347 matches
-
noaptea când pleci de acasî di dimineațî?” Îndată s-a apucat de treabă. Așa, fără lumină, a reușit să facă o lopată foarte îndemânoasă, pe care a folosit-o cu spor... Când drumul a fost deschis, l-a îmbiat pe murg: „Hai, băieti, cî tata o făcut cali liberă”. Așa a făcut de fiecare dată când întâlneau un troian mai mare. Greul greului l-au întâlnit în momentul când au ajuns la Crâșma din drum. Acolo era câmp liber, dar niște
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
năpădită de nămeți... Se afla tocmai în mijlocul troienelor! A sărit de pe sanie și a alergat în fața calului. „Stai, cî ti ajutî tata”... După o vreme, calea se arăta mai ușor de străbătut. Când s-au văzut ieșiți pe drumul Șleahului, murgul a pornit cu pas întins. Un roi de gânduri l-au năpădit pe bătrân: „Cred cî îi foami băietulu’. Vinim noi de-o jumătati di zî! Da’ ce-am pățât eu di am căzut pi sanii? Cred cî am leșânat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o găleatî cu apî și niști ovăz, cî tari ai muncit tu azi!... Răspunsul calului a fost un nechezat gungurit, care putea să însemne: „Îți mulțumesc, bătrâne, pentru grijă, dar mai vreau apă”... Când moș Pavel l-a văzut pe murg ronțăind la boabele de ovăz din căușul pe care i l-a pus în față, a simțit că și pe el abia îl mai țin picioarele. A pus mâna pe gâtul calului. „Da’ tu ești asudat. Stai să-ț’ pun
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Bordjighin lărgiră cercul, de la douăzeci la cincizeci de pași. Apărătorii se apropiară, fără un murmur, deși nu Înțelegeau sfidarea ultimă pe care Amir i-o aruncase dușmanului său. Cei doi adversari erau acum călări, iar Amir dădu pinteni calului său murg care necheză Încet, ca și cum ar fi Înțeles o poruncă neauzită. Ogodai scoase arcul și puse prima săgeată. Cei doi cai alergau la trap ușor În cercul de lumini. Amir călărea privind Înainte, fără să ia În seamă pregătirile adversarului. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
universul. Calul murg scutură Încet coama și mări ritmul. Trapul ușor de la Început se transformă În galop. Ogodai dădu pinteni și Încordă arcul. Mâna Îi tremura, dar, cu toate astea, nu putea greși. Dădu drumul săgeții, dar În aceeași clipă murgul lui Amir făcu un salt, ca și cum ar fi sărit peste un obstacol, și mări viteza galopului. Săgeata lui Ogodai se pierdu În noapte. Ogodai scoase a doua săgeată și ochi un timp Îndelungat. Patru săgeți la una. Angelo simți tensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de un tânăr care avea aproape același nume cu el, anume Ionuț, slujitorul Erinei de la moșia Murgeștilor, de pe valea Bârladului. Ca să-i deosebească pe cei doi, Erina hotărâse ca unul să se numească Mitruț Albul de la Albești, iar celălalt Ionuț Murgul, de la Murgești. Soluția Înveseli pe toată lumea, mai ales pe căpitanul Oană, care văzu aici mai mult dorința Erinei de a transforma lumea oamenilor Într-o lume a cailor. - Mai rămâne să mă poreclești Tărcatul, sau Spaima zmeilor, sau Murguleț, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să-i spună unde se ducea. Nobuo se răsuci pe călcâie și, coborând glasul, ceru să i se aducă imediat un cal. — Așteptați un moment, stăpâne. Înțelegând intențiile seniorului său saurobei se repezi spre grajduri. Calul era foarte bun, un murg numit Baros. De cum sări în șa, Nobuo ieși la galop pe poarta din spate, la adăpostul întunericului. Nimeni nu află că plecase, până a doua zi. Evident, întâlnirea cu Hideyoshi fu contramandată sub scuza că Nobuo se îmbolnăvise, iar Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În păr să-i pun, si cingătoare; Cu ochi suavi ea mă sorbea, Oftînd cu dulce răsuflare. Pe murgul meu am așezat-o, Privind-o timp de ore bune; Căci ea cîntă și tot cîntă, Un cîntec că al unei zîne. Ea mi-a cules dulci rădăcini, Din scorburi miere de albine, Și-n vorbe ce sunau ciudat, Mi-
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
