261 matches
-
vor fi capabili să ne restituie o Românie limpede și dornică să se despartă decisiv de trecut. Cine să facă acest lucru? Tineretul care vede în Vadim un personaj "cool"? Profesorimea pauperizată, mai prost plătită decât un bodyguard de discotecă? Muncitorimea care-o duce mai prost ca-n vremea lui Marx? Universitarii care-și cârpăcesc un venit decent alergând de la o facultate la alta și debitând aceleași banalități bazate pe bibliografia din anii '70? La clasa politică nici nu mă mai
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
postbelică, nu încape îndoială, dintr-un gest de inconformism. Este rezultatul unei eschive față de realismul socialist. Tânărul prozator Eugen Barbu știe foarte bine capcanele proletcultismului și încearcă să le evite. Dacă s-ar fi orientat spre clasele sociale tradiționale (țărănimea, muncitorimea), eșecul era asigurat, pentru că aici funcționau clișeele luptei de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a orașului
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
sau mai puțin trainic, cel puțin trei straturi diferite: grupul mic al conducătorilor de la-nceput, provenit din extrema dreaptă a mișcării studențești, apoi grupul, mai mare, al micii burghezii încercate de concurența evreiască și-n sfîrșit grupul mai larg al muncitorimii atrase de tendințele sociale de stînga ale mișcării. Acestor trei grupuri le-ar trebui adăugat și grupul răzleț al aristocraților și intelectualilor, nemulțumiți de poziția lor în societate, căutători ai unei noi așezări în cadrul națiunii". Firește, fiecare din aceste entități
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
genere, prin lectură: "Nici o zi nu poate trece pentru lucrătorul elvețian fără două-trei ore de lectură. Asta face într-un an o mie de ore citite, adică patruzeci de zile pe an. Nobilă deprindere stîrpește patimile de grea suferință ale muncitorimii, din care cîrciuma și risipă salariului săptămînal nu sînt cele mai puțin dramatice pentru echilibrul familiei; cartea și cititul ajuta pe nesimțite la deslușirea din întuneric a vieții, a ființei, a legăturilor reale dintre oameni și interese. Viața, care nici
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
astă dată multumindu-va pentru răspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemeni tuturor celorlalte delegații din județe care au venit și s-au adăugat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri în frunte cu Dl. Cosma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem s-o recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
astă dată multumindu-va pentru răspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemeni tuturor celorlalte delegații din județe care au venit și s-au adăugat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri în frunte cu Dl. Cosma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem s-o recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să scrie pe teme comandate, pe teme la ordinea zilei: în ,Națiunea" scrie despre lupta de clasă, despre Comuna din Paris, despre naționalizarea din 1948, recenzează cartea lui Horia Deleanu, Impresii literare sovietice, în ,Flacăra" își arată adeziunea la ,cauza muncitorimii" și la ,poziția progresistă", în ,Timpul" scrie despre munca voluntară. Și lui, ca și atâtor intelectuali autentici, i se secționează viața în două: ,din care prima moare încet, iar a doua acum se formează în spiritul vremii". Trăiește cel mai
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
astă dată multumindu-va pentru răspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemeni tuturor celorlalte delegații din județe care au venit și s-au adăugat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri în frunte cu Dl. Cosma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem s-o recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nenumărații Lahovary, "exponent al moșierimiii", "biruitor pe câmpul de luptă", anunță, veterotestamentar, anul 1907, cel al ridicării mulțimilor fără nume. Căci ieșirea din labirint este imaginabilă doar prin actualizarea unui potențial revoluționar al păturii rurale, trezit la viață de emisarii muncitorimii, "acei oameni drepți, care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca imperativ politic, deceniile revizitate oferă ca anticipație profetică. Manifest închinat noii libertăți regăsite, textul lui Sadoveanu deconstruiește miturile pe care se întemeiază lumea
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
