17,288 matches
-
leninistă, în toate persoanele, formațiunile și instituțiile care aspirau la revenirea noastră la mentalitatea europeană: așa s-a ajuns la acea rușinoasă zi de 29 ianuarie 1990 când s-a strigat pe străzile unei capitale care se voia europeană "noi muncim, nu gândim", "moarte intelectualilor", "noi nu ne vindem țara", la atrocitățile produse de minerii conduși de Miron Cosma, la încercarea de a desființa partidele istorice, de a zdrobi mișcarea studențească și de restaurare a controlului politic asupra presei; reacția occidentală
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
important e simțul umorului? - N-aș fi supraviețuit dacă nu m-aș fi detașat cumva de societate, de realitate. Voi cîți ani aveți? 24? Cînd eram de vîrsta voastră m-aș fi sinucis în fiecare zi. N-aveam nici o siguranță, munceam ca ospătar într-o cafenea și învățam pentru facultate, pe care-am terminat-o tîrziu, la 26 de ani. N-aveam nici o direcție, eram singur și trist. Da, eram un tip trist! Apoi, pe la 32 de ani, m-am căsătorit
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
parte Gheorghe Mihai Bârlea, Sorin Ilieșiu, Traian Orban, Marius Smighelschi. Această echipă de conducere, impresionantă prin profesionalismul și prestigiul componenților ei, dar lipsită de mijloacele financiare necesare, a reușit să-și atragă colaboratori din rândul unor tineri intelectuali, dispuși să muncească pe nimic sau aproape pe nimic pentru o operă de interes național (și, după cum s-a constatat în ultimii ani, și internațional): identificarea, sistematizarea, interpretarea și mai ales păstrarea informațiilor legate de crimele comunismului. Am subliniat cuvântul păstrarea pentru că această
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
un prozator), tot acest labirint epic n-ar fi însemnat nimic în lipsa unui limbaj, a stilului adecvat. În primul rând, aici găsesc calitatea esențială a scrisului lui Nicolae Strâmbeanu. În extrem de succinta prezentare a autorului, ni se spune că a muncit la această carte ani în șir. Și, într-adevăr, Nicolae Strâmbeanu s-a familiarizat cu onomastica și toponimia epocii și locurilor pe unde călătorește eroul său, inclusiv cu datele istorice și geografice (maritime mai ales) esențiale unei asemenea odisei picarești
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
greu. Programul începe la 7 dimineața și se termină atunci cînd e cazul. Uneori și la 2 noaptea, a cronometrat noul primar al Clujului, Emil Boc. Poate că așa e la sita nouă, fiindcă altfel primarul român nu se spetește muncind. Dacă-l cauți la primărie, e pe teren și dacă vrei să-i dai de urmă pe teren, nu-l găsești. Eu n-am auzit de vreun primar internat în spital cu diagnosticul "epuizare psihică". Că pe unii dintre ei
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
de lucru și-ar fi ales aleșii locali. Ei trag din greu pentru partid, să se vadă ceva nou pînă la alegerile generale. Nu-i plîng, fiindcă știau la ce se înhamă. Mai voalat, mai direct, primarii care se spetesc muncind le transmit semnale foștilor lor colegi din Parlament să nu aștepte totul de la ei. Să nu mai chiulească, să nu mai propună legi pentru strictul lor folos și să nu mai voteze cu amîndouă mîinile propuneri legislative care nu-i
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
Omul îmi recita poezia lui, de parcă eu n-aș fi știut de ce se întîmplă în Parlament. Chiuluri, moțăială, mi-se-rupism pe față, bla-bla-uri procedurale, șmecherii de ședință și cîte altele. Astea sînt exagerări ale presei care vînează știri pe culoare, noi muncim în Parlament! Cînd un prost vrea să mă păcălească, asta nu mă irită. Dacă un om inteligent face același lucru, mă simt insultat. I-am cerut interlocutorului meu să mă scutească, răcind brusc relația cu el. Ajuns la munca de
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
milă citind cu cîtă inocență declară că n-au știut că una face Parlamentul și alta așteaptă alegătorii. Totuși ceva e pe cale să se întîmple, dacă nu sînt eu prea optimist. Primarii care s-au exilat din Parlament și care muncesc din greu au început să-și monitorizeze foștii colegi, somîndu-i să-și schimbe de urgență agenda pentru a se apropia de așteptările alegătorilor.
