372 matches
-
universul. Calul murg scutură Încet coama și mări ritmul. Trapul ușor de la Început se transformă În galop. Ogodai dădu pinteni și Încordă arcul. Mâna Îi tremura, dar, cu toate astea, nu putea greși. Dădu drumul săgeții, dar În aceeași clipă murgul lui Amir făcu un salt, ca și cum ar fi sărit peste un obstacol, și mări viteza galopului. Săgeata lui Ogodai se pierdu În noapte. Ogodai scoase a doua săgeată și ochi un timp Îndelungat. Patru săgeți la una. Angelo simți tensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de un tânăr care avea aproape același nume cu el, anume Ionuț, slujitorul Erinei de la moșia Murgeștilor, de pe valea Bârladului. Ca să-i deosebească pe cei doi, Erina hotărâse ca unul să se numească Mitruț Albul de la Albești, iar celălalt Ionuț Murgul, de la Murgești. Soluția Înveseli pe toată lumea, mai ales pe căpitanul Oană, care văzu aici mai mult dorința Erinei de a transforma lumea oamenilor Într-o lume a cailor. - Mai rămâne să mă poreclești Tărcatul, sau Spaima zmeilor, sau Murguleț, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
scapă și asta va fi și meritul tău, chiar dacă nu exclusiv să-i ceri înapoi de la el, m-auzi? îl sfătuiește Avocatul. Fiți, voi, pe pace, că au grijă ăi de la Salvare, ca să-i fure, opinează și Boss. Paște, tu, murgule! Adio, pleașcă! Ochiu', prazu' și la revedere! Păi, odată, s-au făcutără Sile și cu Pale pastă, la birt, la Petre, unde și-a rupt și mâna Botîncur, la o combinație en-gross, mișto... Nu știți? Pică Pale-n crâșmă, pe la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cum vin, și-a încordat încă o dată puterile. A mai dat un atac, acolo, pe malul Someșului. A mai oprit o dată năvala. O nouă săgeată vrăjmașă i-a străpuns pieptul. N-a căzut nici acum. A împlântat pintenii în pântecele Murgului și a alergat spre cetatea Dăbâca. Să mai reziste acolo, cât l-o mai ține suflarea. Sângele din rană îi curgea mereu, șuvoi. Nu mai putea strânge frâul. Frânt de durere, sleit de puteri, s-a prăbușit pe malul râului
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
putere, o așeză pe coarda arcului și-o slobozi în dușmani. Să fie măcar cu unul mai puțin. Dușmanii s-au apropiat mereu. Tot mai aproape, tot mai vijelioși. Ca să nu încapă nici mort în mâinile lor, Gelu se rugă Murgului: Cu copita sapă-mi mormântul, aici, pe marginea apei, apoi ia-mă cu dinții și aruncă-mă-n groapă. Gelu Românul murea, dar nu-și pierdea nădejdea că va veni iar ziua libertății. Și-I încredința pe Murg că, atunci
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
se rugă Murgului: Cu copita sapă-mi mormântul, aici, pe marginea apei, apoi ia-mă cu dinții și aruncă-mă-n groapă. Gelu Românul murea, dar nu-și pierdea nădejdea că va veni iar ziua libertății. Și-I încredința pe Murg că, atunci, în acel ceas mare: ...armat voi ieși eu afară, Și veseli vom trece noi iară Prin suliți și foc înainte. Să ție potrivnicii minte Că-s vii, când e vorba de țară, Și morții-n morminte! Călăreții spătarului
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
înalte și ușoare pe roțile ei silențioase cu cauciucuri. Cei doi valeți urcă în spatele nostru. Prințul ia hățurile pe care i le dă unul dintre ei. Mâna lui puternică, bine strânsă pe dârlogi, urnește rapid fermecătorul atelaj. Cei patru cai murgi ungurești, Junkerși frumoși, iuți ca vântul, înhămați potrivit gustului celui mai "simplu" cu putință, doar cu harnașamentul indispensabil care acoperă frumoasele lor siluete fremătătoare. Alergăm către Sans-Souci. Soarele ne inundă fețele din plin. Vântul abate borurile pălăriei mele de pai
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui Mantu, Timișoara, 1969; Mareșalii aerului. Expediția, București, 1973; Umbra. Fulgerul, București, 1975; Sonete, cu desene de Florin Pucă, București, 1979; Cursa cu obstacole, București, 1980; Poeme, București, 1998; Mahalaua colosală, București, 2002. Repere bibliografice: Radu Anton Roman, „Sonete”, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite alert, cu simțul detaliului revelator, impresii suscitate de meleaguri balcanice, grecești și italice. Rețin atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
133). Observații: În limbajul popular sau în limbajul poetic, sintagmele analitice ale unor timpuri și moduri se întrebuințează cu ordinea inversată a termenilor, ceea ce duce la o întrebuințare conjunctă enclitică a auxiliarelor: „Închinare-aș și n-am cui , / Închinare-aș murgului.”, „Plecat-am nouă din Vaslui / Și cu sergentul zece.” (V. Alecsandri). În afara mijloacelor de natură morfologică, sensurile gramaticale se exprimă și prin mijloace fonetico-prozodice (morfeme suprasegmentale) și sintactice: topica și modalizatorii (verbe semiauxiliare și adverbe de modalitate). Dintre morfemele suprasegmentale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curând, simțind lipsa luminilor sale, l-a adus la Paris și a ordonat să se înalțe un observator, ale cărui ruine se mai pot vedea și astăzi lângă hala de grâu. Noaptea se vedea o caleașcă închisă, trasă de patru murgi, care mergea de la Luvru la turn. Catherina se suia în vârf și alături de Cossimo, întreba astrele dacă îi vor reuși intrigile ei politice împotriva Spaniei și a hughenoților. In acel timp, toate familiile bogate aveau în serviciul casei lor câte
