333 matches
-
toca la Radu-Vodă (1992) se dorește o evocare a bucureștenilor dintotdeauna, în efortul lor de a-și emancipa orașul. Apelul copios la documente istorice urmărește edificarea orașului de la presupusa Cetate a Dâmboviței până la 1878. Protagoniștii sunt descriși cu binecunoscuta emfază mucalită și vag ironică, sentimentală cel mai adesea, într-un stil în bună măsură la fel de flamboaiant: este într-un fel o închidere a ciclului „levantin” prin descrierea originii orașului de popas. SCRIERI: Ciudățenii de familie, București, 1968; Cancerul blond, București, 1970
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
o fantezie desuet romanțioasă, trăirea ușor exacerbată tulbură logica discursului liric. B. și-a strâns schițele și povestirile în două volume - Popasuri vânătorești (1906) și Dor pustiu (1908). În primul, câteva întâmplări mărunte sunt tratate cu umor, pe un ton mucalit, natural și senin, constituindu-se în lecturi ușoare și plăcute. În cel de-al doilea, doar piesa titulară e o povestire coerentă, veridică, susținută de o exprimare adecvată, care reușește să creeze o atmosferă grea, de nefericire implacabilă, țesută ca
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
tradițional, simț al măsurii, care nu iartă nici prostia umilă (săracul prea „cuminte”, neștiutor de nici o bucurie și de nici un păcat, bun să-i pui „căpăstru”). Adoptat, grație lui Anton Pann, în spațiul culturii românești, Nastratin Hogea, isteț, pitoresc și mucalit, sceptic, dar nu mizantrop și departe de a fi el însuși fără păcat, se întâlnea cu un „nastratinism” mai vechi, autohton, prezent de atâtea ori în folclorul nostru. La rândul ei, Povestea vorbii (mai originală decât Năzdrăvăniile..., împletire de traducere
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
al unor personalități ilustre, prin evocarea unor gesturi și moduri de a fi revelatoare: izbucnirile subite ale „vulcanului” Iorga, neașteptatele entuziasme ale tăcutului Blaga, umorul sfidător al lui Valeriu Braniște, generozitatea lui Vasile Goldiș ascunsă sub un chip impenetrabil, spiritul mucalit al tribunului O. Goga. Sobrietatea nu cedează nici o clipă locul efuziunii, proza e de jurnal intelectual discret, păstrând doar amănuntul semnificativ și impunând amprenta unui spirit auster. SCRIERI: Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș, Cluj, 1934; Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
la punctul de bifurcație al elocvenței și erudiției între calea Fontenelle și calea Mabillon, gîndirea franceză ia, începînd cu sfîrșitul secolului al XVII-lea, calea viciului, încredințîndu-și destinul literatorilor, și nu profesorilor, saltimbancilor, și nu juriștilor. Ea a preferat stilul mucalit pentru a se face plăcută, în locul căutării solitare și anevoioase a adevărului. Ne putem întreba, dimpotrivă, dacă Luminile profanează onoarea pe cît descalifică acest regim clerical al antinomiilor: stil împotriva conținutului, beletristică sau științe exacte, hei-rup sau profunzime, fantezie sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii, șampionii, autocrații, geniile, pirații, spuma lumii, cerealiștii, realiștii, un drac în frac
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare să fie acela al unui realism destul de strict. În ceea ce privește „chestiile teatrale”, se dovedește a fi, în pofida înclinației obișnuite spre rostirea mucalită, un cronicar serios. Cu meticulozitate, el povestește analitic subiectul, cântărește „valoarea dramatică” și „valoarea tehnică” a textului pus în scenă, evaluând atent, cu un ochi avizat, însușirile și cusururile montării și ale interpretării. Dând la o parte învelișul literar, insistă
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
își devoră progenitura. Petre Curta îl va întâlni, zdrobit, însângerat, în beciul Securității. Nu aceeași soartă îl paște pe prietenul lui Cozmin, de cu totul altă calitate intelectuală și formație psihică, Isaac Landesman, comunistul evreu, rezoneurul cărții, figură de înțelept mucalit și sceptic, rostitor hazliu de adevăruri cumplite. Colaborator al Anei Pauker, dezavuat de intoleranta „tovarășa Ana” în urma unei discuții în care el a deconsiliat-o să promoveze o politică de izolare și oprimare a intelectualității, bătrânul comunist e mutat din
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
