308 matches
-
rândul lor, astroblastele. Din astroblaste se dezvoltă astrocitele protoplasmatice și astrocitele fibrilare. 5. Meduloblaste, care generează: 5.1. Spongioblastele unipolare (vezi și 4.) 5.2. Oligodendroglia 6. Neuroblaste apolare care generează neuroblastele bipolare. Din acestea din urmă se dezvoltă neuroblastele multipolare din care, la rândul lor, se dezvoltă neuronii. II. Aspecte macroscopice Meningioamele sunt situate mai ales pe fața internă a dureimater, la care adera. Sunt tumori (94, 91, 90, 89, 82, 81, 71, 92, 73) (Fig. 7a și 7 b
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu două sau mai multe mari puteri. Schweller (1998) a arătat că sistemele tripolare au o logică structurală diferită. Iar sistemele care au fie foarte multe puteri, fie niciuna ceea ce înseamnă același lucru au o logică structurală diferită de sistemele multipolare cu câteva (patru, cinci, sau puțin mai multe) mari puteri. Sistemele cu una, două, trei sau câteva mari puteri sunt monopoliste sau oligopoliste. Cele cu multe sau cu nicio mare putere se comportă mai mult ca piețe competitive. Mare parte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trei sau câteva mari puteri sunt monopoliste sau oligopoliste. Cele cu multe sau cu nicio mare putere se comportă mai mult ca piețe competitive. Mare parte a atenției teoreticienilor s-a concentrat, totuși, pe diferențele dintre ordinile bipolare și cele multipolare. De exemplu, conflictele periferice pun foarte puțin în pericol echilibrul general bipolar. În sistemele multipolare, unde puterea este împărțită între mai mulți actori, o schimbare de aceeași magnitudine la periferie poate avea un impact semnificativ asupra echilibrului general. Semnificația unei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mare putere se comportă mai mult ca piețe competitive. Mare parte a atenției teoreticienilor s-a concentrat, totuși, pe diferențele dintre ordinile bipolare și cele multipolare. De exemplu, conflictele periferice pun foarte puțin în pericol echilibrul general bipolar. În sistemele multipolare, unde puterea este împărțită între mai mulți actori, o schimbare de aceeași magnitudine la periferie poate avea un impact semnificativ asupra echilibrului general. Semnificația unei asemenea diferențe este totuși neclară. Ar trebui oare să fie mai frecvente conflictele periferice în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt mai puțin destabilizatoare și deci marile puteri sunt mai ferite ? Sau ar trebui să fie mai puțin frecvente, deoarece nu există motive serioase ca ele să intervină ? Există deci un dezacord considerabil asupra relativei stabilități a sistemelor bipolare și multipolare. Deutsch și Singer (1964), Waltz (1964) și Rosecrance (1966) susțin, respectiv, bipolaritatea, multipolaritatea și "bi-multipolaritatea" (ambele/niciuna). Analize mai sofisticate încearcă să încorporeze, de exemplu, impactul diferitelor forme de coalizare (Christensen și Snyder 1990) și schimbările de-a lungul timpului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Chr., Cartagina-Roma în secolul al III-lea î.Chr., rivalitatea Habsburg-Bourbon în secolul al XVI-lea și Statele Unite-Uniunea Sovietică în secolul XX) (Copeland 1996). Natura predicțiilor structurale O parte a problemei ce vizează stabilitatea relativă a sistemelor bipolare și multipolare este că întrebarea în sine, pusă în termeni structurali, este probabil pusă greșit. De exemplu, un "revizionist" în ascensiune sau o putere "revoluționară" cu o înclinație mare către risc pune probleme foarte diferite de cele ridicate de puterile precaute, satisfăcute
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
realiști clasici, precum Kissinger 1957; Morgenthau 1948/1954/1973: Capitolele 4, 5). Dacă efectele lor caracteristice sunt la fel de mari sau mai mari ca cele ale polarității, nu poate exista răspuns la întrebarea (structurală) privind relativa stabilitate a sistemelor bipolare și multipolare. Structura împinge statele în anumite direcții. Ea nu determină în mod mecanic rezultatele. Statele sunt de asemenea subiectele a numeroase alte presiuni și influențe. Uneori, "variabilele exogene" sunt decisive în determinarea deznodămintelor. Aceasta nu scade din importanța polarității sau a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe un scop în sine, cu condiția ca între state să existe o configurație de putere stabilă, bipolară. În consecință, din perspectiva waltziană, singurul tip de putere care contează cu adevărat este capacitatea "Marilor Puteri", ale căror aranjamente bipolare sau multipolare aduc o ordine limitată într-un context internațional anarhic. Cum sunt genizate conceptele de putere din Relațiile Internaționale? În critica făcută de Tickner (1988) celor șase principii ale politicii de putere ale lui Morgenthau, înțelegerea realistă a puterii este androcentrică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
