589 matches
-
mai în vârstă, bronzat, din provincia pierdută a Africii -, o descriere în culori vii a cetății Utica și a noii Cartagine, evocând înaintea ochilor săi imagini cu palate albe, plantații înverzite pe palmieri, caravane de cămile și, de ce nu, sclavi musculoși, cu piele de abanos și cu pubisul foarte sumar învelit. îi datora o vizită - fusese invitată de el la o verișoară și prietenă din copilărie a stăpânei casei - frumoasa Placidia Maximina, care acum, plătind tributul unor prea abundente libații cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
imortalizată puterea și civilizația avansată pe care și-o imaginase. Acest gând era ca o boală, ca o sete nestinsă care încă îl mai stăpânea șase luni mai târziu, când i l-au adus pe fermier. Insul era voinic și musculos. O întrebare îl frământa pe Jefferson Dayles, pe când stătea să asculte relatarea extrem de degajată a individului. Atenția îi era îndreptată asupra modului în care să o formuleze când vocea fermierului șuieră: - Cum ziceam, stătuse la mine zece zile și bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
nu numai fracțiile, ci și entitățile, adică cetățenii, care posedă sex dublu, uneori chiar triplu. „Cum, triplu? se gândi Mașa. Asta Înseamnă, adică, trei. Ce poate să facă un om cu trei sexe odată?“ Și Mașa Își imagina un bărbat musculos căruia Îi atârnau Între picioare trei țevi de plumb Împodobite cu șase clopoței. Țevile de plumb băteau darabana, iar clopoțeii, pe măsură ce sunau, Își schimbau culoarea, devenind când albi, când roșii. În pudoarea ei, Mașa nu Îndrăznea să-și Închipuie organul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
acum Întinși pe burtă În mijlocul drumului. Fotografiind bătălia, cu cămășile fluturându-le pe spate. Fetele erau supărate. Luate pe sus de pe Via Veneto, probabil, fără să știe clar unde mergea avionul. Apoi, dezgolit până la brâu, un corespondent elvețian, bondoc, dar musculos, cu o bărbuță blondă, creață și răsucită și cu pieptul acoperit de aparate de fotografiat Începu să li se plângă ofițerilor israelieni că nu era normal ca fetele să fie pe linia frontului. Sammler Îl auzi protestând printre dinți, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Nu, e mult prea interesant. Și asta este pură obiectivitate, nu o conversație murdară. Ei, Angela ne-a dat un raport bun despre Wharton Horricker. Se pare că este lung și tare. Spune, totuși, că exersează prea mult, e prea musculos. E greu să capeți sentimente gingașe de la un bărbat cu brațe de oțel și pectorali umflați, de halterofil. Un om de fier. Zice că Împiedică revărsarea de emoții gingașe. Nu m-am gândit la asta. Ce știe ea despre emoțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
avea să fie o treabă foarte distractivă. A așteptat până când i s-a părut să s-a adunat majoritatea clasei, înainte de a se ridica și a spune bună ziua. Dar în timp ce se prezenta a fost întreruptă de Michael Beale - un băiat musculos cu un dinte gri, sinistru în față - care s-a repezit spre ea din fundul clasei, urlând: — Îmi place de tine, Miss! Ea a râs curajoasă și i-a cerut să stea jos. Dar el n-a băgat-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a zis Sheba, uitându-se neutru la bucățile de material înflorat. Ca să-ți spun drept, am crezut că sunt eșarfe. Connolly tot gângurea despre frumusețea ei în acele prime luni - o mângâia pe păr, își punea mâinile lui micuțe și musculoase în jurul taliei ei și se minuna de cât de mică era. Încurajată de elogiile lui, Sheba începuse să se fardeze mai mult. Lui Richard nu-i păsase niciodată de farduri, dar Connolly răspundea foarte bine la artificii. Prima dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
e tot ce știu cu siguranță. Mary a semnat contractul de vânzare chiar când taxiul trimis de la aeroport a oprit în fața blocului. Când au ajuns la Jina, l-au găsit pe Danny așezat pe iarba din față casei. Un băiat musculos, de două ori cât Danny, stătea sprijinit de stejarul din curte. Tunsoarea la modă - părul scurt pe ceafă și lung pe calotă - îi acoperea ochii acestuia din urmă. Jina a coborât treptele verandei și-a aruncat o privire agitată către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și, în sfârșit, Irene a izbutit să-l vadă mai bine. Tipul era un soi de hippie matur, frumos, cu ochi albaștri și un păr lung și blond care începuse să încărunțească. Avea picioarele unui puști de douăzeci de ani: musculoase și bronzate și decorate cu un păr creț, de un blond aproape alb. Mirosea a loțiune de protecție solară cu aromă de cocos. Altădată, Irene s-ar fi tras