266 matches
-
frumoase, pe Mihai Horodnic și Ion Roșca, le-a chemat pământul nesățios. Ceilalți: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Em. Giurgiuca, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Const. Rotariu și Victor Neculce continuă în altă parte ceea ce au început la Mugurii școlari. Iar noi? Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne mână dragostea după frumos și adevăr. Cântecul nostru e slab și n-are glas, dar îl vom potrivi după cavalul doinei și-l vom hrăni cu seva ogorului străbun
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
o întindeam spre poezie, spre un destin anume, cu toată exuberanța vârstei noastre de liceeni. „Mugurii” au însemnat atât de mult în viața mea, încât mi-am intitulat prima mea plachetă de versuri, apărută la Rădăuți în anul 1940, tot... Muguri. Au trecut aproape 30 de ani de atunci, de când într-o cameră modestă se desfășura o muncă de redacție absolut originală. Nimeni nu știa cum se scoate o revistă, nimeni nu știa cum se paginează sau cum se distribuie materialele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Câmpulung Moldovenesc (nr. 13) și Tipografia ROF S.A. Suceava (începând cu nr. 4, 1997). Noua structură a „Mugurilor”, urmărind să confere fiecărui număr „armonie, tinerețe și valoare”, își dezvăluie semnificațiile majore dintro altă perspectivă, insesizabilă la o lectură de suprafață. Muguri de odinioară și Muguri de azi comunică ideea continuității, a unității spirituale în diversitatea de discurs a generațiilor și tinerilor care s-au format sau se formează în această „școală a exprimării românești”. Atelier literar aspiră către standarde ale comunicării
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
și Tipografia ROF S.A. Suceava (începând cu nr. 4, 1997). Noua structură a „Mugurilor”, urmărind să confere fiecărui număr „armonie, tinerețe și valoare”, își dezvăluie semnificațiile majore dintro altă perspectivă, insesizabilă la o lectură de suprafață. Muguri de odinioară și Muguri de azi comunică ideea continuității, a unității spirituale în diversitatea de discurs a generațiilor și tinerilor care s-au format sau se formează în această „școală a exprimării românești”. Atelier literar aspiră către standarde ale comunicării prin disciplină culturală și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
altare. În clopotele noastre e o lume mai presus de-aceasta, în care fericirea e stăpână. Urcăm, dar toți venim din clopotul nefericirii, aici, prin porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile-i dau muguri cămașa-mbobocește Coroana-i înstelată de iriși și de crini. El însuși o grădină-n întuneric năvălit de dor și de aripi așează pietrele cioplite pe zidul templului din neuroni, iluminarea înfloririi care pe stradă trece e un mesaj vibrații
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Sporae lyccopodii Spori de pedicuța - 250,00 204. Stigmata maydis Mătase de porumb 1,25 7,00 205. Stipites cerasorum Cozi de cireșe 1,50 5,00 206. Strobuli lupuli Conuri de hamei 6,00 28,00 207. Turiones pîni Muguri de pîn 5,50 20,00 Prețurile de mai sus se înțeleg loco centrul de achiziție "Plafar", iar la cetina, loco drum de acces al mijloacelor de transport.