the New International (Londra). (2003) "Autoimmunity: Real and Symbolic Suicides-A Dialogue with Jacques Derrida", în G. Borradori (ed.), Philosophy in a Time of Terror: Dialogues with Jürgen Habermas and Jacques Derrida (Chicago). Deutsch, K. W. și Singer, J. D. (1964) "Multipolar Power Systems and International Stability", World Politics, 16. Devetak, R. (1995a) "Incomplete States: Theories and Practices of Statecraft", în J. MacMillan și A. Linklater (ed.), Boundaries in Question: New Directions in International Relations (Londra). (1995b) "The Project of Modernity and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Francillon, 1928) la nivelul atriilor și, îndeosebi, în jurul marilor vene. Ventriculii sunt mai săraci în celulele ganglionare. Mărimea și forma acestora diferă în funcție de zonă de la o specie la alta. În general, ei sunt formați din conglomerate de celule bi- sau multipolare cu terminații dendritice scurte, care nu degenerează după secțiunea nervilor cardiaci extrinseci. După anastomozarea lor cu filetele amielinice simpatico-parasimpatice în teritoriul subepicardic rezultă un plex intracardiac, bogat reprezentat în ariile de distribuție a ganglionilor susmenționați și a septului interatrial. Morfologic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
forma unei complexe rețele plexiforme între musculatura netedă longitudinală și circulară în cazul plexului mienteric Auerbach, sau în zona submucoasă în cazul plexului descris de Meissner (fig. 18). La rândul lor, ganglionii intramurali sunt constituiți din celule uni-, bi- și multipolare, de forme și mărimi variate. Numărul lor pe cm2 este maxim la nivelul regiunii antropilorice a stomacului și primei porțiuni a intestinului gros. Ele scad până la dispariție în cazurile de megacolon congenital. După Dogiel (1899), plexurile Auerbach și Meissner ar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervii cranieni și spinali către ganglionii vegetativi, unde stabilesc sinapse cu dendritele neuronilor secundari ganglionari. În funcție de locul unde sunt situați, ganglionii vegetativi extranevraxiali se împart în ganglioni cranieni latero-vertebrali, prevertebrali și pre- sau intravertebrali. La rândul lor, neuronii ganglionari sunt multipolari, izolați sau dispuși în insule, cu conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dispoziția în „cuiburi” a majorității neuronilor. Fiecare neuron este înconjurat de o matrice intercelulară de colagen cu puține fibroblaste și vase capilare. Celule gliale satelite încapsulează corpul neuronal și prelungirile sale dendritice, protejându-le de contactul cu matricea extracelulară. Neuronii multipolari prezintă o mare varietate a dendritelor (cel puțin 13 dendrite pe celulă la cobai), ramificarea acestor dendrite în spațiul capsular din perfection fiind importantă la om. S-au observat chiar și structuri de tip glomerular, în care la microscopul electronic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bază a acestuia. Interacțiunea intre viitorii poli va determina echilibrul, evoluția și dinamica sistemului în curs de structurare. În acest context, un interes deosebit prezintă emergența Uniunii Europene ca centru de putere, original ca substanță și formă, în cadrul unui sistem multipolar. Faptul, prin sine, semnifica afirmarea Uniunii într-o ipostază nouă: de actor politic cu statut de putere mondială. Noua dimensiune a impus UE să-și reanalizeze poziția și rolul său în S.I., să-și reformuleze obiectivele, strategiile și mijloacele de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.E. va fi fără ezitare un actor cheie. Disoluția bipolarismului a dus la spulberarea echilibrului mondial de putere care a dominat lumea după a doua conflagrație mondială. Noua realitate conturată la nivel de echilibru mondial a permis apariția unei lumi multipolare și respectiv noi tipuri de relații între națiuni și regiuni. Un șir întreg de chestiuni se pun într-o nouă perspectivă, de exemplu problemele ce țin de securitate și migrație. Creșterea interdependențelor economice, politice ca urmare a globalizării economiei a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
securității europene, ca un pilon european al Alianței Transatlantice. III.6.4. Concluzii Sfârșitul erei bipolare a determinat prefigurarea unor noi centre de putere pe arena internațională, în acest context, U.E., devenind un nou centru de putere, în cadrul unui sistem multipolar. U.E. poate fi considerată, astfel, un actor politic cu statut de putere mondială. Obiectivele urmărite prin afirmarea identității europene sunt, printre altele: asigurarea coerenței politicii externe, consolidarea acțiunii comunitare externe, afirmarea unei politici externe și de securitate comune. U.E. se
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