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
ni se pare suficient să vorbim despre ceea ce a făcut Ceaușescu. Nu știm cine a fost șeful de proiect la Metrou, ca să vorbim despre cel care chiar a gîndit și a răspuns de acest tren subteran. Nu știm cine a muncit să facă Metroul și nu știm nici cine a fost autorul arhitecturii unei stații sau a alteia. Metroul e realizarea lui Ceaușescu! Nu e de vină cine crede și azi asta, ci toți cei care ar fi avut datoria morală
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
cu prezentarea ca vinovați de-a gata a progeniturii lui }iriac și pe cea a lui Mircea Sandu. Fiindcă în privința ideii de copii de bani gata, parcă ar merita să mai reflectăm. La noi există o tradiție îndelungată că părinții muncesc din greu pentru a-și feri copii de aceeași muncă. Asta e tradiția rurală și proletar urbană, că părinții muncesc, îndeobște cu palmele, pentru a-i ajuta pe copii să nu mai muncească. De multe decenii "tragem" pentru progeniturile noastre
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
ideii de copii de bani gata, parcă ar merita să mai reflectăm. La noi există o tradiție îndelungată că părinții muncesc din greu pentru a-și feri copii de aceeași muncă. Asta e tradiția rurală și proletar urbană, că părinții muncesc, îndeobște cu palmele, pentru a-i ajuta pe copii să nu mai muncească. De multe decenii "tragem" pentru progeniturile noastre. Unii mai cu spor, alții " cei mai mulți " își rup de la gură să le dea copiilor un ban de buzunar. Dar care
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
noi există o tradiție îndelungată că părinții muncesc din greu pentru a-și feri copii de aceeași muncă. Asta e tradiția rurală și proletar urbană, că părinții muncesc, îndeobște cu palmele, pentru a-i ajuta pe copii să nu mai muncească. De multe decenii "tragem" pentru progeniturile noastre. Unii mai cu spor, alții " cei mai mulți " își rup de la gură să le dea copiilor un ban de buzunar. Dar care dintre noi, dacă ar avea cu ce, nu le-ar cumpăra o casă
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
electorali oploșiți pe la Palatul Victoria. Coșmarul în care e prins acum PSD-ul e răzbunarea aroganței și-a lipsei minime de interes față de oameni. E răzbunarea căpșunarilor, e răzbunarea "producătoarelor" de prin Italia, Franța, Anglia, Spania, e răzbunarea românilor care muncesc în construcții la temperaturi supraumane în Israel, e răzbunarea tuturor celor care nu au mai avut răbdare să le rezolve partidul-uger problemele existenței. E și răzbunarea unui tineret care se vede batjocorit înainte de a intra în viață. E răzbunarea specialiștilor
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
de o sută douăzeci de mii de EURO, bani câștigați cu suprasolicitarea glandelor sudoripare În grădina lui Ion/unde chiar sticleții dorm...Uhăi, bade, prinde-mă,/Prinde-mă și scuză-mă... -Închide-l, că mă nervează, zice brusc Haralampy. Omul a muncit paișpe ani, a pus ban pe ban și își construiește o casă " care-i problema ? Au fost vreo două ore de relaș, pigmentate savuros cu acuzații reciproc dezavantajoase, ceea ce l-a făcut pe Haralampy să reflecteze la un moment dat
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
albi" despre care tocmai aflase în reuniunea cu frizerii. "Docherii nu vor voi să vă vadă, doamnă - îi spuseseră - Ei sînt cei care abuzează cel mai mult de săraci." Docherii aveau un permis care le dădea doar lor dreptul să muncească în calele vapoarelor, încărcînd sau descărcînd marfa, și să ajute la transportul bagajelor pasagerilor. Mulți preferau să-și subînchirieze permisul genovezilor, turcilor sau grecilor îngrămădiți în fața debarcaderului, care strigau și făceau semne implorînd să fie chemați să muncească. Docherii primeau
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
dreptul să muncească în calele vapoarelor, încărcînd sau descărcînd marfa, și să ajute la transportul bagajelor pasagerilor. Mulți preferau să-și subînchirieze permisul genovezilor, turcilor sau grecilor îngrămădiți în fața debarcaderului, care strigau și făceau semne implorînd să fie chemați să muncească. Docherii primeau pentru descărcare un salariu bun, un franc și jumătate, iar din el îi dădeau cincizeci de centime celui care muncea în realitate, după care, fără a mișca un deget, își băgau în buzunar un franc din plata primită
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
