325 matches
-
locuiește în București la etajul trei și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
din titlu: "Voi, creatori ai artei pure,/ Ce stați acuma la pădure,/ Să fiți atenți când vă plimbați/ Să nu călcați în... ce creați!" Iată și portretul sarcastic al unui influent lider din epocă: "Are cap pătrat și dur,/ Pe muscali îi pupă-n cur!/ Și în... pesta mamii lui/ A atins apoteoza.../ Cine credeți că-i acesta?/ Să vi-l spun eu: Petru Groza!" Las deoparte una șfichiutoare la adresa oportunismului sadovenian și reproduc două epigrame antirusești, argumente sigure pentru arestarea
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
care mă trimite înapoi cu ani. Ține cu dinadinsul să-mi dea autograf pe ultima lui carte de versuri. Îmi întinde cartea și, politicos, o iau, neputînd ocoli o repede ochire a ultimei coperte, cu efigia autorului (ceva între ancestralul muscal cu mandibulă proeminenta și omul cu șapca gărzilor roșii). Parcurg fulgerător curriculum-ul, să aflu ceva ce știam. Nimic. Nici un cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos, stătea pitit cenzorul mai perspicace decît Popescu-Dumnezeu. În schimb, poetul
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
posibil ca însuși ministrul Dreptății (care interzicea practicarea duelului) să fi participat la dueluri. Paris - Petersburg - Chișinău - Iași - București Vorbind despre frisonul vitejesc al tinerilor boieri munteni în primele decenii ale secolului al XIX-lea, Ion Ghica conchidea: "Numai venirea muscalilor la 1828 a pus capăt acestei vieți zvăpăiate a tinerilor cuconași. La 1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională".17 Aparent paradoxal, intrarea în rîndurile armatei i-ar fi liniștit pe fiii de boieri. De fapt, gîlcevile
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
-ului. Luarea Plevnei, dată în presă cu o lună înainte să fi fost de-adevărat, n-are, nici ea, nici o atingere cu berea. Fac o știre de scandal vodca, țuica, și șampania din capul corespondentului de front, care chefuise cu muscalii. Căldura mare, lucru ciudat, nu se stinge cu bere. În Petițiune, băutura care amețește e apa chioară, iar în Gazometru e sugerată, în trecere, scăderea unei damigene. Dovadă că berea n-are amestec în pierderea lucidității. Stîlpii de berărie știu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
de a cumpăra bunăvoința Porții Otomane și obsesia de a-i ține pe ruși cît mai departe de graniță. Balansul acesta între frica de a nu primi firman de mazilire și teama de a nu se pomeni din nou cu muscalii peste Prut reprezintă esența politicii române sub fanarioți și sub domnii pămînteni. Soluția numită Cuza a fost primul pas spre emancipare, ca abia gestul providențial de a aduce un Hohenzollern să scoată principatele din matca aservirii. Memoriile lui Suțu sînt
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
obișnuite. Mai poate fi și un alt înțeles... Din chinul, literar, al unei limbi încă neformate, ca scris, se nasc astfel de expresii concise, derutante, stângace în aparență, însă încărcate de o surprinzătoare putere de sugestie... Așadar, dacă turcii și muscalii, războindu-se, ar fi pierit cu toții (et la bataille cessa faute de combatants) nu ar mai fi rămas nici un supraviețuitor care să nareze cele petrecute, nu ar mai fi existat nici un om de poveste, - un om care să povestească întâmplările
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
