268 matches
-
vor efectua din 2 în 2 zile până la depistarea primei infecții. Primul tratament se avertizează la 3 zile de la observarea primei infecții pe rândurile infectate artificial, iar tratamentul trebuie aplicat în primele 3 zile la soiurile sensibile cum sunt: Ostara, Muncel, Bintje, Dacia, Timpuriu de Brașov și în următoarele 3 zile la soiurile mai puțin sensibile: Colina, Desiree, Bolesta, Productiv, Maranca. După semnalarea primei infecții, parcela de alarmă se distruge, prin aplicarea unui desicant. Celellte tratamente se aplică în funcție de apariția infecțiilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
descoperit întâmplător, în 1976, la Măgura Bacău, cuprizând 2828 denari, fiind cel mai mare tezaur de acest fel descoperit până acum în spațiul est-carpatic, și cel de vase romane din argint, dintre care unele aurite, descoperit, tot în 1976, la Muncelul de Sus, județul Iași, un unicat în această parte a Europei. Ați fost, încă de la început, colaborator al revistei „Carpica” și, pentru cinci numere, chiar redactor responsabil. Ce resorturi v-au îndemnat să editați propria revistă de istorie, „Zargidava”? Apariția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de cartof pentru prelucrare industrială sub formă de chips, pommes frites, fulgi, bucăți deshidratate, făină, sau pentru congelare, conserve și diverse alte preparate/semipreparate, aparțin unor soiuri care corespund calitativ acestor întrebuințări. După Catelly, T. (1988), soiurile Cati, Colina, Eba, Muncel, Mureșan, Nicola și Super sunt specifice pentru prăjit, chips și pommes frites, iar Adretta, Manuela și Sucevița sunt foarte bune pentru această specializare. Pentru piure și patiserie sunt menționate ca specifice Adretta, Colina, Eba, Manuela, Nicola, Procura și Super, iar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
iar pârâul de aici se cheamă Pârâul Cetățelei. În harta cadastrală întocmită de ofițerii austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ale reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de peste Jiu, s-a înrolat ca sergent-instructor în Regimentul 18 Gorj; a fost rănită și a fost luată prizonieră, dar a evadat; a participat la lupte și a primit titlul de sublocotenent onorific. A fost rănită mortal în bătălia de la Muncel. Imaginea a rămas în amintirea românilor pentru eroismul ei. Tighina - cetate pe Nistru, în sudul Basarabiei (vezi Basarabia), stăpânită pe rând, din cauza poziției strategice, de tătari, genovezi, moldoveni, ruși, suedezi și turci. Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare) a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
care În acele vremuri era Într-o continuă ascensiune. Membrii și simpatizanții acestei asociații au la activ numeroase realizări, dintre care le amintim pe cele adresate turismului de mase și anume: a) realizarea unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
contactul cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca Într-o oglindă Întreaga diversitate a civilizației dacilor, nu numai În domeniul construcțiilor de apărare (prin folosirea exemplară a avantajelor terenului), dar și a culturii lor spirituale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
marele geograf al antichității Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
povîrniș ocolit pe stînga, biserica rămîne în sus pe deal, așa cum îl rămîne binele pe rău! halta Piscu Rusului stejari, vatră de sat, tîrzie mîncătoria lor, locurile de oameni au trădat, nevoile lor sînt bolnave, pămîntul ținea o jucărie de muncele, gîlme, nu dealuri prelungi, pante, iarba curioasă aici, alburie de atîtea flori albe, pădure, încetinește, pădurea de sub copaci, din trenul agreat nișă ecologică în ecosistem, linie în consolidare, toarnă betoane, parapete, maluri galbene, vegetație rîcîită cu buldozerul, aruncat între pionierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
libere, lumini în urmă dintr-un arc al căii ferate, platformă pe acoperișul casei, inactiv repausul trăit din viață, în vremea respectivă, au arătat istoricii, se credea că vehiculele sînt mijloace de transport, nu expresii de pasivitate, timp în spațiu! Muncel pe semne că mai este cineva aproape, întinde picioarele, frămîntă-te, te reașezi în nemișcare, dar cu atitudine, vecinul incomodează, cum știi că se întîmplă, și nu ajung la capăt cu bănuiala, alt cuplu a ajuns acasă și o constată stînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spațiu Möbius, Pașcani Triaj lunecă în nașterea lui, liniile luminate, clădirile aferente, rampe, depozite, pereți de căi ferate pe stoc, cu rîndurile de șine montate în beton funcționalitate virtuală, de aici momentul inefabil: în feroviar trecerea trenului, în literar literatura, Muncel instalații, echipa tehnică pustiește, clipiri satele peste Siret, Hălăucești gara în alb, cubismul răspunde în specificul local, acoperișul nu îi