632 matches
-
imobilă, mișcarea care convine sferei celeste, cea care seamănă cel mai mult cu imobilitatea, conciliind mișcarea cu repaosul este mișcarea circulară 21 (volubilis motus, Comm. I, 17, 9-10). Acest tip de mișcare cuprinde în sine identitatea și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16 Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Macrobius armonicul este o rezonanță simpatetică, o eufonie care exclude orice tip de irațional, de non-legitate și haos, de disonanță (II, 1, 6-7 at cum increpat tumultuaria et nullis modis gubernata conlisio, fragor turbidus et inconditus offendit auditum); întreaga diversitate, multiplicitate a sunetelor (diversitates sonorum II, 4, 1) se reduce la unitate, la acord cu condiția necesară a prezenței unui studiu al numerelor, adică a raționalului. Ceea ce este adevărat despre diferențele dintre ascuțit și grav, este adevărat despre toate diferențele sensibile
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
1; V, 1, 2). Fiindcă fiecare suflet este potențial în toate ființele și prin aceasta există o unitate cu celelalte suflete: este mai degrabă o uniune a sufletelor care prin partea lor superioară participă toate la aceeași contemplare inteligibilă. Problema multiplicității sufletelor se rezolvă printr-un apel la spiritualitate: la cea mai înaltă treaptă există o stare de uniune atât de puternică încât nu se mai poate vorbi de o pluralitate de suflete, ci de un suflet unic care le precede
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
îl învăluie și îl pune în mișcare Tim. 34b), existentul autentic presupune tendința spre ideal, spre acțiune (; Legile X 904a, Theait. 155e). Vizibilul este o imagine a invizibilului, corpul o expresie a sufletului, atât corpul, cât și sufletul cuprind o multiplicitate de poziții, iar relația care unește părțile corpului este identică cu relația care unește funcțiile sufletului între facultățile sale între , partea superioară a lui, pură, îndreptată mereu și fixată pe realitățile inteligibile și lăcașul pasiunilor și opiniei (I, 6, 42
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Dacă din exterior istoria lingvistică se adresează gamei de semnificații care se maturizează în cadrul termenului persona, nu este dificil să surprindem că ambiguitatea este ceva mai mult de o notă negativă care împiedică să se rezolve în mod univoc o multiplicitate de semnificații adesea contrastante. Ambiguitatea indică mai ales o capacitate originară de a se dedubla între ceea ce unul este în sine și ceea ce el este pentru sine și pentru alții, între ființă și aparență. La aceasta se adaugă ambiguitatea imanentă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diversitatea celuilalt, se creează un raport de încredere și de recunoaștere reciprocă care face posibilă fraternitatea fondată pe a da și a primi în mod reciproc. Acest lucru îi permite individului să iasă din propria unicitate și să participe la multiplicitatea darurilor prezente pe platforma interpersonală. Acolo unde se experimentează o astfel de atitudine de colaborare crește sentimentul de apartenență reciprocă la biserică, la familie, la comunitatea religioasă, la umanitatea întreagă. 2. Temelia comună a fericirii Este necesar să se învețe
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
laice... Timpul este un surogat metafizic al mării. Nu te gândești la el decât spre a învinge nostalgia ei. Dacă se admite în univers un infinitezimal real, totul este real; - dacă nu există ceva, nu există nimic. A face concesii multiplicității și a reduce totul la o ierarhie de aparențe înseamnă a nu avea curajul negației. Distanța teoretică de viață și slăbiciunea sentimentală pentru ea ne duc la soluția șovăitoare a treptelor irealității, la un pro-contra firii. Situația paradoxală exprimă o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
împrumută lacrimi voluptății. Viața ca o lungă agonie și ca drum înspre moarte nu este altceva decât o altă formulare a dialecticii demonice a vieții, după care aceasta naște forme pentru a le distruge într-o productivitate irațională și imanentă. Multiplicitatea formelor vitale nu se însumează într-o convergență transvitală sau într-o intenționalitate transcendentă, ci se realizează într-un ritm nebun, în care nu poți recunoaște altceva decât demonia devenirii și a distrugerii. Iraționalitatea vieții se manifestă în această expansiune
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
contingente și întîmplătoare se poate atinge o zonă esențială. Sentimentul metafizic al existenței este de natură extatică și orice metafizică își are rădăcina într-o formă particulară de extaz. În mod greșit se admite numai forma extatică religioasă. Există o multiplicitate de forme care depind de o formație spirituală specifică sau de o structură temperamentală, și care nu trebuie neapărat să ducă la transcendență. De ce n-ar exista un extaz al existenței pure, al rădăcinilor imanente ale existenței? Și nu se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
