225 matches
-
pregăteam să cobor într-o mină, ori să cunosc alt loc de lucru - orice s-ar spune, la urma urmei, se face și-așa meserie, nu doar zgândărind sexul. Giganticul ei, argintiu, (Tilia Tomenstan) - nu-l mai recunosc. De bătrânețe, multisecular, prăpădit cum e, primăria l-a proptit în niște cârje de fier verzi vopsite, cu crengile groase strânse și ele în vreo cinci-șase chingi zdravene, tot de fier, să nu fie doborâte de vânt. Richard zice: un Dinozaur, închingat. în
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficientă. Rushdie se întoarce din nou la orașul în care coordonatele spațio-temporale reale sunt răsturnate în fantezii și halucinații, unde o mulțime de religii, naționalități și limbaje coexista într-un flux multisecular al politicului, unde binele și răul se suprapun în dorințele fantasmagorice ale excesului și perversiunii. Orașul nu mai este o entitate geografică bine delimitata, un punct concret în spațiul asiatic, ci devine un eveniment stratificat în timp, traversat de propria
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
de pe malurile Senei: "Acest stil cultural reprezintă, de fapt, victoria relativismului moral care, în Mai 1968, a dus Franța pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, dar care a însemnat și minutul zero al decăderii iremediabile a unei culturi multiseculare. Triumful cinismului în societate și în politică echivalează cu semnarea unui certificat de deces pe care mulți francezi l-au acceptat cu o nedisimulată bucurie și cu un spirit provocator care nu mai provoacă, la rându-i, decât nedumerite, indiferente
Cine a ucis cultura franceză? (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7468_a_8793]
-
și Alexander Balanescu, originar din România și afirmat în Anglia, sunt nume de referință în peisajul postmodernității muzical-improvizatorice. În pofida amenințării ploii, spectatorii din pitorescul patio al Castelului le-au urmărit cu interes și empatie demersurile acustice, cu rezonanțe insolite în multisecularul edificiu. Pe de altă parte, în cazul ambilor interpreți - cunoscuți pentru sociabilitatea lor muzicală - evoluția solo mi s-a părut a avea un caracter prea restrictiv, cu efecte monocorde. Amândoi ar fi fost net avantajați în versiuni ce permit dialogul
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
liber spun ceva despre adevărata, adânca ta identitate. Primul lucru care te șochează în România e murdăria indescribtibilă a spațiilor publice. Fie că e vorba de gări, săli de așteptare la poliție, clase de școală, universități, stadioane, spitale, un jeg multisecular acoperă suprafețele cu care intră ochiul în contact. La cincisprezece ani de la căderea comunismului, poți identifica, în locurile publice, de la restaurant la instituții de stat, w.c.-urile prin simpla, fetida lor calitate olfactivă. Cât despre limbajul în spațiile publice - aproape
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
De la eveniment nu au lipsit și celelalte mărci consacrate ale Buzăului, cum ar fi vinul de Pietroasele, țuica de Chiojdu și cârnații de Pleșcoi. Participanții la eveniment s-au putut bucura și de savuroasa "Tocană Națională" preparată după o rețetă multiseculară. "Drumul sarmalelor" va continua anul viitor și la pensiunile din Moldova. ANTREC România are în plan extinderea sărbătorii sarmalelor la nivel național. Motivul este unul singur, Uniunea Europeană a recunoscut acest produs culinar ca fiind reprezentativ pentru țara noastră.
"Drumul sarmalelor", noua ofertă turistică a pensiunilor buzoiene () [Corola-journal/Journalistic/67995_a_69320]
-
și un rarisim exemplar de tigru tasmanian cu ochi de nasturi învăpăiaț. Ca unul care frecventez această Grădină de aproape șapte decenii, mă rezerv a reveni de îndată ce insurmontabilele obstacole vor fi cumva înlăturate. Ultima oară trecusem pe lângă o uriașă plută multiseculară ce se prăbușise singură cu rădăcinile în văzduh, ca un elefant căzut pe o rână, la cea din urmă bătrânețe. Îmi reamintise de o altă plută, din preajma lăculețului, încă mai falnică, de soiul celor ce pot fi înconjurate doar de
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
Căderea Imperiului Bizantin sau Sfârșit întunecat de EvDan Lucinescu Descriere: Cartea „Căderea Constantinopolului” prezintă unul dintre cele mai dramatice momente din istoria creștinismului, cutremurătoarea cădere sub turci (sub comanda sultanului Mehmed al IIlea) a Constantinopolului cu care se încheie existența multiseculară a Imperiului Bizantin; se prezintă de asemenea și luptele duse de-a lungul secolelor de Țările Românești pentru păstrarea integrității naționale, prin eroismul deosebit al unor voievozi, care prin eforturi continue au oprit expansiunea turcă la nord de Dunăre. În