introduce în narație cu o fină intuiție a contrapunctului sau contrastului: cade o ploicică... întru acele vremi, cînd să bătč, venit-au un nouraș can mic și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate și ținč flintele suptu mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
Muntenia. Lansează pe Argeș vase cu provizii să le îndrepte spre Dunăre. Se înțelege cu căpeteniile sârbești. Trimite la nemți soli. Printre care și pe aga Bălăceanu, ginerele său. Repede un crainic și la Moscova. Să se lase în jos muscalii. Să coboare spre Buceag, să dea sprijin la momentul oportun, când turcii, înaintând spre Belgrad, el, domnul creștin al }ării Românești, ar năvăli cu toți aliații spre sud, să "apuce }arigradul" (visul, încă nevisat, al lui Petru cel Mare, al
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
dat putere să treacă peste cele mai grele încercări din viața lor. Spre Rusia? „Ne-a gâtuit spaima”, îmi spune Ioan Todos, „credeam că ne-or duce și pe noi în Siberia. Știam că mulți au luat drumul spre țara muscalilor, de unde doar puțini s-au mai întors”, știe el din acele zile terifiante. Abia la Făurei, când au luat-o spre Fetești, le-a mai venit inima la loc. „Apoi am format convoiul lung de nu-i mai vedeai capătul
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
care ți-a capturat-o dușmanul! Cu toate acestea, despre celelalte săbii ale domnitorului textele istorice tac. Ce s-a ales de ele? Unde s-or fi aflând? Au ruginit sub ruinele castelelor moldave? Le-au topit tătarii, polonezii ori muscalii? Le-au aruncat la grămada de fier vechi descendenții direcți? Le-or fi înstrăinat urmașii - îi știți, cei care până-n ziua de azi și-au trecut pe emblemă nemuritoarele slove " Nu ne vindem țara?" Răspunsurile la astfel de întrebări nici
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
tramvaiul, riscînd. Birja nu-i la îndemîna oricui și-apoi în centru sînt numai walking distances, între locații. Că, de la colțul Continentalului pînă acasă, domnul Verigopolul ia birja, asta se datoreaza "micilor economii" ale doamnei, care nici nu dă drumul muscalului, avînd de mers, post-meridian, la "mătușica". Stradă Catilina, pe care locuiesc Jupîn Dumitrache și Veta, dar și Zița, la numerele 6 și 9, pare să nu fi existat aievea. Dar situarea ei este ferm în Dealul Spirii. Bine observa, într-
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
Cristian Teodorescu Grigori și-a ras barba de muscal cînd a intrat primul val de ruși în oraș. Se uită în oglindă și nu-i convine deloc ce vede. Nu mai părea un rusnac bărbos și cam bătrîior, ci unul bărbierit și mult mai tînăr. N-a mai ieșit
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
au lătrat invidioși pînă la ieșirea din oraș unde-l așteptau, feriți, pe Grigori cei șase mușterii. și-au încărcat calabalîcul în lada încăpătoare din spatele trăsurii contelui sau înțeles între ei care cum se așează, cu fața sau cu spatele la drum. Muscalul și-a îndemnat caii la un trap spornic, să știe ceolovecii ăștia pe ce-și dădeau banii, dar și cu gîndul la pielea lui de mujic fugar. Din cîte mai auzise și el, Revoluția era mai afurisită decît contele. Dacă
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
mai știut nimic despre el după aceea.Nevasta lui a așteptat un semn din partea lui cît l-a așteptat, apoi a vîndut și caii și trăsura și s-a întors la Balcic doar cu biciușca împletită cu care o bătea muscalul din dragoste.
