231 matches
-
Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vremea lui Vodă Cuza, dacă n-or fi și mai de mult
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vreme a lui Vodă Cuza, dacă n or fi și mai de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de piață publică și durat din dughene proaste. De abia în partea dinspre răsărit se înalță vre-o șase șapte case boierești și o biserică de piatră zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru începători într-o casă mică.. târgul este proprietate d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
zbor maximă, constituie efortul final al aruncării. Acesta este structurat pe d in unilateral și o fază de sprijin bilateral. Faza sprijinului unilateral prezintă următoarele particularități: * imediat ce atletul ia contact cu solul pe piciorul drept, acesta declanșează o rulare de pe muchea externă pe călcâi, pe partea antero naintarea genunchiului și coapsei spre piciorul stâng. Șoldul stâng se menține evident înaintea celui drept; * în acest timp piciorul stâng continuă acțiunea de înaintare rapidă, “căutând” solul cu călcâiul, într un pas * acțiunea conjugată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene, astăzi te voi duce prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și șapte de ori babele mi-au nins și plouat pe suflet, îmbătrânindu-l... și eu tot mai departe sunt de locurile unde simțeam adevărata primăvară și de vremile în care-mi îmbălsămam tot sufletul cu mirosul de călțunași de la Muche... de mi-au rămas până și acum parfumate amintirile. Acum sunt om în toată firea și-n loc de călțunași caut fapte și cugete, care să-mi prevestească soarele, lumina, bucuria de a trăi, cum îmi prevesteau altădată florile acelea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sfinte Ea suge hrană și se face mare... Ea, Poezia, le definea amândorura Casa noastră, le aducea mai aproape satul copilăriei : Ce pașnic era satul...Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streșina-nvechită. Îl străjuiau din muche, doinindu-i pururi, ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită. Părea bârlog sălbatec scrobit în cremeni sparte, Știind numai de datini, de hori și dragul glumii, Ferit din drumul mare, pierdut așa departe, Ca-n basmul cu cetatea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sabía nada y se han publicado monografías dedicadas a ellas, șino que también aparecieron numerosas obras de síntesis teórica y práctica, algunas renovando o incluso reconstruyendo desde los cimientos teorías antiguas o muy antiguas y siendo, por ello, recibidas con mucha reticencia. Muchas editoriales importantes iniciaron series y colecciones especiales dedicadas a la lingüística de las lenguas del mundo, donde publicaron miles de títulos, incluyendo perspectivas teóricas, pero también monografías dedicadas a algunas lenguas raras, muchas de las cuales tienen un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
țeapă, pe deplin justificate și indispensabile 64. Prezentăm mai jos un miniglosar argotic, alcătuit în cea mai mare parte din cuvintele culese personal de-a lungul ultimilor cincisprezece ani, dar completat cu termeni întîlniți la George Astaloș, în volumul Pe muche de șuriu. O parte dintre termeni sînt arhaici sau rar întîlniți, iar o altă parte este cunoscută prin utilizarea ei frecventă în limbajul cotidian. În penitenciare însă, acești termeni capătă uneori alte nuanțe. Chiar dacă această frescă lingvistică pare o fotografie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
S., Criminal Justice: The Core, McGraw-Hill, New York, 1996. Alexander, Jeffrey C.; Seidman, Steven (coord.), Cultură și societate, Editura Institutul European, Iași, 2001. Allen, Helen, Justice Unbalanced: Gender, Psychiatry and Judicial Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002. Aurousseau, D.; Laborde, M., Paroles de bandits, Éditions du Seuil, Paris, 1976. Banciu, Dan; Rădulescu, Sorin M., Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
actuală, Editura Universității București, 2002; vezi și ediția de pe Internet la http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/31.htm. 58 Françoise Thom, op. cit., p. 50. 59 Ibidem, p. 91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
începe hotarul târgului din Valea Plopilor pre la han în sus, până la Fântâna Novacilor la un stâlp de piatră ce s-au pus din gios de fântână, și de acolo, de la Fântâna Novacilor direptu preste pădure până la obârșiia Bălțaților în muchea dealului ce povârnește apa spre apus, unde au pus altu stâlp de piiatră, unde au fostu și mainte stâlp bătrân, iar de acolo direptu pre muchea dealului până la o moviliță și s-au pus și stâlp de piiatră, și de la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fântână, și de acolo, de la Fântâna Novacilor direptu preste pădure până la obârșiia Bălțaților în muchea dealului ce povârnește apa spre apus, unde au pus altu stâlp de piiatră, unde au fostu și mainte stâlp bătrân, iar de acolo direptu pre muchea dealului până la o moviliță și s-au pus și stâlp de piiatră, și de la acea moviliță direptu la altu stâlp de piiatră la capul gardului, unde au fostu Vratnița Popilor de târg de