statului cată să se teamă și de umbra lor proprie. Ne mirăm numai de cine face asemenea imputări opoziției în asemenea împrejurări. Oamenii cu scandalul de la Slătineanu, îndreptat contra unei uriașe puteri europene
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
posesiune a Germano-Ungariei, prin Porțile de Fier, prin căile ferate și prin convențiunea comercială. Cunoscut fiind c-aceasta este ceea ce partida ordinei, sub direcțiunea ministrului Catargi, numește stabilitate, să spunem acum publicului și ceea ce ea plămădește de câtva timp. Toți mușteriii de ministere din această partidă și-au regulat pozițiunea în modul următor: Austro-Ungaria a dat naștere acestui minister. El s-a angajat, precum însuși a mărturisit-o, să-i dea în posesiune România pe cale economică. O parte din aceste angajamente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie...” și le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a fi trecuți în catastihul breslei și fără a fi atestuiți de breaslă, își deschid, dugheni și uneltesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Locuind tocmai În afară de oraș, trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare și se apropie sfios de alvițarul care se ridicase bucuros să-și servească mușteriul. Își alege cu poftă o bucată de alviță și tocmai se pregătește să muște din ea, când e luat de guler... Frumos, nenicule,... vrei să mănânci singur și la nen`tu nu te gândești ? Era Sotea, un vlăjgan care avea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Întâi, pe aceasta trebuie s-o cunoaștem bine! Cuvinte: uliță = drum Îngust care străbate un sat sau un oraș; stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
aparte) Poate are Vro comoară îngropată. (lui CHALKIDIAS) Ești cu totul sigur oare Că nu ai nimic? CHALKIDIAS Dar altfel mă vindeam? PSAMIS Adevărat. (lui BOMILKAR) Iară tu ce scop adulmeci de te pui pe cumpărat? BOMILKAR Orișice. Fiindcă cauți mușteriu pe vre un prost, Mă ofer chiar eu, amice. PSAMIS Nu cumva-ntre ei a fost O-nțelegere ca iarăși să mă-nșele? Ce să crez? (lui CHALKIDIAS) Dă-mi, cuvântul de onoare că te-omori... CHALKIDIAS Dar ai s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
clienților la cârciuma respectivă. Probabil că oamenii nu veneau atât pentru că se punea mătrăgună „sub butoiul cu vin” (gest cu scop magic), cât pentru că se punea „o bucățică din ea în băutură” (gest cu scop narcotic), inducându-se astfel dependența mușteriilor față de substanțele psihotrope conținute de plantă. „Se și zice despre unele cârciumi - relata un informator popular - că pentru aceea merge lumea la ele, pentru că-i [a]duce mătrăguna” (28, p. 55). Informații similare erau date de țărani și din alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]