momentului din succesiune îi atribuie acestuia un caracter absolut; nu în mod obiectiv, ci subiectiv. Un absolut pentru simțirea noastră, dar căruia nu i se poate atribui un element de irealitate și fantezie. Căci, din perspectiva eternității, timpul cu toată multiplicitatea lui de clipe individuale este, dacă nu ireal, destul de irelevant pentru realitățile esențiale. În eternitate trăiești fără să regreți și fără să aștepți ceva. Nu este, în structura momentului trăit ca atare, o scoatere din relativitatea gustului și a categoriilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ca activitate dinamică și progresivă are temporalitatea ca un atribut constitutiv. Caracterul dramatic al vieții este inconceptibil fără elementul temporal. Cu cât viața este mai intensă, cu atât timpul este mai esențial și mai revelator. Și apoi, viața prezintă o multiplicitate de direcțiuni, de avânturi intenționale, care nu se pot desfășura decât în timp. Când vorbești de viață spui clipe, iar când vorbești de eternitate, clipă. Nu este un minus de viață în experiența eternității, în această înfrîngere a timpului, în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vorbim de entuziasm ca o formă de iubire etc. Care este, dintre aceste manifestări, cea mai organică, primordială și structurală? Trebuie să existe una, față de care celelalte să se mențină într-o dependență, dacă nu chiar derivare. Nu pot concepe multiplicitatea formelor erotice fără iradierea, fără fosforescența și căldura centrală a uneia singure, care, întocmai ca un soare, împrăștie razele sale indiferent de natura obiectelor sau de aspectul formelor. Teologii susțin că forma primordială de iubire este iubirea lui Dumnezeu. Toate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
are originea nu numai într-o structură temperamentală specifică, ci și în obișnuința, în frecvența și dominarea durabilă a durerii. Fiecare prilej de durere este trăit atunci cu mult mai multă intensitate, este exagerat și proiectat în conștiință până la paroxism. Multiplicitatea durerii este un fenomen de exaltare intimă în care limitele conținuturilor sufletești răsărite din durere se dilată la infinit, în care nu există margini și forme pentru progresul durerii. Obișnuința cu durerea nu tocește sensibilitatea, nu face omul insensibil la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
depăși eterogenul prin imprimarea unui caracter specific, de a demarca în dinamica firii o barieră care să asigure o individualizare pronunțată. Ierarhizarea conținuturilor existenței derivă din această individualizare, din această prevalență a unei direcții sau alteia, din specificarea operată în multiplicitatea firii, din stabilirea unei forme. Forma însă presupune un anumit grad de armonie realizat în existență, chiar când acesta prezintă un caracter exterior, întrucît în acest domeniu nu se poate vorbi de realizări integrale. Stil, formă și armonie se presupun
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în simbolismul ei, care constituind valorile într-o lume derivată le îndepărtează de o zonă ontologică, ci în pornirile centrifugale ale spiritului care, începînd cu autonomia de viață, sfârșește la antinomia cu ea. Cine ar încerca să se descurce în multiplicitatea culturilor, în ireductibila lor complexitate tipologică, n-ar violenta prea mult individualitățile lor, dacă le-ar clasifica din punctul de vedere al soluției față de problema spirit - viață. (A soluției intrinseci, practice, a "atitudinii".) Sânt culturi al căror stil se bazează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sufocare. În democrație statul are un caracter neutru, societatea este totul. De aici distincția atât de categorică între societate și stat, specifică ideologiei democratice în genere. Ce e drept, societatea are o sferă mai mare decât statul și înglobează o multiplicitate de elemente, nereductibile la structura abstractă a statului. Societatea este o totalitate vie, căreia fără stat îi lipsește forma. Prea marea elasticitate pe care o prezintă societatea în regimurile democratice derivă din neutralitatea, non-intervenția statului. Redus la un principiu regulator
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu universalitatea lor exterioară, ci au participat cu un infinit intern la o sumă redusă de valori. Evul Mediu, cu tot ce are el sublim și grotesc, a fost universalist, dar numai ca valabilitate generală a ideilor lui, nu ca multiplicitate de idei. Universalismul calitativ este esențial oricărei epoci creatoare; sub formă cantitativă, el este un semn de deficiență și este echivalent eclectismului. Momentul eclectic al unei culturi este identic universalismului cantitativ. Evul Mediu, care a concentrat în sine atâta neliniște
