319 matches
-
Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci fiică a lui Gavriliță, de la care primise stăpânire Blăjerii (Ivești). Rezultă că boierii din partea locului, mai ales cei din neamul Costacheștilor, nu agreau încă alianța cu muscalii, ci dimpotrivă, ei au continuat să rămână pe poziția adoptată de predecesorii lor, în frunte cu Lupul Costache, în anul 1711, în speță antirusă; din acest motiv se aflau de partea domnului; încurajați fiind și de comportamentul inuman de care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuiește în București la etajul trei și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mână muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mână muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și Gurile Dunării nu mai aparțin astăzi României mame, că de la 1812 - și mai dinainte și până în prezent Rusia îi fură din Bas arabia, iar acum însăși Istoria Rusiei este strigătul său de durere și ca o revendicare, a lăcomiei muscalilor se vede ne voit să facă istorie, să strige și să arate cine înfăptuiește și astăzi o asemenea acaparare... „Scriind această istorie, am consultat/citit diferite surse. Nu le-am nominalizat la subsol și nu am îngreuiat lectura cu„Indice
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de cătră particulari prin faimoasele rechiziții? Daca înainte de a descoperi scandalul Mihălescu Warszawski și-ar fi pus cineva această întrebare, ar fi putut răspunde, oricât de pesimist să fi fost, cumcă radicalii au mers cu nelegiuirea până la a le da muscalilor de rechiziție nu numai vitele și productele locuitorilor români de la țară, dar chiar pe locuitori ca pe niște vite! Și cu toate astea astăzi știm cu toți că așa a fost. O populație muncitoare a fost vândută pe bani evreului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi și cu smerită umilință fac Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme ne pusasăm și noi panduri supt a lui căpitănie, eu cu altul un văr al meu Stănomir Godescu. Într- acea vreme avănd necaz pă văru mieu, s-au spus de au Învățat pe unu dintre ai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
locuiește în București la etajul trei și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș au fost auzite primele acorduri ale unei fanfare militare: „Cu trecerea muscalilor și apoi cu venirea nemților, multe veselii au fost în grădină și mulți bani s-au cheltuit. Cât stăteau rușii cântau acolo muzicile lor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș au fost auzite primele acorduri ale unei fanfare militare: „Cu trecerea muscalilor și apoi cu venirea nemților, multe veselii au fost în grădină și mulți bani s-au cheltuit. Cât stăteau rușii cântau acolo muzicile lor; cât au stat nemții cânta muzica lor. Mult haz făceau oamenii și mai cu seamă băieții
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alți „atipici” în fața cărora ofițerii ruși au trebuit să înghită în sec, a pagubă: Huba Chiriac (Leova, Cahul), Ispas Mihai (Gotești, Cahul), Magheroschi Vladimir (Chișinău, care declara că este stabilit în „... Fălciu, Țara Românească”, spre crunta dezamăgire neputincioasă (probabil) a muscalilor mâncători de suflete nevinovate), Ciofu Constantin (Faraoanea, Cetatea Albă), Stafenco Dumitru (Țiganca, Cahul), Vișciuc Vasile (Chișinău), Frangolo Petru (Comrat, Tichina), Guba Petru (Leova, Cahul), Elisabeta Apostu (Lărguța, Cahul), Lelencu Neculai (Caracui, Lăpușna), Elena Lazovanu (Călărași Târg, Lăpușna), Gheorghe Cernacoschi (Valea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1945. La articolul 5 (repatrierea refugiaților), „captura” fusese cât se poate de proastă deoarece, potrivit acestui document, „...au plecat în URSS cetățenele Onofrei Varvara și Busenscaia Varvara”. Cu ceva mai încercase Butunoiu să mai aline sufletul ostoit de obidă al muscalului: „În prezent se procedează la curățenia radicală a camerelor și amenajarea lor ca dormitoare conf. dispozițiunilor Dvs. verbale”. În contul articolului 11(plata despăgubirilor de război) din aceeași ticăloasă Convenție, se reușise strângerea a „...329 de vite din cota fixată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prim rang și afemeiați. Dacă la Vaslui C.Al.C. a fost condusă de către locotenentul superior Antosiak, Hușul se pricopsise cu un ditamai maiorul, Luchianov. Probabil fiind mai mare și mai populat, județul Tutova s-a procopsit cu doi ofițeri muscali și anume maiorii Voronov și Kapelov care, preocupați fiind mai mult de cantitățile uriașe de bunuri ce urmau a lua calea Rusiei staliniste, închideau pudic ochii la fărădelegile subordonaților lor. Exemplul cel mai bun l-am dat în ultimul episod
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
duși ca și ultimii infractori periculoși în fața inchizitorilor sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu știau, le-o completa conțopistul român atașat CAlC-ului, după cum credea el de cuviință sau după cum îi dictau muscalii. În acest caz, viitorii „repatriați” își puneau amprenta degetului mare pe o cruce făcută din cerneală neagră sau albastră. 3) Cei din ultima categorie, puteau fi considerați a fi privilegiați, deoarece, ei erau cei ce REFUZAU repatrierea, din diverse motive
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sosirea a „numai” 200 de soldați ruși de pe frontul de vest, ce erau comandați de un colonel. Pe de altă parte, și Prefectura Tutova (ca toate instituțiile similare din țară) făcea cheltuielile sale pentru confortul sporit ce trebuia oferit „oaspeților” muscali nepoftiți de cineva ci, poate doar de cei din „coloana a V”, comuniștii, pe care se baza cu strășnicie bețivul și paranoicul „tătuc” de la Kremlin. La data de 10 ianuarie 1945, profesorul Gâlcă, prefectul județului, dispusese conceperea și semnase telegrama-fulger