Huș(iă, lângă drumul Novacilor, și de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și V.S.Pădurariu și T.Pînzariu care l-a tăiat? Oamenii care tae copaci roditori îs oameni fără simțire îs niște adevărate dihănii cu chip de om. Așa s-a mai găsit un nebun care a tăiat falnicul stejar de pe muchea dealului, care desparte valea râului Moldova de a Șomuzului. Și știai că în stânga îs satele Udești, Țolești și Manolea, iar în dreapta Nigotești, Ioneasa, Ciumulești Gane. Eu l-am văzut în vara anului 1910 când umblam de-a însuratului și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nouă viață, cu urcușuri și coborâșuri, cu zile bune și zile rele, peste care uniți ca În 26 ianuarie 1953 am trecut cu lacrimi de bucurie sau de amar, după cum ne-a fost Ursita. Primii ani ne-am transformat În Muchi și Ciuchi - inspirați din Medelenii lui Teodoreanu, apoi În Tata și Mama și În final În Bunu și Buni. Varia În noiembrie 1952, activitatea științifică din Întreprinderea “Ecarisajul” se desfășura Într-un ritm foarte susținut. Medici veterinari, medici umani, biochimiști
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Diagnostic. A fost cea mai valoroasă experiență de morfopatologie practică din activitatea mea. Împlinirea familiei În cuibușorul din str. Arsanca Nr.14, ianuarie 1954 ne-a adus vestea cea mare: Împlinirea familiei. Ce să fie? “Băiat”, spunea Ciuchi; “fetiță”, zicea Muchi. Deci, orice ar fi fost, era așteptat și binevenit. Și Ciuchița a venit În 14 sept. ora 11, la Maternitatea Spitalului Brâncovenesc. Cum să o numim? Născându-se după ziua Sutașului Cornelius, d-na dr. Constanța Adameșteanu, viitoarea nașă de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
din mâna lui sau să mă uit la microscop. La ce conțin io. Încercam să nu simt durerea. Există un anumit prag al durerii, dincolo de asta nu mai simți nimic. Parcă nici nu eram eu acolo, pe masă. Strângeam cearșaful, muchea mesei, scrâșneam. Îmi curgeau lacrimi fără să vreau, fără să le permit. Plâns involuntar. Ca și cum durerea aia a mea ar fi fost ceva firesc. Să te gândești la cu totul altceva. Așa îmi spuseseră și la anestezie, înainte de operație. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de secară tre cătorilor Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vioare, sau și fără astea când ghive ciului i se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai rămânând să dăm aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum tuslamaua, căreia nu știu de ce i-o fi zicând „regală“, din muche de burtă, din mură și călcâi de vacă, temperată În excesiva ei suculență cu lămâie stoarsă deasupra, cu mujdei de usturoi, cu ceva piper și ardei iute, formulă supe rioară tuslamalei tripes à la mode de Caën, așa cum se servește
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care Ignațiu este deopotrivă îndrumător și exercitant. Într-adevăr, el aplică întocmai regulile Exercițiilor 1, „para ver y hacer razones de las elecciones”, îl întreabă pe Dumnezeu și primește de la El răspunsuri prin niște semne foarte precise („...devoción y gracia mucha asistente calorosa, lúcida y amorosa.... viendo a Jesú al pie de la Santísima Trinidad, y con esto mociones y lágrimas”2). Scopul procesului comunicativ al Jurnalului privește alegerea tipului de sărăcie ce va caracteriza comunitățile iezuiților și de aceea structura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
unele deslușiri, după gândirea matale; tot mă gândesc și nu înțeleg din ce pricină au spus cei de la primărie și de la postul de jandarmi că Dumitru, Dumnezeu să-l ierte, ar fi încercat să spargă nenorocita aceea de grenadă, cu muchea toporului și de aceea a exploadat; ba au spus că rănile de la picioarele lui sunt făcute de topor, nu de schijele grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata Ileana; − Ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se ducă, pentru câțiva ani, care trebuiau făcuți pentru pensie, în satul Muchea de pe malul Siretului, aproape de orașul Brăila. În luna iulie a anului 1947 unchiul, tanti Mărioara și fiica lor Mioara au venit la nunta mea în Suceava, sub ocrotirea Internatului Teologic. În toamna anului 1952 unchiul a avut bucuria să mă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fantastice: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, Către țărmul din potrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Mușchiul zidului se mișcă... printre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Apare sepulcrala umbră ("Ascultați...! marea fantomă face semn... dă o poruncă..."), poetul o întreabă, în cel mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că el nu se conformează directivelor politice ale partidului muncitoresc și au pornit o campanie de denigrare, încât, unchiul a lăsat casa abia terimnată și a trebuit să se ducă, pentru câțiva ani, care trebuiau făcuți pentru pensie, în satul Muchea de pe malul Siretului, aproape de orașul Brăila. în luna iulie a anului 1947 unchiul, tanti Mărioara și fiica lor Mioara au venit la nunta mea în Suceava, sub ocrotirea Internatului Teologic. în toamna anului 1952 unchiul a avut bucuria să mă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]