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și-a adus contribuția - trezesc În omul de teatru nos talgii artistice. Și ca să demonstrez că, uneori, sobrul autor al cărții avea și sclipiri ludice, o să citez un fragment din jo cul său cu ...m-uri, Metafora modei (Magia misterului multisecularei mode muierești) : „ Minunatul malacov , mitenele monocrome, meditativa muselină, moarul mov, mirificul marchizet, molaticul manșon, macrameul mercerizat, madipolonul mieriu, mantela merinos, magica mătase, mirobolantul marabu, misteriosul mărgean, mignonul medalion, mirajul machiajului migdalat, migălita manichiură, marama meleagurilor muntene”. Dintr-un vechi interviu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
program îl face mai atractiv, e adevărat, căci nevestele deprind tehnici amoroase sofisticate. Dar nu ăsta e cel mai incitant lucru într-o viață de om. Cel mai incitant lucru, așa cum l-a descoperit Samuel de-a lungul unei experiențe multiseculare (impropriu spus multiseculare, pentru că sute de ani el n-a făcut altceva decât să doarmă), este Aleatorul. Dincolo de toate clișeele, retușurile și multiplicările computerului se află o ființă misterioasă care trăiește și respiră la întâmplare. Rolul utilizatorului e să descopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mai atractiv, e adevărat, căci nevestele deprind tehnici amoroase sofisticate. Dar nu ăsta e cel mai incitant lucru într-o viață de om. Cel mai incitant lucru, așa cum l-a descoperit Samuel de-a lungul unei experiențe multiseculare (impropriu spus multiseculare, pentru că sute de ani el n-a făcut altceva decât să doarmă), este Aleatorul. Dincolo de toate clișeele, retușurile și multiplicările computerului se află o ființă misterioasă care trăiește și respiră la întâmplare. Rolul utilizatorului e să descopere această ființă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bogăția sensibilității morale, psihologice a individului creator. În concepția criticului de la „Viața Românească“, opera devine expresia plenară a omului, căpătând astfel o însemnătate cu mult superioară aceleia a jocurilor cu diferite formule estetice, fie ele chiar cuprinse într-un agon multisecular. Teoria ibrăileniană a personalității, în viziunea lui Patraș, consideră creația artistică un „substitut al vieții (nu copie, imitație sterilă), expresie particulară a unei energii misterioase și inexplicabile“, ceea ce îl apropie, aș zice, pe criticul „Vieții Românești“ de Gundolf mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
gospodării existând, în medie, un singur porc. Totuși, legat de creșterea oilor, una din acupațiile străvechi ale localnicilor, păstoritul a avut de-a lungul timpului condiții favorabile de perpetuare, oferite de pășunile extinse unde sau cristalizat și au funcționată reguli multiseculare stâni colective. De aceea, chiar dacă și efectivele de ovine sunt în scădere, ele se mențin la valori importante (4547 oi-2003ă. Doar păsările au înregistrat, după 1989 o sporire spectaculoasă ajungând în 2003 la 36360 de capete. Totuși această valoare este
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Orașul este principalul centru cultural al României întrucât concentrează cele mai multe muzee, colecții de artă, case memoriale, palate și edificii care definesc însăși națiunea română, cu dovezi ale continuității și ale geniului românesc. Dintre acestea menționăm: bisericile și mânăstirile cu vechime multiseculară: Curtea Veche, Mihai Vodă (secolul XIV), Colțea, Antim, Stavropoleus (secolul XVIII), Patriarhia Română (secolul XIX); edificiile din epoca modernă și contemporană: Hanul lui Manuc, Casa Lahovary, Clădirea Universității, Ateneul Român, Televiziunea Română, Teatrul Național, Hotelul Intercontinental, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
începeau să se stingă? O mie de ani s-a făcut istoria peste noi: o mie de ani de subistorie. Când s-a născut în noi conștiința, n-am înregistrat prin ea un proces inconștient de creație, ci sterilitatea spirituală multiseculară. Pe când culturile mari pun omul în fața creației din nimic, culturile mici - în fața nimicului culturii. Din punct de vedere istoric, am pierdut o mie de ani, iar din punct de vedere biologic n-am câștigat nimic. Atâta vreme de vegetare dacă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe lângă lucruri adevărate, existau și dezinformatorii profesioniști, dar și mulți amatori dispuși să răspândească imediat orice aberație. Iar într-un spațiu unde bârfa și datul cu părerea fără cea mai mică documentare, „aflatul în treabă” sunt sporturi cu o tradiție multiseculară era greu să te descurci. Oricât ai fi fost de rațional, de lucid, ceva din aceste zvonuri tot mai rămânea în subconștient, ceva ce accentua neliniștea, ipoteza că totuși nu trebuie exclus din calcul nici pericolul cel mai mare în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Se auzeau doar sfârâitul nefericitului iepure și, din când, în pădure, boncăluitul vreunui cerb ori sunetele unor lupi. Deasupra de tot, în azuriul cerului, se zărea, făcând cercuri tot mai mari, cu aripile larg întinse, o vrabie. în vârful stejarului multisecular sub care fusese aprins focul, două veverițe săreau poznașe