permisul genovezilor, turcilor sau grecilor îngrămădiți în fața debarcaderului, care strigau și făceau semne implorînd să fie chemați să muncească. Docherii primeau pentru descărcare un salariu bun, un franc și jumătate, iar din el îi dădeau cincizeci de centime celui care muncea în realitate, după care, fără a mișca un deget, își băgau în buzunar un franc din plata primită. Ceea ce o scoase pe Flora din minți a fost atunci cînd unul dintre docheri îi cedă o valiză enormă - aproape un cufăr
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
și că am cărți, bulendre și vechituri. Batem palma pe cîteva milioane bune. Amuțesc. Salariul meu pe o lună de la România literară să îl dau în opt ore!? Și cu ce mai rămîn? "Fără moloz", îmi răspunde, promt, omul meu. Muncesc ca nebuna cîteva zile. Nu-mi simt carnea, oasele, mințile. Spăl geamuri, aspir canapele, perdele, cărți, draperii... Nu este perfect, deși sînt perfecționistă, dar nu m-a costat nimic. Decît delabrarea mea fizică. Nu-i mare lucru. Admir, înainte de poveștile
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Radovan. În comuna Radovan, județul Dolj, aproape toți localnicii cultivă căpșuni" (EZ 26.06.2004). Sensul de "culegător" absoarbe însă adesea și informația contextuală, astfel încît cuvîntul este folosit și pentru a desemna, generic (și ușor persiflant), orice persoană care muncește în străinătate: "Căpșunarii, ademeniți cu pensii suplimentare" (Curierul național 4158, 2004). Așa se poate ajunge și la utilizarea surprinzătoare de la care am pornit: cei plecați să cîștige în Irak fiind numiți "căpșunari" printr-un abuz ironic care creează și o
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
anchete. (Cît de interesant trebuie să fie dosarul de Securitate al lui Iordan Chimet, despre care, la solicitarea lui, i s-a răspuns că nu există în arhive!) Chiar sub pistonul sufocant și chiar în ciuda lui, scriitorul nu se lasă, muncește enorm la două tomuri care în subtext sînt elogii ale democrației adevărate. Primul, Grafica americană - un portret al Americii, a apărut din neatenția cenzurii în 1976, cu complicitatea unui prieten, redactor la Editura Meridiane, Victor Adrian (din pricina cărților lui Iordan
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
negative ale sufixului. Rămîne de stabilit care e productivitatea actuală a sufixului -(an)giu. Ea pare a fi destul de ridicată în limbajul familiar, mai ales în crearea unor formații ad-hoc în stilul jurnalistic: mapagiu "cel Ťcu mapať; birocratul care nu muncește", în titlul "Mapagiii " (România liberă 2739, 1999, 1). Dicționarele de argou din ultimul deceniu cuprind o serie de formații noi, expresive sau "tehnice" - gargaragiu, drogangiu, tablagiu, șustangiu, tirangiu etc. Gargaragiu e un cuvînt mai vechi în registrul familiar (dar neînregistrat
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
făcut nimic, acum el speră să fie retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu te-apuce scârba? Ei și, dacă te-apucă, ce-ai rezolvat? Vin mahării Camerei Deputaților și decretează că prea s-a muncit mult, prea s-au spetit "aleșii neamului", așa că trebuie redus drastic programul de lucru: săptămâna parlamentară nu se mai încheie joi, ci miercuri. La câte idioțenii se fac și se spun, în comisii și în plen, cum și în maimuțăreala
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
și-a luat-o pe strada Trafalgar, din prudență, să poată să vadă dacă se-ntâmplă ceva ciudat la locu-ntâlnirii. N-a observat nimic. Nici nu era specialist. Era doar un țesător, de categoria a doua, care se-nscrisese în FAI, muncise mult în primul an, făcuse războiul pe frontul din Osca, fugise cu-a douăzeci și doua, un grup de faiști și de membri PSUC, care-i ducea dorul lui Maurici, care intrase-n unitățile de partizani, care trăia-n Franța
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Acum se simte mai aproape de el însuși și de soția lui moartă. Trezește-te de dimineață și fă ceva. M-ai întrebat mai devreme despre viața mea în kibuț. Și acum, deși nu mai sînt tînăr, deși nu mai pot munci la cîmp, îmi place să fac ceva cu mîinile mele, ceva util. Mîinile mele nu au fost create doar pentru a ține condeiul. Dacă pot face undeva, ceva util încerc o reală plăcere din motive pur egoiste. Ca și în
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
paranteză. Cum bine ați observat mai înainte, există în viața mea ceva ce arată o continuitate: în liceu, am scos o publicație care se chema Caiete culturale. M.I.: În ce an se întâmpla asta? B.E.: În 1943. M.I. : Cînd făceați munci forțate. B.E. Exact. În 1967 am inițiat Caietele Teatrului de Comedie. Din 1969 până în 1989 am editat Caietele Teatrului Național, o publicație care (cred că a fost singura cu un tiraj atât de mare) s-a ferit strașnic de numele
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]