și independența țării, ucis de reacțiune în închisoarea Doftana. Luptând și muncind pentru întărirea Republicii Populare Române, nu vom uita niciodată pe călăii care la 7 Aprilie 1929 la Congresul Sindicatelor Unitare din Timișoara au pus armata să tragă în muncitorimea îndoliată, adunată pentru a aduce ultimul salut. Glorie veșnică luptătorilor căzuți în luptă pentru libertatea poporului! ”. „Drapelul roșu” din 7 aprilie 1954 scria: „În preajma zilei de 7 aprilie a avut loc Congresul Sindicatelor Unitare, congres care a fost convocat din
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
șase ori mai mult decât cele din România. Atât pe plan social, cât și pe plan politic, România a pornit în decembrie 1989 cu un handicap serios față de țările central-europene. Ca structură socială, ea rămânea devotată tripticului stalinist: două clase, muncitorimea și țărănimea, plus o categorie socială, intelectualitatea. Nu aveam o clasă intermediară cu potențial de clasă mijlocie. În timp ce, în lumea capitalistă dezvoltată, noile tehnologii revoluționare ale informaticii și computerului duceau la un declin al clasei muncitoare din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
agricultură nu s-au produs schimbări spectaculoase, procentul oscilând între 28 și 30% din populația ocupată. Mișcări modeste au avut loc în ramuri mai sensibile la asemenea evenimente: comerț, hoteluri și restaurante, bănci și tranzacții imobiliare. Tripticul stalinist (două clase, muncitorimea și țărănimea, plus o categorie socială, intelectualii) rămânea în vigoare. Această încremenire reflecta orientarea conservatoare a FSN. De fapt, FSN moștenise baza socială a PCR. Pe muncitorii și țăranii pe care Ceaușescu îi înșelase și înfometase în anii ’80, FSN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
lucrat, recorelarea pensiilor, tichetele de căldură. Numai că recorelarea pensiilor era mult prea modestă pentru a-i cuceri pe pensionari, iar tichetele de căldură nu compensau nici pe departe efectele șomajului și amenințarea închiderii sau privatizării uzinelor industriale, care îndepărtau muncitorimea industrială de activul PSD. Pe scurt, guvernul PSD era prins în 2004 în menghina cerințelor integrării europene, pe de o parte, și a înclinației electorale de a recuceri votul zonei de jos, pe de altă parte. Aceasta explică în mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
prins în 2004 în menghina cerințelor integrării europene, pe de o parte, și a înclinației electorale de a recuceri votul zonei de jos, pe de altă parte. Aceasta explică în mare măsură eșecul electoral al PSD în centrele urbane, unde muncitorimea industrială, amenințată de privatizări și de falimentul uzinelor păguboase, își întoarce fața de la PSD. În ceea ce privește instituția baronilor, eliminarea lor de fațadă (vezi Mischie, Bebe Ivanovici și alții) nu a reușit să schimbe imaginea politică a PSD, pentru bunul și simplul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
lucrurile prind coerență. Aduși la sapă de lemn de aproape douăzeci de ani de dispreț cinic, dascălii alcătuiesc cea mai largă pătură a lumpenproletariatului din România. O pătură fără șansă de salvare. De bine, de rău (mai degrabă de rău), muncitorimea și țărănimea au găsit soluții de supraviețuire. Un zidar sau un sculer-matrițer își găsește ușor de lucru. Dacă nu în România, atunci în îmbătrânitele, aristocratizatele țări europene care-au uitat să dea cu mătura și să șteargă singure praful. Ba
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
avea un viitor asigurat (altul decât pașaportul canadian sau australian), dac-ar exista măcar o singură pătură socială mulțumită (în afara poliției, serviciilor secrete și a plevuștii parlamentare), dacă țărănimea n-ar fi revenit demult la nivelul sapei de lemn, dacă muncitorimea ar fi depășit mentalitatea de clasă conducătoare cu ciocanul în mână, dacă a fi intelectual n-ar însemna un termen de ocară, poate că dl. Constantinescu ar putea să zburde liniștit în paradisul cotrocean. Tot mai mult, observăm că la
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