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Taine, care prefera o haită de lupi Evului Mediu. Limitarea substanțială a epocilor, substituirea lor continuă, cu consecința inevitabilă - discontinuitatea valorilor, - explică insuficiența vieții istorice, mobilitatea și relativitatea ei. În acest proces descoperim mai repede o demonie, decât un progres. Multiplicitatea conținuturilor ni se descoperă la fiece pas ca un torent de direcții iraționale. Salvarea de la relativism prin căutarea unei forme, în această multiplicitate? Participarea la istorie se exprimă însă numai în abandonarea irațională acestui flux, în contopirea inconștientă cu mobilitatea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vieții istorice, mobilitatea și relativitatea ei. În acest proces descoperim mai repede o demonie, decât un progres. Multiplicitatea conținuturilor ni se descoperă la fiece pas ca un torent de direcții iraționale. Salvarea de la relativism prin căutarea unei forme, în această multiplicitate? Participarea la istorie se exprimă însă numai în abandonarea irațională acestui flux, în contopirea inconștientă cu mobilitatea existenței. Când conștiința ne-a separat de viață, atunci ne rămâne acceptarea conștientă a devenirii, lansarea voluntară în mrejele demoniei. În afară de atașarea organică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ea este obligată să dea un răspuns permanent revelației permanente a unicului Dumnezeu. Pe de altă parte, are câteva datorii contractate în fața scandalului peren al alterității: „credința nu este a tuturor” (2Tes. 3,2). Orice istorie culturală comparată oferă evidența multiplicității discursurilor teologice. Istoria religiilor ne informează asupra complexității teologiilor vedice, iraniene, platonice sau islamice. Toate acestea provin din culturi cu care creștinismul s-a confruntat pe durata a mai multor secole. Pentru a rămâne în marginile geografice mai bine cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în funcție de natura lor și determinarea tipului de abordare privilegiat (consultarea, medierea, arbitrajul etc.). Apoi urmează identificarea instituțiilor, actorilor și resurselor care pot fi mobilizate pentru o activitate sau alta. Coordonarea și coerența în teoriile de rezolvare a conflictelor decurg din multiplicitatea activităților din teren și de calitatea actorilor care le pun în aplicare. Distincția propusă între criză și conflict trebuie să conducă la o clarificare conceptuală între managementul crizei și managementul conflictului. De pildă, răspunsul la o catastrofă naturală sau la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pe care-l consideră important la acel moment. Este greu de urmărit dezvoltarea intrigilor și e dificil de înțeles maniera în care progresează un model, atunci când semnificația axelor intrigilor se schimbă în permanență 4. Comentariile lui Ruth sunt tipice pentru multiplicitatea și complexitatea structurii intrigilor, în încercarea ei de a descrie perioada cuprinsă între 28 și 33 de ani, când a început să lucreze într-un domeniu complet diferit de ceea ce făcuse ea în facultate: Perioada de tranziție nu a fost
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Cu cât creștem, cu atât capacitatea noastră de a memora cuvinte sau imagini este mai mare, nivelul maxim al performanței fiind atins, în general, între 15 și 25 de ani. Cu toate acestea, este posibil să existe câteva excepții datorate multiplicității memoriei; de exemplu, este posibil ca memoria procedurală (deprinderi senzorio-motorii) să fie mai bună în cazul tinerilor. În acest sens, mersul pe bicicletă sau învățarea unei limbi străine par mai simple la vârsta tinereții... Pentru mai multe detalii Lieury, A
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
exclude reacomodarea amicală între text și realitate, această poezie rămâne prin excelență ambiguă, deopotrivă mimetică și nemimetică, într-un fel fals tranzitivă, din moment ce se folosește de înșelătoarea trasparență exhibată la un nivel de suprafață, tocmai pentru a atrage atenția asupra multiplicității modurilor în care se poate înfățișa realul. Nu în ultimul rând, țin să precizez că un punct de plecare și, totodată, o provocare, în lipsa căreia poate nu aș fi ajuns să scriu această carte, a fost modelul poeziei tranzitive propus
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în realitate, în Cartea a III-a a Republicii, este amintită doar în treacăt. În plus, Platon o folosește într-un mod destul de simplist, auster și inechivoc, considerând-o subversivă, întrucât ia parte la aceeași mișcare descendentă, de la unicitate la multiplicitate. Pe de altă parte însă, nu trebuie neglijat faptul că lectura pe care o propune filosoful contemporan este una prin excelență non-inocentă. Cu alte cuvinte, valorifică implicit complexitatea și polisemia cu care alte interpretări au îmbogățit conceptele platonice 1. În
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]