din creangă în creangă, desfătându-se cu fumul de iepure. Ciocănitoarea ciocănea copacii în căutarea omizilor, încercând să prevină infestarea țesuturilor lemnoase. Sevele urcau neabătut prin rădăcini, trunchiuri, crengi, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în culegerea postumă Toiagul minunilor. Ea se numește „Copacul lui Iuda”. Imediat după predarea lui Isus, Iuda, ajuns „pe culmile disperării”, începe să caute prin Ghetsimani un copac vânjos de care să se spânzure. Dar nu găsește decât un cedru multisecular „sub care David își cântase psalmii, la umbra căruia judecase Solomon și proorocise Isaia”. Acesta, înduplecat de a mia rugăminte a ucenicului pierdut, pleacă o creangă, iar sinucigașul găsește „alinarea în moarte”. A doua zi, soldații lui Pilat intră în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ucenicului pierdut, pleacă o creangă, iar sinucigașul găsește „alinarea în moarte”. A doua zi, soldații lui Pilat intră în grădină ca să taie un lemn pentru crucea lui Isus. Dar topoarele nu reușesc să se înfigă în nici un copac. Doar cedrul multisecular primește să-i ajute, scuturându-și la pământ tocmai creanga de care se spânzurase în ajun Iuda. Când ceilalți arbori încep să-l blesteme și să-i reproșeze „trădarea”, el dă următorul răspuns: Tăceți și domoliți-vă, că nu pricepeți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
inocentizării, la fel de puțin justificată. Până ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus! O cauză ar fi aceea a presiunii ideologice postmoderniste. Iuda, ca și Femeia, ca și Homosexualul, ca și Păgânul, e considerat o victimă a conspirației ecleziale multiseculare. Victimizarea este primul pas spre reabilitare, iar reabilitarea - primul pas spre canonizare. Dacă ideologia aceasta ne va convinge că Iuda a fost realmente o victimă a mașinăriei creștine vreme de aproape două mii de ani, atunci e de la sine înțeles că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sunt destul de numeroase pentru a constitui un morman... Mult zgomot pentru (aproape) nimic „Mihai Posada preconizează răspicat o ființare românească chezășuită de actul branșării spiritului identitar la potențialul istoric al românilor de a dăinui, în consonanță cu valorile imanente tradițiilor multiseculare: lingvistice, spiritual religioase sau culturale în sens larg, antropologic, al nației.“ În fraze de acest fel, răsunătoare ca un discurs rostit la megafon, îl caracterizează Ștefan Stoenescu pe autorul volumului de „poesii“ Acasă, apărut recent, în patru limbi (Limes, Cluj Napoca
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
limbi!) În rest, poemele, scrise cu o cerneală roz și cu o anumită sfială-stângăcie, nu promovează deloc „o ființare românească chezășuită de actul branșării spiritului identitar la potențialul istoric al românilor de a dăinui, în consonanță cu valorile imanente tradițiilor multiseculare“. Iată un exemplu dintre zecile posibile: „ca și când / ți-ar putea aparține ceva în cuvânt / sentimentul factice că lenjeria / de corp este furată în timp ce o porți / (sau corpul furat lenjeriei?) /: sintagma regăsită la prieteni / te surprinde cum o frivolitate în flagrant
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu le era superior acestor oameni într-o măsură mai mare decât erau ei unul mai bun decît altul. Conștiința faptului că e nemuritor conferise întotdeauna dinamism încrederii lui în sine. Și firește mai era acea dezvoltare cu adevărat supranormală, multiseculară a personalități lui, o manifestare electrică, anormală a nimbului, pe care nu-l putea suprima, dar întotdeauna ― sau aproape ― o ținuse în frîu printr-o înfățișare modestă. Dezvăluindu-i întreaga forță, atunci cînd oamenii o căutau, nu izbutise decît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
o monarhie ultrademocratică. Sinceri sau nu, acești oameni credeau că viața devine mai vrednică de a fi trăită într-o Portugalie europenizată, într-o Portugalie care-și caută izvorul spiritual la Paris sau la Londra, iar nu în tradiția ei multiseculară și glorioasă. Oamenii aceștia erau în permanent neastâmpăr, căci voiau necontenit să se apropie mai mult de Paris; într-o permanentă luptă, căci trebuiau să se apere de reacțiunea celorlalte clase sociale; într-o permanentă dizidență unii față de alții, pentru că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
istoriei, își face loc "dreptul ocupației". Portugalia, care descoperise și păstrase timp de veacuri, o bună parte din Africa, e nevoită acum să facă dovada ocupației efective. Dar singură nu se încumetă să se împotrivească presiunilor franco-belgiene. Își reamintește de multiseculara sa alianță cu Anglia. Nu avem decât o singură politică - scrie un ministru portughez - politica de cordială armonie și sinceră cooperare cu Anglia, în toate părțile". În 1884 se semnează un tratat prin care Anglia recunoaște frontierele coloniilor africane portugheze
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]