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
din terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai departe de treabă. Pocnea din bici și striga din când în când, ba hăis, ba cea. Pe drum se întâlni cu Gheorghe, cumătrul și vecinul lui, care călărea un murg. Mai încolo, prinse din urmă și căruța lui Vasile, cumnatul, plecat cu noaptea în cap, dintr-un cătun îndepărtat. Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de tânguire a celei care ar face orice numai să-și știe copilul aproape. Eroul popular din alte creații anonime, deși apropiat de natura protectoare în mijlocul căreia viețuiește, în momentele de însingurare profundă se confesează brazilor, munților, florilor, codrului, armelor, murgului, însă tot mama rămâne singura care îi poate aduce cea mai mare alinare și îi poate oferi deplina înțelegere, pe care și-o dorește mereu aproape: „Jelui-m-aș brazilor De doruțul fraților; Jelui-m-aș munților De dorul părinților
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dădea startul, ieșeau într-un drum de câmp, ieșeau chiar puțin din oraș, să fi fost doi-trei kilometri, făceau mai apoi dreapta pe Soldat Ionescu, unde trăgeau tare până la Sergent Gheorghe, iar de acolo se întorceau pe Cățelului, prin Drumul Murgului. Se întreceau pe echipe, pilot cu copilot de obicei, sau și câte trei, ca în cazul lui Fernic, Pribeagu și Cristi, fiecare cotiza cu câte zece mii de lei și mai puneau toți, împreună, câte zece de pariu. Câștigătorii își luau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ne reamintim cifrele de la Început. Și tot singura care nu se adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare pe murg - Încă ceva ce ar merita o chelfăneală, fie ea radiofonică -, badea a tăiat copacul care-i Încurca drumul. Lupul n’a făcut-o, ci doar l’a ocolit și a ținut minte că acela există. Poate că vreodată se va
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se stârnește din senin, București, 1949, Jóska, București, 1957, Omenie, București, 1960, Povestind copiilor, pref. Mihai Gafița, București, 1961, Duminecă cu dragoste, pref. Ion Oarcăsu, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Olariu); Móricz Zsigmond, Rubedenii, București, 1949, Haiducul își joacă murgul, București, 1952, Rubedeniile. Un om fericit, pref. Pop Simion, București, 1962, Opere alese, I-V, pref. Nagy Pál, București, 1957-1970; Kovács György, Cu ghearele și cu dinții, București, 1950, Buchetul, București, 1957, Fata din Ojdula, București, 1960, Comoara Cristofilor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) DANA KONYA-PETRIȘOR (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Dana KONYA-PETRIȘOR Hai-hui prin lumea lui Dumnezeu Editura Junimea Iași 2016 Murgul viselor mele frămîntă nebun din copite, zvîcnind peste iarba uscată a veghilor pline de dor, iar foamea de zări despletite spre cer o proclamă sonor. În coama de vînt, nechezatul strecoară uitate ispite... MICI AMĂNUNTE Dacă încep iar cu scuzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins pășeau. (Ion Heliade Rădulescu, Zburătorul) Autorul acestor rânduri, ca cel mai mare în familie, na fost scutit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
rolul lor documentar, cât și pentru valoarea unor piese care nu au mai fost atestate ulterior, cum sunt baladele Vizercan și porumbul, Ștefan Vodă și Vlădica Ion, Ileana din Ardeal, texte din ciclul Novăceștilor, colindele Soarele și porumbii, Mireasa, Dorul murgului. SCRIERI: Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele Moldaviei, Sibiu, 1862; Detorințele noastre, Viena, 1868; Epistolă deschisă cătră d-nii protopopi, preoți, învățători și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
râs de ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi Pe trei poteci spre zariști noi Să sune vânt, să bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul călăreț de fum Spre zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe sâni și brațe de femei De-acum să uite ochii ei! Ci luna a spoit cu var, în ștreang, pe-al treilea drumar Leagănă-l creangă de arțar. Cu fruntea mută de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Al. Vlahuță, Emigrantul de Elena Sevastos, Punguța cu doi bani de I. Creangă, Furnica de Carmen Sylva, schițe de I.L. Caragiale ș.a.). Literatura în primă apariție este alcătuită din povestiri cu subiecte folclorice sau povești populare, tradiții și obiceiuri: Dealul Murgului, Piatra Neamțului ș.a. Alți colaboratori: Ioan Suciu, Ioan Georgescu, Grigore Moldovan, Al. Aciu, I. Petrișor. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
nervoși și nu vroiau să înainteze. Am înlemnit de spaimă. Bădița nu și-a pierdut cumpătul. A coborât calm pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe amândoi și le-a strecurat cu grijă câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]