este inerent, la Mircești fără călători, anularea destinației, spațiu fictiv în ficțional, castanii desfrunziți frază de control: vremurile prezente sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și alte arte femeia totdeauna mai puțin femeie decît bărbatul, animus-anima concept psihoestetic, linia spre Iași în lumini, cum la patru ani? de-abia o deschis copilu' ochii! Muncel, aici stau preoții? mănăstirea Cozia și picturile, aița unde 'lam? aici e malul Oltului, mie mi-e dor de domnul Fogg, ție nu? cum îl chema pe polițist? și pe prințesă cum o chema? da' nu știu dacî mai esti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de adidas pe brațul scaunului din față, ține buzele întredeschise, nasul, Lazaret cămin de orfani, rîul Lotrioara pe nor, infractor în coloană peste banda continuă, nu va redresa! pe calea ferată turmă de oi, munții sîlhui în sensul de blînzi, muncel izolat la Boița semn de ieșire din defileu, Tălmaciu din rezerva Munții Cindrelului, advecție de aer umed, sens giratoriu, surîdem blînd, măsura puștoaik-nemțoaik, ciorapii ți s-au dus în adidași, pîrîul Tocile, "Oltchim 40" la aniversară menține reclama, sare, zahăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ciugulit pe sol, șoimul mai grăbit pe rețeaua electrică, pantalonii, vorbește-mi din zăpadă, palmele în buzunarele de la spate umflate, oricum se vede! Bodoc apă minerală naturală lumea cît s-a frămîntat ea reliefuri, deocamdată frisoane, scăderi văi arcuite, lipim muncele pe tîmpla dreaptă, continuă irealități multiple alb, tăcerea, Oltul curg sloiuri, mai ales tren tunelul termic, lumea trup mai mare și mai sigur cel mineral-vegetal, animal utopic Malnaș țarcă de iarnă eminesciană cuiburi, Oltul plastic topit verde, Dacia roți tăvălite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prețuitei artiste, prof. Gabriela Moga Lazăr, organizată în încăperile Centrului de Perfecționare și de Resurse Umane al școlii. După un scurt coctail bogat în gustări și dulciuri, stropite din belșug cu vin, șampanie și sucuri, s-a făcut deplasarea la Muncel, în mirifica tabără pentru școlari, loc în care s-a consumat partea cea mai cuprinzătoare și mai bogată în delicatese culinare a întâlnirilor. Într-un feeric cadru natural, binecuvântat și de o vreme frumoasă, participanții, organizați pe grupuri după prietenii
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a plăcut, se pare să oprească pentru o clipă "roata vremei" și să dureze pentru viitorime o imaginară Sarmisegetuza. Că e un construct "de cugetări" nu ne îndoim: nu avem informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vor efectua din 2 în 2 zile până la depistarea primei infecții. Primul tratament se avertizează la 3 zile de la observarea primei infecții pe rândurile infectate artificial, iar tratamentul trebuie aplicat în primele 3 zile la soiurile sensibile cum sunt: Ostara, Muncel, Bintje, Dacia, Timpuriu de Brașov și în următoarele 3 zile la soiurile mai puțin sensibile: Colina, Desiree, Bolesta, Productiv, Maranca. După semnalarea primei infecții, parcela de alarmă se distruge, prin aplicarea unui desicant. Celellte tratamente se aplică în funcție de apariția infecțiilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
descoperit întâmplător, în 1976, la Măgura Bacău, cuprizând 2828 denari, fiind cel mai mare tezaur de acest fel descoperit până acum în spațiul est-carpatic, și cel de vase romane din argint, dintre care unele aurite, descoperit, tot în 1976, la Muncelul de Sus, județul Iași, un unicat în această parte a Europei. Ați fost, încă de la început, colaborator al revistei „Carpica” și, pentru cinci numere, chiar redactor responsabil. Ce resorturi v-au îndemnat să editați propria revistă de istorie, „Zargidava”? Apariția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat în colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei - „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din Rm. Vâlcea de către d-na Laura Vega. 21-30.08. S-a desfășurat la Muncel (lângă Pașcani) cea de-a IX-a ediție a taberei de vară - „Cultura si civilizatie „ tema : <Spirit românesc, spirit de creștin>, cu oaspeți din țară Rep. Moldova, Ucraina, Iugoslavia. 31.08. Sărbătorirea „Limba noastră cea română” la Chișinău, la sediul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
preoție) în luna iunie 1953 tot la Alba Iulia în Seminar. Revenit în Moldova, am activat ca preot-vicar la parohia Hălăucești, care pe acea vreme mai avea încă șase filiale în administrare pastorală ca: Nisiporești, Luncași, Mircești, Mogoșești, Cozmești și Muncel. Astăzi primele patru filiale de pe atunci, sunt parohii administrate de preoți diecezani. În luna aprilie 1954, sub același titlu - am fost transferat la parohia Huși având ca parohi mai întâi pe Pr. Gheorghe Ciuraru, diecezan, și amândoi păstoream la Huși
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]