3,092 matches
-
aminte că acesta a avut-o profesoară, iar cei porniți binișor pe versantul vîrstei a treia și-ar aminti de o femeie frumoasă, puternică și voluntară, născută prin Vrancea, de o pictorița cu o forță expresiva enormă, dar umbrită de multele glorii care s-au tot perindat prin epoca, dispărută apoi prematur, la numai cincizeci de ani. Prin coroborarea acestor răspunsuri s-ar putea obține informația palida că Lucia Ioan a fost profesoară la facultatea de Arte Decorative și o pictorița
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
cu mediocrul și nesemnificativul"1). Concepția de mai sus despre "valoarea religioasă a geniului" nu se deosebește în esență de aceea susținută de Blaga în Daimonion. Firește, fiecare dintre cei doi scriitori români și-a urmat propria cale, așa că prea multele asemănări spirituale dintre ei se explică mai puțin prin influență și mai mult prin potriviri mentale structurale. Cand M. Eliade își exprimă neîncrederea în utilitatea stabilirii "influentelor" și a "surselor"2), iar tânărul Blaga, pe urmele lui Gide și ale
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
cîte scrieri literare inedite mai sînt de apărut (autorul a scris mult în anii războiului, neputînd valorifica producția să și, se pare, chiar în anii înghețului proletcultist) și nici dacă Editură Minerva are de gînd să continue ediția, inclusiv prea multele volume conținînd publicistica. Normal ar fi fost ca de prin anii șaptezeci, să se fi pornit o ediție critică din opera părintelui Agârbiceanu, însoțită de întreg aparatul critic necesar. Dl Gh. Pienescu, cel ce se ocupase de ediția de Opere
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
anumite confuzii. Ce înseamna a ține minte, sau mai precis, ce fel de tinere de minte merită a fi socotita importantă? Cu siguranță nu aceea echivalentă cu simple depozitari de informații, de genul celor care exasperează orice școlar fără prea multa tragere de inimă pentru carte. Gramaticul latin Varro reconstituia etimologia cuvîntului "recordari" invocînd verbul "revocare" (a aduce înapoi) și substantivul "cor" (inima), ceea ce a dus la o asociere îndelungată între memorie și inima, încă înainte de a fi vorba de o
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
care prin însăși viteza și implicit schematizarea pe care o aduce, funcționează drept comentariu subtil, dar de o maliție extremă, asupra incoerenței și iraționalului dintr-o poveste de iubire. În felul acesta, universul narativ al lui Thomas Mann își relevă multele nivele, dar nu și le exhibă, cum se întîmplă îndeobște în proza contemporană, ci dimpotrivă, le conține, le strunește. Senzația cititorului e foarte bizară, de suspiciune și nedumerire dar și de docilitate. O tensiune din care se naște exemplar lectura
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
-l oprești și să-l întrebi de unde te cunoaște sau unde l-ai cunoscut. De acum înainte, trăiești cu frica să nu te oprească și să te pună în încurcătură cu cine știe ce întîmplări de care ai uitat - pe la unul din multele servicii pe care le-ai avut, sau de la cenaclurile pe care le-ai frecventat în tinerețe. Asemeni acestui personaj cunoscut-necunoscut îmi apare, pe măsură ce scriu, acest jurnal. Aseară, de exemplu, am stins lumina și m-am culcat. Apoi am vrut să
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
Oricum, în această vreme, profesorul de limba română, Nicolae Vasiliu m-a onorat citindu-mi personal o compoziție, după care a adăugat, înaintea întregii clase, că voi deveni un remarcabil scriitor. Trebuie să recunosc că aceste aprecieri mă consolau pentru multele insuccese școlare. I.C.: Dar prima dvs. operă literară propriu-zisă? Cum s-a născut? P.Ch.: Îmi pare semnificativ că prima chemare literară de oarecare importanță - desigur nu într-atîta încît să merite tipărirea, dezvăluirea ei - se leagă de prezența, în marginea Constanței
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
1999, 2) "Vrea omul pămîntul pe care știe că-l moștenește de la nu'ș ce bunică ori este nemulțumit că patronul l-a dat afară din serviciu, vine la poliție și face o sesizare" (EZ 2310, 2000, 5) etc. Dintre multele expresii românești care conțin cuvîntul om, cred că merită atenție două construcții comparative pe care le diferențiază formal doar o trăsătură gramaticală; e interesant constrastul dintre caracterul aparent neînsemnat al diferenței și distanța pragmatică, de uz, care se creează între
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