vadă urcușul abrupt și hotărît de la un nivel la altul, entuziasmul în fața unei pierderi evitate razant, triumful unui profit realizat dintr-odată. Era o aventură pur afectivă, pentru că, din punct de vedere fizic, eram în siguranță. Mă temeam de lăcomia muncitorimii și de incompetența guvernelor, dar numai pentru că amenințau unele cifre din calculele mele. Nu simțeam pericolul de a-mi fi foame sau frig. Cunoscuții mei locuiau la fel ca mine, mai curînd în lumea numerelor, decît în amalgamul confuz al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să-i spună "Un pitic tare mic" și "Păsărică albă-n cioc" și să-l așeze-ntre perne "ca boierii". Îi cumpără lapte proaspăt de la un vecin care avea vacă și îl îndopă cu macaroane și marmeladă, amărâta hrană a muncitorimii în acei ani pe care fetele și băieții tineri, aduși la oraș și băgați în fabrici printr-o întoarcere de brazdă a lumii de care nu aveau habar, îi îndurau cu opinteli și chin, dar și cu un zâmbet luminos
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spre o reprezentare conformă intereselor sale; ca urmare a acestei evoluții, mulți experți au fost trimiși în multe părți ale lumii pentru a cerceta noi piețe și noi mijloace de a întări poziția intereselor comerciale engleze. În aceste condiții, aprovizionarea muncitorimii engleze cu cereale ieftine a direcționat atenția exploratorilor spre studiul regiunilor de productie agricolă, care puteau susține consumul englez; o atenție specială a fost dată ținuturilor aflate în apropierea drumurilor de apă, acestea asigurând un transport ieftin și putând fi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fi jurat că nici nu există. Pătratul ăla cu nisip se transforma atunci, în absența divinităților, într-o patrie miniaturală cu războaie de independență, realizări mărețe și fașciști hrăpăreți. Fașciștii soseau întotdeauna de la nisiparele vecine, aruncau vorbe de ocară, insultau muncitorimea, pe toți acei bravi săpători de galerii și tunele, care trudeau prin forța brațelor și sudoarea frunții pentru propășirea, bunăstarea și mândria colectivului. Orice gest (bunăoară acela de a păși peste granița de cauciuc) era considerat ca o agresiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se menține secole de-a rândul în aceleași forme și insensibile modificări, la același nivel numeric. Golurile născute prin asaltul orașelor, provocat de industrie, trebuie umplute. Și astfel, se naște la sate o primenire și o renaștere biologică. În plus, muncitorimea neatinsă de șomaj a dat exemple de prolificitate. Culturile populare, rezemate pe popoare agrare, în fața anvergurii culturilor moderne, rezemate pe națiuni industriale, sânt dezarmate atât spiritual, cât și material. De o parte țăranul și satul, de cealaltă muncitorul și orașul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
adusă cât mai mult în ritmul general și trepidant al vieții. Muncitorul modern este o amenințare continuă și prin aceasta un element politic de primă ordine. Cine mai crede că se poate construi o națiune, fără să fi rezolvat problema muncitorimii, se înșală amarnic sau este un reacționar inconștient. Proletariatul modern a căzut pradă unei sterile superstiții internaționale. Dezintegrarea din națiune este păcatul lui ideologic. Cum națiunile sânt forme constitutive ale vieții istorice, el nu-și poate realiza accesul la putere
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
totuși decât național. Integrarea proletariatului în națiune este una din cele mai grave probleme ale prezentului și viitorului. O națiune care nu poate realiza acest lucru este condamnată la conflicte fără ieșire. Visul unei colectivități universale, pe care-l mângâie muncitorimea din toate colțurile lumii, este, din păcate, irealizabil, având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și răsturnările devenirii, printr-o ireproșabilă asistență socială, printr-o solicitudine insistentă și prin eliminarea rațională a șomajului. Mizeria muncitorimii îi justifică voința de putere și îi dă un cinism al luptei inegalabil. În numele mizeriei totul este permis. Această banalitate teoretică și această sfâșiere practică au înțeles-o bine muncitorii și și-au creat un orgoliu de clasă, care va
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dramatismului luptei revoluționare. Astfel se explică de ce, născut deodată cu istoria, a obținut mai puțin, în existența lui milenară, decât proletariatul într-un secol de luptă. Spiritul revoluționar determină răspântiile istorice. Fără revoluții, istoria este devenire inertă, fadoare și făgaș. Muncitorimea a creat o cultură a maselor, cu caractere noi și fizionomie proprie. În locul comunității organice, cristalizată substanțial, pe care ne-o oferă existența statică a formelor primare sau aurorale de cultură, se înalță dinamismul și mobilitatea formelor derivate, superstructurale, complexe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]