profesionistul Marga, cu exercițiile sale de cazuistică și terapie și ergopsihoterapie: subterfugii, condimente exotice! Aiureli... messer Marga. Sunt cel de demult, adolescentul imatur, incurabil, ezitarea și excesul, tremur și taină. Intensitatea, intensitatea, doctore! Hipnoză, amețeală, pe șaua bicicletei, pe spinarea murgului din basme. Fluierat a pagubă și tifla și tiribomba, ăsta e răspunsul nostru! Îi va arunca în față micuțului Hypocrate adevărul, cu toate dedesubturile puturoase. Fără nici o rușine, de-a dreptul. Să-și acopere urechile și ochii, Bombonel, să amuțească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-o. A ieșit mama, pe fereastră, desculță, Într-o mână cu pantofii, În cealaltă cu o boccea? A ieșit. Iar când tata i-a zis: «Am venit să te iau -suie!», ce-a făcut mama? A suit! Adevărat, nu pe Murg, nici pe țintat, nici pe Bălan, ci pe Adler... Și la mai urma urmelor, când noaptea-de-vară miroase a fân uscat (și umezit de rouă) și a calapăr și a regina-nopții, fata „fugită” poate ea face deosebirea dintre scuturăturile de pe spinarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
scapă și asta va fi și meritul tău, chiar dacă nu exclusiv să-i ceri înapoi de la el, m-auzi? îl sfătuiește Avocatul. Fiți, voi, pe pace, că au grijă ăi de la Salvare, ca să-i fure, opinează și Boss. Paște, tu, murgule! Adio, pleașcă! Ochiu', prazu' și la revedere! Păi, odată, s-au făcutără Sile și cu Pale pastă, la birt, la Petre, unde și-a rupt și mâna Botîncur, la o combinație en-gross, mișto... Nu știți? Pică Pale-n crâșmă, pe la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Pus în situație, domnul țăran a făcut cinste cu una sticlă țuică care s-a și servit la fața locului dinăuntru grajdului și care s-a consumat cu tot cu brânza respectivă. Respectiv două ore și precis ceva mai puțin. Bine. Dar murgul? Murgul nu a consumat decât organic de la mama lui. Și? Și uite c-am pierdut rândul...organic de la mama lui care, la o privire tot mai atentă și vigilentă s-a dovedit că n-are aripi cum am fost inițial
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
în situație, domnul țăran a făcut cinste cu una sticlă țuică care s-a și servit la fața locului dinăuntru grajdului și care s-a consumat cu tot cu brânza respectivă. Respectiv două ore și precis ceva mai puțin. Bine. Dar murgul? Murgul nu a consumat decât organic de la mama lui. Și? Și uite c-am pierdut rândul...organic de la mama lui care, la o privire tot mai atentă și vigilentă s-a dovedit că n-are aripi cum am fost inițial informat
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
că animalele lui: caii, boii, oile și asinul discutau cu grai omenesc, a fost uimit peste măsură! A făcut mare fitilul felinarului pe care-l avea în mână, și a privit la fiecare dintre ele, pe măsură ce vorbeau. Primul, a fost Murgul, calul mult iubit al stăpânului, de care acesta era foarte mândru, căci era un cal de rasă. “Eu, spuse Murgul, mă mir că stăpânul m-a adus să locuiesc cu voi. Cred că în curând acesta o să-mi construiască un
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
fitilul felinarului pe care-l avea în mână, și a privit la fiecare dintre ele, pe măsură ce vorbeau. Primul, a fost Murgul, calul mult iubit al stăpânului, de care acesta era foarte mândru, căci era un cal de rasă. “Eu, spuse Murgul, mă mir că stăpânul m-a adus să locuiesc cu voi. Cred că în curând acesta o să-mi construiască un grajd separat, ca să nu mai fiu nevoit să suport behăitul oilor, mugetul vitelor si răgetul asinului. Eu sunt un animal
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
n-are nimic de lucru. Traversând cu pas zvelt bulevardul Lascăr Catargiu, larg și 161 11 Fecioarele despletite, , Drumul ascuns pustiu, se gândea încotro să apuce. Nu era, totuși, distrat și văzuse bine un dog-cart frumos și înhămat cu un murg minunat, ce venea în trap mare. Caii erau marea lui dragoste, mai mare poate ca femeile, sau deopotrivă. Deci, nu din vina lui era cât p-aci să se întîmple un accident. Lică calculase foarte bine direcția dog-cart-ului, dar calul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de-aproape genunchii lui Lică. - Prends garde, imbecile! strigă un glas ascuțit de femeie. Trubadurul ridică obraznic mustața în sus, spre capra înaltă, strîngîndu-și ochii strălucitori subt pleoape, pe când mâna lui mică, ca de femeie, se propti viguros în grumazul murgului ce cabra, oprit brusc. Lică nu înțelesese apostrofa. Limbile străine îl uimeau si îi erau nesuferite. Nici n-avea cum să le înțeleagă, deoarece se învățau în cărți tot nesuferite. De la unguroaicele, nemțoaicele cu care uneori avusese legături, nu deprinsese