fruntaș apoi al PNȚCD, apologet, când găsește cu cale, al fostului regim totalitar, Onacă poartă, nu fără succes, masca ardeleanului bonom, sfătos, curtenitor, lingușitor la nevoie, vorbăreț din calcul, scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre orice țintă urmărită. Personajul din romanul anterior, Miron Goia, ajuns ziarist, publică diatribe împotriva profitorilor de pe urma insurecției decembriste, ridicându-se fățiș și împotriva lui Liță Onacă, devenit proprietar
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
Tânăr profesor la Găiești, înscris într-un partid tânăr și el, ce se opunea liberalilor ajunși, Șerban Cioculescu făcea, dimpreună cu Vladimir Streinu, propagandă în județ, fief-ul șefului său, mare elector, profesorul de matematici Cezar Spineanu, denumit de adversarul mucalit Miraboul dâmbovițenilor. Vorbind sătenilor, tata promitea ridicarea păturii țărănești. "- Mie mi-a și ridicat-o!" se auzise o voce din popor. "- Cine?" întrebase oratorul, interlocat. "- Priciptorul", fusese răspunsul. Practicând cele mai felurite forme de spoliațiune și jaf, oficialitățile comuniste își
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
mai izbutite personaje sunt extrase din mitologie, dar desacralizate prin transpunere în alt diapazon. Dumitru Micu recunoaște în imaginația și în „sprinteneala amuzantă” a paginii înrudirea cu Marin Sorescu: „Ființa lor s-a plămădit într-o măsură hotărâtoare din duhul mucalit răspândit de Pann, finul Pepelei”. Piesa Nepotul lui Sisif, care dă și titlul unui prim volum de teatru (1994), amintește, prin familiaritatea cu „miturile”, de Vărul Shakespeare de Marin Sorescu, dar și de un eseu al lui Albert Camus. Spre deosebire de
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
jocul lingvistic. Odată cu această carte apare și un personaj - același în aproape toate schițele -, Ahile Bilă (uneori Ahilebilă, Ahile sau Ahile B.), cu numele decalchiat după al lui Bulă, figură populară a bancurilor citadine înainte de 1989. Acesta este un ins mucalit, iubitor de șotii și răstălmăciri ale înțelesurilor vieții, făcând totul cu nonșalanța unei naivități ce lasă impresia imbecilității. U. sancționează astfel moravuri, atitudini, persoane, metehne specifice societății „constructoare a socialismului”. El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
iar întâmplările cu urși răpitori de femei sunt relatate cam în doi peri. Cei ce le povestesc nu prea cred în ele, le spun mai curând de dragul poveștii ca atare. Baciul, mai cu seamă, vorbește cu subînțelesuri, pe un ton mucalit, strecoară în evocare un umor ghiduș, o ironie subțire, parodiază cu bonomie folclorul orientat spre fabulos. Suflete simple, țăranii și ciobanii sunt, în același timp, minți limpezi, lucide, naturi sănătoase, care, chiar dacă un moment admit posibilitatea unor întâmplări în răspăr
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
versuri ce premerg literaturii generației, fac din apariția cărții și un punct terminus al orientării. Ca autor de proză, P. publică și o scriere postmodernistă, Cel mai mare roman al tuturor timpurilor (2002). Începutul e un joc dramatizat, cu dialoguri mucalite, ironice, antilivrești, demitizatoare de canoane literare, în bonom răspăr cu tot. În fapt, ar fi o încercare de teatru absurd înregistrată de autor, ceea ce apoi se transformă într-o narațiune cu un plan de roman axat pe amintiri: profesori și
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
revistele „Nistru” și „Chipăruș”. Chiar de la prima carte, Din gura satului (1963), P. s-a dovedit un adept al schiței care exploatează situații pe cât de simple, pe atât de hazlii, adoptând un stil oral adecvat personajelor „recrutate” din rândurile țăranilor mucaliți, botezați prin supranume ce îi definesc caracterologic. Tentativa autorului de a aprofunda mesajul etic și de a evada din sfera folclorismului superficial, vădită în culegerile de nuvele Traverse (1966) și Creioane colorate (1980), nu s-a soldat cu rezultate apreciabile
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
reazemă, totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Brețcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunțită a unor gesturi și obiceiuri ieșite din obișnuit. Cel ce se visa actor avea, se pare, însușiri scenice reale