două blocuri politico-militare. Fiecare din acestea două își exprimau explicit caracterul defensiv în raport cu cealaltă, principala lor caracteristică fiind gruparea în jurul uneia dintre marile superputeri. O problemă frecvent abordată în literatura de specialitate este cea referitoare la evoluția alianțelor în sistemul multipolar, deosebirile față de cel bipolar fiind evidente. S-a remarcat astfel că multipolaritatea conduce la două „dileme” ale alianței, una opusă celeilalte, care împiedică funcționarea „balanței de putere”. Prima dintre probleme este cea a „reacției în lanț”, K. WALTZ ilustrând-o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de dependente de aliați astfel încât să se poată balansa reciproc. În al doilea caz, „împovărarea aliatului” este fără obiect, pentru că adversarul nu poate fi balansat decât de o superputere, ceea ce nu este cazul cu nici unul dintre aliați. Cercetarea sistemului internațional multipolar din perioada interbelică a dezvăluit existența acestor două „dileme” care au fost asociate cu percepția avantajului sau dezavantajului militar de către un stat sau o coaliție de state. S-a observat astfel că strategiile de balansare agresivă, bazate pe percepția avantajului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
asupra căreia există puncte de vedere comune; - unirea forțelor pentru a participa la relațiile internaționale; - acordarea de asistență reciprocă între membrii alianței etc. Alianțe au existat în diferite perioade istorice, iar rolul lor a fost divers, evoluția acestora în sistemul multipolar fiind mult diferită față de cea din sistemul bipolar (în primul tip de sistem, alianțele bilaterale fiind o parte importantă a politicii de alianțe a unui stat). Există, actualmente, o mare diversitate de preocupări în materie de alianțe, determinată de transformările
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
educație, familie și politici de sănătate. Cea mai cunoscută versiune a paradigmei culturilor tari îi aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui așa-numită paradigmă civilizațională statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada Războiului Rece. În acest spirit, rezistența locală la occidentalizare este sugerată de exemplul plastic al atentatorilor islamiști sinucigași care
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
un aranjament de cooperare cu un număr mare de state, acestea obțin câștiguri egale din cooperare, iar dezechilibrele în câștiguri, dacă apar, sunt corectate rapid. În lumea reală însă, chiar și într-un aranjament multilateral (cum este cazul sistemului internațional multipolar), statele sunt preocupate de decalajele în câștiguri, ceea ce împiedică uneori cooperarea. Trebuie menționat faptul că neoliberalii contestă enunțul neorealist potrivit căruia preocuparea statului față de câștigurile relative derivă din anarhia internațională enunț care, așa cum s-a menționat anterior, stă la baza
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
care să compare fotosensibilizarea în cancerul precoce superficial. Maier a raportat un succes mai mare în îmbunătățirea disfagiei, stenozei și performanța statusului la 27 pacienți care au primit derivați de hematoporfirină versus 5-ALA. Electrocoagularea: Coagularea plasmă argon și electrocoagularea multipolară Informațiile despre electrocoagulare sunt limitate la folosirea în esofagul Barrett. Studiile sunt nerandomizate și necomparative. Câteva întrebări necesită răspunsuri aintea folosirii electrocoagulării. Poate epiteliul Barrett să fie anulat de reepitelizarea ienți i de APC. În 30% din cazuri, au existat
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
in situ care au primit o medie de 3,3 sesiuni APC. 8 din 10 nu au avut recurență după o urmărire de 24 luni. Un pacient cu displazie severă a persistat, în timp ce altul a progresat la cancer invaziv. Electrocoagulare multipolară Samplinerin a folosit electrocoagularea multipolară la 10 pacienți pentru a trata jumătate din circumferința mucoasei Barrett. Când a publicat raportul său, toți cei 10 acienți au prezentat eliminarea epiteliului Barrett în secțiunea țintită după o medie de pacienți cu electrocoagulare
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
o medie de 3,3 sesiuni APC. 8 din 10 nu au avut recurență după o urmărire de 24 luni. Un pacient cu displazie severă a persistat, în timp ce altul a progresat la cancer invaziv. Electrocoagulare multipolară Samplinerin a folosit electrocoagularea multipolară la 10 pacienți pentru a trata jumătate din circumferința mucoasei Barrett. Când a publicat raportul său, toți cei 10 acienți au prezentat eliminarea epiteliului Barrett în secțiunea țintită după o medie de pacienți cu electrocoagulare multipolară cu un scor de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Samplinerin a folosit electrocoagularea multipolară la 10 pacienți pentru a trata jumătate din circumferința mucoasei Barrett. Când a publicat raportul său, toți cei 10 acienți au prezentat eliminarea epiteliului Barrett în secțiunea țintită după o medie de pacienți cu electrocoagulare multipolară cu un scor de u au fost p 2,5 sesiuni. Sharma a tratat 11 9.5 sesiuni pentru reversia completă a întregii mucoase Barrett. O urmărire medie de 24 luni, 3 din 11 pacienți au avut metaplazie intestinală în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]