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
boneta de piele ce o împodobea, ascuțindu-i mai tare bărbia ascuțită. Pe mâini negre, cu degete fuiorate, avea inele cu pietre cât un nasture de tunică. După ce o privi bine în față, Lică lăsă mâna să lunece pe pulpa murgului. Calul, care tremura în zăbală, se domoli subt dezmierdare. Sărind ușor în lături, Lică fluieră subt bărbița domnului cel galben, puse un deget la pălărie ca la chipiu și, zvelt, trecu strada. Dog-cart-ul, slobozit, porni dezordonat. Lică se gândi la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Lică noi s-ar fi putut, de altfel, lipsi de pofte în aceeași zi, de aceea, uitîndu-se la praful pe care-1 stârnise dog-cart-ul, pentru bani și amor, sau pentru amândouă la un loc, apucă spre Calea Victoriei. Mișcarea bruscă cu care murgul azvârlise echipagiul lui Ma-xențiu înainte zguduise pe debilul prinț, tras și el înainte de hățuri. - Ge?! Nu ești în stare să ții un cal! se ascuțise Ada și-i luase din mâini curelele lustruite fin și prinse în cătărămi nichelate. - Am
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
al chimmy-ului. Fața negricioasă și ochii aprinși nu arătau, după nopți nedormite, nici o oboseală. Acum, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care acel safir uriaș, pe care Lică își oprise ochii, țineau hățurile ferm. Prințesa Maxențiu conducea admirabil. Strunit, murgul își reluă pasul lung, elegant. - Să schimbi un astfel de cal! pufni Ada. Te-ai putea schimba pe dumneata . . . arăți rău! Ar trebui să vezi un doctor. Poate ai gălbinare. își aduse aminte de privirea de compătimire a tânărului îndrăzneț
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe soțul ei de bună familie. I se părea mai decorativ să-1 aibă alături. Din toate obiectele de preț pe care le putuse achiziționa era singurul pe care-1 putea transporta cu ea pretutindeni. Cu ce pumn domolise tânărul acela pe murg! Ada era destul de cunoscătoare la cai ca să înțeleagă că Lică avea multă pricepere. Dar cum și ce fel? Nu părea "om de lume" . . . dar Adei îi era peste cap de oamenii de lume. Și cu ce meșteșug dezmierdase calul! Ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
încă sîn-gele, sleit. Când Ada va reuși să pătrundă la Hallipii-Drăgănesti, va afla poate ce a devenit acea cantaridă. Cu capul plecat pe umărul stâng, Maxențiu se uită pe sub viziera de lac la Ada, care urmărea atent pasul elastic al murgului, se uită cu o privire louche, ca și cum se dedase la un vițiu ascuns. Părea o mască sarbădă de carnaval, pe care un bețiv nocturn și-a atârnat ironic cascheta și care, ]a lumina caldă a zilei, semăna sinistru cu un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Fără acea femeie nu ar fi călărit un superb cal englezesc și fără de ea n-ar fi fost o biată păpușă nemernică, înțepenită pe spatele unui cal de rasă. In fiecare zi prințul conducea dog-cart-ul înhămat cu un demi-sang, acel murg faimos. Conducea la aceeași oră, când începeau afară răcoarea și seara și în el începea o ușoară încropeală premergătoare febrei. Sta sus pe capra înaltă, arcuit de mijlocul dureros, în care junghiul își avea bătut un cui permanent de rezonanță
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nevasta ușurică, până la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de aprovizionare. Sia văzuse ultima oară pe Lică în ziua când venise să-i povestească întîlnirea lui cu domnul gălbejit, care conducea un dog-cart, înhămat cu un murg strașnic și, alături de demnul galben, ședea o cuconiță oacheșă ce-1 mâncase cu ochii ei aprinși. Sia ascultase întîmplarea cu un fel de pică pentru cunoștinți și aventuri așa de însemnate și care păreau a ispiti așa de mult pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu mingi de stele. Păcatele mele! Un îngeraș împărțitor de vise, pare-mi-se, nu e lucru de șagă. Dă-mi și mie unul, măi dragă! Unul frumos, maiestuos, cu Făt-Frumos. Să mi-l trimiți în amurg, călare pe-un murg. Ori pe-un cal țintat, că-i mai adevărat. C-un corn în frunte, mă rog, care-i inorog. Pe-un tobogan de curcubeu m-aș da și eu și m-aș legăna pe-un hamac de stele legate de
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]