Mircea Mihăieș O țară în care paginile întâi ale ziarelor sunt ținute zile în șir de șut-golul fotbalistului Mutu este, orice s-ar zice, o țară debordând de trăiri metafizice! Că ele traduc multele goluri din bugetul de stat și din cel al cetățeanului, virând spre sublim ditamai tragedia națională, stă în firea lucrurilor! Sentimentul românesc al golului este însă contagios, de vreme ce dl Prodi n-a găsit în România nimic mai atrăgător decât canapeaua
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
al agentului de un curaj extraordinar, avea să declare mai tîrziu un contemporan al acestuia, cu care Fleming a colaborat într-ale spionajului în timpul celui de-al doilea război mondial, acest mare defect constă în faptul că Ian avea prea multa imaginație. Amestec de erudiție și de, să-i spunem, senzațional, acest articol de Cristian Popisteanu vorbește despre mai nouă orientare a Magazinului istoric, o orientare în care rigoarea documentara se întîlnește cu dezvăluirea faptului de viață, în care se poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
lent și dificil! Dar semnele unei noi concepții asupra istoriei literaturii, încercări de periodizare diferită de aceea pe care, de cîteva decenii, o folosesc manualele de școală și universitate se pot constată tot mai frecvent. Pe de o parte, în multele articole din presă, pe tema revizuirii, pe de alta, în cîteva solide teze de doctorat care vor vedea și ele lumină tiparului în curînd. O masă critică este pe cale să se realizeze, din cîte îmi pot da eu seama, și
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
memorie. Zicală nu se verifică aici, memorialistul avînd, dimpotrivă, o memorie prodigioasa, reînviind, în paginile cărții recent publicate, o lume și o epocă literară. Sigur că autorul e poet prin structura, debutînd, încă în 1936, cu placheta Coloane albe (dintre multele sale volume aș aminti pe cel din 1945, Turnuri). Dar lirismul e bine controlat în aceste amintiri fericit întitulate Între Capșa și Corso, atestînd deprinderea în ale prozei, verificată și prin cele ale sale două române istorice din 1961 și
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
probabil că, de astă-dată, sub tăria amenințărilor, să-i fi trimis ceva bani. Dar mama continuă să ceară și în martie 1925, cînd îi reamintea frumos: "tu care ai fost învrednicit să fii născutul de o fecioara curată, rară, din multele numite fecioare". În noiembrie 1925, stabilită la Aiud, îl ruga din nou pentru ajutor lunar: "să dai ajutor corespunzător pentru două persoane care șunt nevoite de ajutor", ba chiar adaugă grijulie dar tot pe ton amenințător: "Te sfătuiesc atîta să
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
discriminări, paginile tuturor revistelor culturale fiind pline de nume feminine: mai harnice, măi conștiincioase și mai paroliste, ele sînt colaboratori sau redactori pe care se poate conta și nimeni nu se mai gîndește, în alcătuirea sumarelor, la proporția masculin-feminin). * Dintre multele texte atrăgătoare ale acestui număr, ne vom opri la ancheta De ce se teme bărbatul român de feminism?, împărțită cu umor sexist: răspunsurile detaliate ale femeilor ocupă două pagini (14-15), iar opiniile bărbaților sînt culese mărunt într-un spațiu restrîns din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
visătoare: "furnică harnica a întâmplării și-a găsit în mine/ un depozit sigur/ din nou o ploaie de aur/ din nou trupul acesta amorțit se electrizează/ că o pisică în fața cărnii/ mă uit în oglindă/ figură mi-este străină: prea multa strălucire,/ prea mult triumf (ca si cum m-aș fi spălat cu un gălbenuș/ și peste noapte mi s-ar fi îndesit părul)/.../ play-boy, play-boy, ai milă de femeia această/ care nu se poate reinventă decât prin/ dragostea să" (Întâlnire cu un
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
și în conduită - asta nu dă un temei prigoanei care și-a ales că ținta, printr-un capriciu desuchiat al răului, persoana Anei Blandiana. Tocmai ea, care de decenii duce o viață de familie ireproșabila, în văzul lumii (una din multele invocații către Romulus Rusan sună: "Noua ni-e dat în schimbul tuturor/ Norocul de a fi pereche." - Pereche). A fost tîrîta de bîrfitori fără scrupule în aventuri obscene sordide, proiecții ale unei fantezii bolnave, de o crasa indecentă, un erotism de
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