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trai cu care nu avuseseră de-a face în URSS nici măcar în cele mai frumoase vise! Cu numai o zi înainte de a umbla copiii Bârladului cu uratul (dacă vor fi fost,datorită restricțiilor impuse de către ticăloșii ocupanți!), pe 30 decembrie, muscalii s-au gândit să organizeze și un Revelionul 1944-1945 într-un mod cât mai fastuos cu putință și cu cheltuieli cât mai mari, dacă se putea (și s-a putut!), așa că i-au trimis pe cei de la Prefectură să le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de foarte mult tupeu dar și de o cantitate egală de nesimțire, rușii au mai comandat (în aceeași zi!) cumpărarea altor bunătăți ce au mai făcut o gaură bugetară de 40.000 de lei! Maiorul Kapelov, ce va fi fost muscalul-șef peste gloata rusească de la C.Al.C., s-a gândit exact în ziua de 31 decembrie că n-ar fi rău să-și mai cumpere pentru biroul său și niscaiva rechizite în valoare de 2.660 de lei și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dintre părțile rusă și română, orice transport de repatriați trebuia a fi însoțit și de personal medical autorizat, de regulă chiar doctori, dar cum în România de atunci aceștia nu erau așa de mulți ca și crâșmarii, de-o pildă, muscalii se mulțumiseră până la urmă și cu simplii oficianți sanitari. Nicolae Năstase, posesor al acestei meserii, primea la data de 28 martie 1945 suma de 7.600 de lei, pentru cele patru zile cât însoțise vagoanele cu repatriați, de la Bârlad la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dar certitudinea ne-a făcut să-i pomenim pe cei doi unici dispăruți din bătătura Prefecturii: Roșu Maria și Olteanu Sofia. Prefectura Timiș Torontal anunțase că și luaseră zborul spre o lume mai bună și mai dreaptă decât în ghearele muscalilor taman 66 de refugiați: Mironiuc Vasile, Balint Serghie, soții Malbudian Ion și Sofia însoțiți de fiica lor Ludmila, Pavlovici Vladimir, Nazarova Vera, Păharu I.V., Gorei Ioan, Vlad Gheorghe, ș.a. Neplăcându-le aerul curat al județului Alba, din cauza noxelor emanate de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 10.000.000 de kilograme de grâu (un vagon = 10.000 de kg.), produs ce TREBUIA predat în termen de numai TREI ZILE! Iată ce măsuri luaseră ai noștri pentru a reuși să satisfacă, oarecum, pretențiile vădit absurde ale muscalilor: „S’a hotărât ca fiecare locuitor să predea câte 425 kgr. de grâu la hectar, lăsându-se pentru sămânță câte 130 kgr.”. Deci, NUMAI grâu pentru sămânță pentru că de pâine nici nu putea fi vorba! Culmea culmilor fusese că rușii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
oameni. Este demn de remarcat faptul că în luna septembrie a anului 1945, maiorul-pianist Voronov fusese mutat în altă parte (cel mai probabil „uitând” să returneze instrumentul doamnei Alice Vrioni), în locul lui fiind numit căpitanul Muzrac. Exact odată cu numirea acestui muscal ce urma a fi responsabil pentru toate hoțiile și abuzurile coreligionarilor lui întru politică, profesorul Gheorghe Gâlcă, prefectul județului Tutova, fusese schimbat cu Ioan Andronache, care va rămâne pe această funcție chiar și după noua reformă administrativ teritorială de tip
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ungheni, urmând ca cetățenii „sovietici” să fie urcați într-un tren pe ruta Bârlad-Iași. Ca la orice marfă, se întocmise și un proces verbal de predare-primire ce-i avusese ca protagoniști pe subprefectul județului Tutova, Nicolae Petrovici și locotenentul major muscal V.Lukin. Pentru supravegherea îndeaproape a stării de sănătate a viitorilor candidați pentru Siberia, fusese delegat ca însoțitor medicul evreu Aron Țudic, cel care în perioada octombrie 1941-august 1944 condusese destinele Oficiului județean Tutova al evreilor din România. Iată și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și beți bine ca să vă poată ține toată ziua, fiindcă alaiul are să se spargă după miezul nopții, și poate nu se întîmplă să găsiți un rahagiu" și într-o referință la mersul trăsurilor prin București: "N-o să meargă omul cu muscalul să mănînce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret..." Se mai utilizează și referința la termeni dintr-o arie semantică apropiată: într-o schiță, autorul-narator se adresează protocolar gazdei ("Dragă Mitică, mulțumesc din suflet pentru buna ta invitațiune! Am petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
capugiu dusese firmanul de mazilire a lui Constantin Duca, cu porunca expresă chipurile din partea sultanului ca: „beiul Constantin al Moldovei să fie adus la Edirneîn lanțuri împreună cu fruntașii țării sale, asupra lor apăsând bănuiala că au avut legături tainice cu muscalii”. Abia acum, când vedea cu câtă autoritate vorbește beizadeaua, își dădea seama de proporțiile victoriei repurtate de Constantin bei la Edirne. A plătit, ce este drept, victoria a costat mult aur, dar orice război ar fi fost mai scump și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Doamna a lui Matei Voievod de le-au purtat despuiate prin toată Târgoviștea ca să o necinstească? Adică nu vezi că pentru Moldova e mai rău, că în loc să-și cumpere drepturile cu bani de aur de la turci se lasă ocupată de muscali? Și apoi ce însemna să fii domn după învoiala dintre țarul Petru și vodă Cantemir? Domnul după acel înscris nu poate să se atingă de dregătoriile boierilor, orice greșală s ar face. Dregătoriile boierești să se împartă tot la Moscova
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]