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
să înfloriți, Ca merii, ca perii În mijlocul verii, Ca toamnă cea bogată, De toate îmbelșugata, La anu’ și „La mulți ani!” 101 ¾ S|RB|TOAREA M|RȚIȘORULUI ȘI A MAMEI Martie de Elenă Dragoș Martie-mi veni la geam Poartă muguri pe un ram; Mugurașii s-au deschis Preschimbați în flori de vis. S-a ivit un gândăcel I-am căutat un cântecel. Firul ierbii a-ncolțit Gândăcelu-i fericit. Mama, azi de ziua ta Ți-am adus o albăstrea, Din grădina noastră
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un secol mai târziu, după construirea căii ferate 51. În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000 de locuitori de diferite naționalități, între care românii dețineau un procent de 35.2 %. De numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de copilărie", "Din File de album"; Constantin Rotariu, "Psalm"; Aurel Putneanu, "Sat, Oraș, Țară". Exemplul lui Iulian Vesper este ilustrativ pentru modelul scriitorului format în mediul literar conferit de școală. După un debut cu succes, în 1924, la cenaclul literar Muguri cu poezia "Floare-albastră" apreciată de public și colegi, tânărul licean a fost propus pentru participarea la concursul Tinerimii Române unde a prezentat o disertație pe tema "Dezvoltarea teatrului românesc", câștigătoare a premiului II. Momentul înmânării premiului este redat cu emoție
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă; În prejma gândului la Siret; Crainicul cetății (1933-1934) la Suceava. Cum a fost receptat de către centru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator, traducător, absolvent al Liceului "Hurmuzachi" din Rădăuți, licențiat în Litere la București, debutează la revista Muguri editată de liceenii din Rădăuți. Este redactor la Glasul Bucovinei (1933-1937) și membru al mișcării literare bucovinene Iconar. Publică articole, versuri, proză, traduceri, din opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
epitelizarea ulcerațiilor, resorbția secrețiilor În exces, oprirea sângerărilor gastrice și reducerea tensiunilor nervoase. Se utilizează infuzii, decocturi și tincturi care se beau neîndulcite, de preferat Între mese sau cu ½ oră Înainte de mese. Infuziile se prepară din flori, frunze, herba și muguri de la anumite plante medicinale, folosind câte 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, din care se beau zilnic câte 2 căni, de preferință pe stomacul gol: -flori de gălbenele (Calendula officinalis) cu proprietăți cicatrizante și calmante în gastrite hiperacide; -flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Dragoș Vicol, A. Cucu, Lidia Negură, I. Rotaru, V. Săhleanu, Neculai Tăutu etc. Mioriței i se deschide un orizont mai larg cu Muguri: căci această colaborare va însemna promovarea literaturii bucovinene (Actualitățile literare n.t. sau la poșta redacției: Așteptăm ...Muguri”, le vom face o primire triumfală). Această revistă, prietena Mioriței, va însemna o legătură strânsă cu Rădăuții. Numai să ne ferim, ca Miorița să nu roadă Muguri, căci și până acum Miorița se hrănea cu mulți „Muguri” (n.t.) (Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
însemna promovarea literaturii bucovinene (Actualitățile literare n.t. sau la poșta redacției: Așteptăm ...Muguri”, le vom face o primire triumfală). Această revistă, prietena Mioriței, va însemna o legătură strânsă cu Rădăuții. Numai să ne ferim, ca Miorița să nu roadă Muguri, căci și până acum Miorița se hrănea cu mulți „Muguri” (n.t.) (Din revista Miorița nr.3/4/1940) * Muguri, revistă școlară a elevilor de la Liceul teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi, Rădăuți, seria III, anul IV, nr.4, 1994, în 44 pagini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
efortul de a descoperi și promova valorile culturale, încurajându-i pe tineri în devenirea lor firească, sub presiunea sacrificiului istoric ce ni se impune mereu și fără a face concesii gustului comun, supus unor influențe de suprafață, efemere și nesemnificative”, „Muguri de odinioară”, rubrică a revistei, face să ne întâlnim cu creații ale cunoscuților Dragoș Vicol și Clement Antonovici, iar la „Muguri de azi”, pe Alina Popescu cu versuri de început. În cele 56 de pagini sunt prezenți, cu proză și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ni se impune mereu și fără a face concesii gustului comun, supus unor influențe de suprafață, efemere și nesemnificative”, „Muguri de odinioară”, rubrică a revistei, face să ne întâlnim cu creații ale