dovedi superioritatea față de iubirea romantică, căsătoria substituie conceptul de coup de foudre cu acela de primă iubire, dragostea dinții. Prima este un cuvînt care, pentru firile fericite cum sînt cele apte de căsătorie, reprezintă "acțiunea care se propulsează, impulsul infinit", multele lucruri care urmează a se întîmplă în viitor. Prima iubire este deci punctul de origine al iubirii care nu se poate propulsa pe șine spre viitor decît rămînînd fidelă impulsului inițial. Eroarea" estetului este că el încearcă să multiplice la
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
înflăcărat militant împotriva înrobirii imperiale sovietice / ruse, pentru eliberarea Basarabiei din Imperiul Roșu / U.R.S.S. și pentru re-Unirea acestei valahe provincii cu Patria-Mumă, România, ori pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova, Grigore Vieru a îndurat eroic, mesianic, multele necazuri pricinuite de autoritățile sovieto-ruse de ocupație. Într-un interviu publicat în 28 septembrie 1989, în revista Literatura și arta, din Chișinău, Grigore Vieru mărturisește: «Nu am liniște și pace nici atunci când merg pe stradă sau călătoresc cu transportul în
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
o seară. Are dreptate. Dar și ea, femeia, avea". Ori: Exact an critică, si cand calcă an străchini, sau mai ales. Despre Kierkegaard: ăN-a fost nimeni vreodată mai profund pe un ton atât de afectată. (630) Uneori, din prea multa claritate e orb: ăDacă l-ai despuia pe Heidegger de limbajul lui, adică i-ai expune filosofia an termeni obișnuiți, Heidegger și-ar pierde, nu importantă, care e reală, ci prestigiul, care este, cum o spune cuvântul, iluzie, ănselătorieă. (463
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
dar fără ostentație, forma și materialitatea și oricît de multe ar fi, ele își păstrează în mod miraculos unicitatea. Prin selecție și prin expunere artistul le-a investit cu o energie arhetipala, ca și cum fiecare n-ar fi doar unul dintre multele posible, ci Obiectul însuși, forma să primordială. Fie că este vorba de o tavă sau de un vas, de un odgon sau de un panou cu chei, de o sculptura propriu-zisă ori de un indicator de stradă, ele își depășesc
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
Cristian Teodorescu Printre multele lucruri amuzante în lumea politico-analitică din țara noastră e și acela al sondajelor de opinie. Cifrele rezultate de pe urma lor sînt discutate și trecute prin tot felul de filtre analitice, ca și cum sondajele ar fi, ele însele, niște urne de vot definitiv
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
în carte. Amintirile nu sînt "libere" și asta nu se întîmplă doar din rațiuni de stil, ci și din pudoare și teama de ridicol. Pe de altă parte există și o alta teamă, aceea de a nu ucide din prea multa analiza sentimentul. Amintirile au două voci evocatoare, a adultului, autor și al metatextului despre care vorbeam și a copilului, care are o percepție mai "primitivă" asupra relațiilor cu ceilalți. Privirea adultului intra și ea în rol și urmărește "tabloul" momentelor
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
că aceasta este o interpretare profund egoistă, a literatului frustrat, o pledoarie pro domo. Dar cred, totuși, ca virtuțile tămăduitoare ale povestirii, bine știute și pomenite de Carrière în prefață să, sînt chemate, de data asta, să lecuiască însăși literatura. Multele povestiri din acest volum au fost strînse pe parcursul a 25 de ani. Nu reiese limpede, pentru mine, din prefață explicativa a autorului, dacă în acest lung răstimp le-a strîns cu bună-stiintă, pentru a alcătui cîndva un volum, ori dacă
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
și de toate artele; pe terenul lor a crescut buruiana rea a comentariului estetic agresiv anti romantic. Vorbăria despre melodia acompaniata ca unică dexteritate a compozitorului Chopin, incapabil să rezolve nici o problemă compoziționala "noua". Nu am cum să introduc aici multele subtilități de adâncime ale scriiturii chopiniene. Așa că italianismul acestui slav (nu este numai suspinul lui Bellini ci și un "sfumato" à la Leonardo, ceea ce nu-i tocmai la îndemîna oricui). Sentimentalitatea că păcat s-a extins, în comentariu, asupra întregului
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
a omenirii, ci doar simptomatica. A iubi este, după acest Andre, o artă. Dar nu în sensul de pricepere, ci mai degrabă de vocație. Nu poți iubi decît dacă ai timp, daca te plictisești sau dai pe dinafara de prea multa interioritate neconsumata. Ca atare, iubirea e un privilegiu al nobilimii, al celor bogați și plictisiți. Al celor care au timp, care nu muncesc, pentru care însuși trupul e un obiect de artă, nu un instrument. Cu toate acestea, tratatul lui
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]