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
intitulat sugestiv Mica publicitate: „Pierdut cățel geam tren răspunde nume/ Bùbico zahăr place (pedigri)./ Uitat hotel Mizil servietă gri./ Domn bine caut scoate seara lume.// Odăi 3 închiriez + antreluță./ Pierdut ieri dimineață brilănțel./ Văzut hengheri azi stop mumos cățel./ Uitat muscal banchetă umbreluță.// Duzini mănuși piei câine cumpăr 2./ Uitat bagaj tren Bucarest-Berlin/ via Mizil. Vând blană zibelin./ Schimb paloș vechiu arme albe nouă.” Nicolae Manolescu are dreptate atunci când subliniază faptul că Foarță e „un manierist și un ludic, uzând și
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
în paginile lui. Sfârșitul secolului al nouăsprezecelea dobândește un excepțional aer de familiaritate. Piața Ateneului, Catedrala Sf. Iosif, strada Fântânii, strada Cantacuzino, pe toate cititorul le poate vedea cu ochii. Ticurile de fiecare zi ale personajelor devin molipsitoare. Birjele cu muscalii lor au o teribilă concretețe. Apropo de această senzație, există în roman o scenă care, prin analogie, o poate limpezi foarte instructiv. Îmbolnăvindu-se dintrodată, fiica doctorului Margulis, Iulia, cade la pat. În tot acest timp, trăiește o viață paralelă
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
a întunericului. Tablourile mizeriei se succed ilustrativ. La Chișinău, înfățișat ca "un mare centru militar", are Nicolae Iorga imaginea cea mai cutremurătoare a stăpânirii rusești: "Toată zarea e prinsă de mulțimea mișcătoare, străbătută de fiorul baionetelor. și această oaste, acești Muscali, cum li se zice, și de Ruși, prin înaintarea lor puternică și greoaie apasă sufletul în același fel ca și clădirile de piatră pecetluite cu vulturul rășchirat și, ca și la dânsele, se amestecă o întipărire de sălbăticie ciudată, venită
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
importanței italienismelor, a prezenței directe sau indirecte a anglicismelor (care nu se reduc la five o'clock și high-life; autorul rezumă aici spectaculoasa sa explicație pentru checoc, din expresia a-i trage checocuri apilpisite, p. 254), a rusismelor (maladeț, mazu, muscal, niznai) și germanismelor (unele neașteptate: "Mițo, să mă vezi cu ghete de brunel cu bizeț pe catafalc") etc. Cititorul lui Caragiale va găsi aici explicații pentru turcisme ca budala, geanabet (la cocoana Lucsița: "Mă! dzenabet!"), laf ("ședeam cu socru meu
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
cu jargonul evreiesc ce se vorbea la "Taica Lazăr", comercial și chiar cu o anume șlefuire intelectuală. Dominant rămâne limbajul adesea "golănesc" din "Târgul Moșilor" și din Șoseaua Colentinei, care imprimă și atmosfera aceea pestriță, cosmopolită (români, greci, evrei, armeni, muscali, unguri, țigani) și cutumele încă patriarhale din margine de București, în plină eflorescență economică între cele două războaie. Tipologia, precum și numele, de obicei, cu rezonanțe simbolice, al personajelor trimit nu o dată la Groapa lui Eugen Barbu, care imortalizase, cum se
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
despre vremurile când nu-i era permis oricui să se arate în trăsură (invidiile din Dridri îi dau dreptate) și chiar precizează costurile unei plimbări, la început de secol. Cum Caragiale spunea că bucureșteanul, oricât de scăpătat, este dependent de muscal (dependența, în varii forme, s-a păstrat), înțelegem că plimbarea în birjă descoperită ori cupeu nu era foarte la îndemâna, dar pentru dichisul ei se puteau face orice sacrificii. Cine are birjă și unde se găsesc, câte circulă și cu ce
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
existențe netulburate de cutremure sociale și unde germenul revoluționar nu-și are locul. Nu este vorba de o societate aristocratică, ci de oameni simpli cărora regizorul le alătură tâlharii cu figuri pitorești venite dintr-un timp apus, figuri de carnaval, muscali cu mustăți lungi, cazaci fioroși la chip, dar puși pe chef, dar și musulmani cu aerul alunecos al comercianților transformați noaptea în tâlhari. Toată lumea este cuprinsă de o bucurie fără seamăn, dansează, se îmbrățișează, se pupă vesel, iar în mijlocul lor
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca un vechi stejar, bătrânul și înțeleptul rege Carol, care nu vedea o intrare posibilă decât alături de puterile centrale. Din trecut învățase să fie prudent și să n-acorde încredere muscalului fățarnic, care numai prieten nu ne-a fost și nu ne va fi niciodată. La Sinaia, în 14 septembrie, marele și bunul suveran inchide ochii pentru vecie. Emoțiile și decepțiile îndurateau fost prea mari; rezistența de oțel s-a năruit
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de Zavaidoc, datorită felului sau de a fi, năbădăios, fire iute, om vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]