cunoscuților Dragoș Vicol și Clement Antonovici, iar la „Muguri de azi”, pe Alina Popescu cu versuri de început. În cele 56 de pagini sunt prezenți, cu proză și versuri, și alți elevi. Preotul Vasile Juravle este prezent cu un documentar despre Capela ortodoxă de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei obligatorie în școli (1938) revistele școlare au fost nevoite să devină organe de propagandă politică activă..., s-a produs o contrareacție. Multe reviste școlare au refuzat să introducă titulatura și rubricile străjerești obligatorii, riscând să fie desființate. Astfel, revista Muguri din Rădăuți, cu o frumoasă tradiție - ne relatează scriitorul Dragoș Vicol, redactorul de pe atunci al ei - refuzând această grefă politică, n-a mai primit aprobare de tipărire. (Tudor Opriș din „Reviste literare ale elevilor 18341974”, pag. 86). * Orizont, revistă lunară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu materia originară. Cerbul „tretior”, aflat și el, precum protagonistul, într-o perioadă de trecere spre maturitate, confirmă o dată în plus legătura totemică cu flăcăul prin receptivitatea inversată, la lauda acestuia: „- Cum eu, maica mea,/ Cum eu iarb-aș paște,/ Și muguri m-oi rupe,/ Și apă m-oi bea?/ Ion bun bărbatu/ El s-a lăudatu/ Că m-o săgeta/ În cel vârfuț de munte/ De mia de sute” (Lipova - Arad). Cerbul va fi săgetat la izvor, fiindcă spațiul are atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
indiferenți, căci pentru noi toți, omul cu nume de patrie asudă ca lumii libertatea numită România să-i fie suflet și minte deopotrivă când, în ianuarie, semințele-ncep să se declare ființe pe sub pământ, iar fulgii de zăpadă se visează muguri pe ram, nașterea omului cu nume de patrie a venit ca un dar pentru neam.“ („La ziua nașterii omului cu nume de patrie“, Viața românească, ianuarie-februarie 1978) FLORIAN Radu, filozof „În acest context se situează înmulțirea studiilor consacrate unor probleme
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
grijă să-și aranjeze transferul la seră, printre flori. Îmi pare rău, moș Toadere! spun eu, ridicîndu-mă. Lasă, Mihai, că are ea grijă natura, mă asigură bătrînul. Uite aici, îmi arată el spre o creangă, mîine-poimîine se vor deschide noi muguri... Viscolul de azi a scuturat doar flori, care erau aproape trecute, dar tot atunci i-a dat magnoliei o nouă senzație de iarnă, a făcut-o să-și pregătească noi muguri pentru următoarele zile călduroase. Dacă vii peste două-trei zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară o tradiție a umorului, ce îngădui lui D. Anghel și lui St. O. Iosif să se dedice genului vesel. Viața românească primi cronicile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
panteismul, superior artisticește, ia forme virgiliene. Pan întrupează voluptatea de a participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a întîmplat și pricinile sunt multe: și faptul că cultura n-a străbătut, cum ar fi fost de dorit, la țară, și firea limbii românești, care, ca orice limbă romanică, este refractată la creațiuni de cuvinte voite - nu poate "da muguri" ca să întrebuințăm o expresie chiar a lui Eminescu. Germanii, rușii, ungurii au naționalizat mult limba științifică, noi n-o putem face. Oricum, dorința aceasta a lui Eminescu dă o notă caracteristică concepției lui și ne dovedește, și ea, ceea ce vom
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când i s-a născut băiatul, Îi ziceau Ninel, nu știu cum Îl cheamă, l-am văzut, este plecat și după câte știu, se ocupă cu muzica. Jules cânta la violoncel. Când Îl văd În minte, mă bucur. La noi trandafirii au muguri de floare, la fel și bujorii iar liliacul este pe trecute. Ce faceți cu lucrul, sănătatea? Eu o duc. Poate de Paști să fim cu toți ai mei acasă, lipsește doar Ruxandra, care-i În Japonia. Tudorel poate vine cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în cantitate apreciabilă în nectar (Frisch, 1965, citat de Winston, 1993298). 2) Animală: reprezentate de substanțele dulci, bogate în zaharuri, eliminate de unii paraziți ai plantelor, numita mană299. Menționăm ca ea poate fi vegetală, când este secretată direct de frunzele, mugurii sau alte părți din plantă (Mărghitaș, 2005300). Zaharoză [1301,3302,4303]: latinescul saccharum, grecescul sakkaron - zahăr, oză - indică un glucid [3.4], denumire alternativă: sucroză [1.3.4]; zahăr alb [3.4], denumire uzuală pentru O-β-D-fructofuranozil-(2-1)-α-D glucopiranozil [1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]