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
1996, Înmormântare via F.M.I., 2000) surprind secvențe din realitatea teribilă a vieții cotidiene, în care indivizii sunt supuși unor angrenaje sociale de presiune depersonalizantă, de corupție, nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
și interogațiile lui B. spumegația cioraniană, exasperată de România din prea înfocată pasiune pentru ea, după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie mucalită cu care mă gândesc uneori la iubitele din școala generală. Dar numai o țară netrebnică, bolnavă, degenerată poate fi iubită cu pasiune” (Tentația mizantropiei, 2000). Din asidua frecventare a ideii creștine ruse, paralel cu venerarea profund simpatetică a ceea ce Emil
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
centru, la bufet. Acolo lăsă șareta să cază pe spate, încât Cheașcă și cu ceilalți se treziră în praf. După ce băură coniac la bufet, se întoarseră la nuntă cu un chef mai mare. ÎNMORMÂNTAREA Vasile Drobotă trăgea să moară. Mucalit de felul său, își juca sieși cea din urmă farsă, murind singur. Cu feciorii nu se răspundea, neputând să le sufere nevestele ; pe babă o băgase demult în pământ iar deatunci nici un suflet nu s-a mai aciuat pe lângă el
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ajunge la iuțeală tot atât de lată pe cât sunt de înaltă, și tare mi-e că bietele mele picioare n-ar mai avea putere să mă țină. Își face mâinile ghem. — M-aș rostogoli ca o bilă. Augustul ei soț o bate, mucalit, cu palma peste burta revărsată. — Stai liniștită, nu mai ai mult. Antonius Musa se așteaptă la o explozie de mânie din partea ei, dar bătrâna doamnă începe să râdă încetișor. Îndrăznește atunci temător: — Din experiența mea, aș spune că sănătatea întregului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai dat-o. Gîndesc c-o fi dosât-o pi-aici pi undeva. Cel de-al treilea, care țedea tăcut în picioare ațezând fânul în căruță și tăcuse pînă atunci, se oprește sprijinit în coada furcii și cu un ton de mucalit îi spune: - N-o mai căuta digeaba. Mi bini vezi c-o fi în tablou! Că dacă acolo-i fânul, poate-o fi șâ batca ta! CEASUL DEȘTEPTĂTOR Prin anii 70, când eram în primul an de studenție, ziarul „Magazin
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
nimic. Propoziția „afară există nimicul“, luată izolat, nu este nici cu sens și nici lipsită de sens. La fel și atunci când auzi rostindu-se „Cezar este un număr prim“. În primă instanță, ai putea spune că este o propoziție poznașă, mucalită. Sau poate tristă: un om ca toți oamenii, Cezar, ajunge la un moment dat să fie doar un număr, o simplă entitate abstractă într-o mulți me indi ferentă de entități. Dacă ai vrea să spui mai multe despre o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
absolut nimic. Propoziția „afară există nimicul“, luată izolat, nu este nici cu sens și nici lipsită de sens. La fel și atunci când auzi rostinduse „Cezar este un număr prim“. În primă instanță, ai putea spune că este o propoziție poznașă, mucalită. Sau poate tristă: un om ca toți oamenii, Cezar, ajunge la un moment dat să fie doar un număr, o simplă entitate abstractă întro mulți me indi ferentă de entități. Dacă ai vrea să spui mai multe despre o asemenea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
pocnesc, bestia dracului...!” Lct.Col.Tudose Ion rămase fără grai. Nu putea să creadă riposta primită cu un asemenea curaj. Strânse pumnii, cu intenția de-al lovi, Însă statura atletică a lui Tony Pavone refuză intenția. Tună isteric. „Incredibil...! Un mucalit, Îmi dă mie lecții...! Puțină răbdare. În curând vei face cunoștință cu puterea pe care o dețin, făcând tot posibilul să te distrug...!” Tony Pavone se dezlănțui. „Ție nu ți-e rușine mă canalie să tot ameninți...? Se repezi la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
frig. ― Da’ este un sat cu așa un nume, omule? - a întrebat unul căruia abia i se vedeau ochii de sub marginea unei căciuli țurcane. ― Am să-ți povestesc o întâmplare pe care am auzit-o și eu de la unul tare mucalit de la mine din sat. Într-o sâmbătă seara, ne aflam câțiva gospodari la un țoi de rachiu la crâșma lui Potcoavă. La masa de lângă noi, golea cine știe al câtelea țoi de rachiu mucalitul despre care spuneam. La o vreme
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]