ceva mai aproape de el ca să-l miroasă mai bine. Terrier continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ciocolată sub forma unui cartof roșu de Idaho. Crezi că n-ar fi trebuit s-o scriu, a zis Alice. John s-a încordat din cauza disconfortului. Părul cândva decolorat de soare era acum șaten și mai rar, iar abdomenul odată musculos i se moleșise, dar Alice îl iubea mai tare așa. John îi citea romanele de la început până la sfârșit în numai două zile și niciodată nu le găsea nici un defect. Era un editor lamentabil, dar un fan adorabil și un soț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în râu, acolo unde au prins să-i sclipească în jurul gleznelor. La început, Mary a crezut că silueta din mijlocul râului era un roi de pești, abia apoi i-a văzut degetele de la picioare ridicate pe direcția curentului, un braț musculos adus din spate pentru echilibru și un bust lucios, dar uman. Într-o altă viață, Mary ar fi fugit mâncând pământul, dar asta era frumusețea sălbăticiei și a întâlnirii cu necunoscuți. În fața lor, puteai să fi oricine doreai. Puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
au devorat tot conținutul coșulețului. Andy ! Danny a sărit în picioare, dar Andy a izbucnit în râs. Dintre copaci a apărut o femeie îmbrăcată într-o rochie roz. Mâinile și le ținea sprijinite pe șolduri. Era la fel de înaltă și de musculoasă ca Mike. Părul lung și des, de culoarea pinilor, și-l ținea strâns într-o coadă de cal. Pielea ei i-a amintit lui Danny de-o cratiță din cupru îndelung folosită, dar încă frumoasă; ridurile din jurul ochilor femeii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o piersică coaptă. Avea cu totul altă Înfățișare acum. Mă lovi tare cu peruca peste braț și Începu să-și scarpine părul tuns scurt. Barmanul, care privea acum În jos spre chiuvetă, părea din profil foarte lat În spate și musculos. Poate din cauza luminii, În zona favoriților se găsea o porțiune umbrită ce aducea cu o adîncitură, probabil vreo cicatrice În urma unei tăieturi. Oare lipsa de expresivitate era doar de suprafață sau pătrunsese și mai adînc... pînă spre inimă... sau suferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
trupului sub cămașa subțire de bumbac. Am conturat cu degetul mare linia fină a maxilarului, mi-am plimbat degetele pe șira spinării, mi-am lipit palma de șoldul lui. Nasturii de la cămașă i se desfăcuseră și îi priveam abdomenul plat, musculos, părul negru care cobora... Mi-am văzut mâna desfăcându-i nasturele de la blugi. A fost un gest reflex, oricine ar fi făcut-o. Apoi am rămas țintuiți locului; ce urma? Mâna îmi tremura puțin. Mi-am ridicat privirea spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
te cheamă și unde lucrezi, dar m-am gândit că e prea târziu să te sun. — Știi, a fost cât pe-aci să nu vin la petrecere în noaptea aceea și, când te-am văzut acolo, vorbind cu tipul ăla musculos, atunci am simțit că există un Dumnezeu. Să te văd, a fost ca și cum... m-ar fi lovit cineva cu leuca. Arăta de parcă era gata să dea la boboci. Nu vreau să te sperii, Anna, dar n-am mai simțit așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
luat de cei ce încasau dările, ca și Titus. Ei i-l vânduseră lui Manteus, conducătorul Școlii din Tolosa. „Mă voi întoarce!“ - acestea fuseseră ultimele cuvinte ale lui Salix atunci când fusese luat împreună cu alți băieți din sat, toți înalți și musculoși ca și el. De atunci nu se mai văzuseră. — O să pariezi pe Salix? Valerius tresări, uitându-se mirat la bărbatul de lângă el, un celt înalt, cu mustăți roșcate. — Și eu am să pariez pe el. E ultima lui luptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îi acoperea brațul drept. Piciorul stâng era protejat până la genunchi de o bucată de bronz de sub care se ivea o bucată de lână. Tunica albastră, care în față se termina în colț, era mai scurtă pe părți, dezvelindu-i picioarele musculoase, dar zvelte. Brațul stâng susținea un scut dreptunghiular, convergent, de culoarea purpurei, în centrul căruia era o cunună rotundă de laur, galben-ocru. În mâna dreaptă își ținea coiful. Se opri și se întoarse. — Vezi? - grăsanul îl prinse iar de braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Aș vrea să te omor nu pentru că ești trufaș și nepriceput, ci pentru că l-ai lăsat pe Vitellius să-ți scape! Nu trebuia să-l lași... Trebuia să-l ucizi! — Taci, Hyrpus! interveni neliniștit Rubrus, un instructor mic de statură, musculos, temut pentru cruzimea sa. Taci, vrei să te audă? — Și ce dacă mă aud? Să mă audă! Valerius ar fi trebuit să-l omoare pe porcul ăla. Dacă nu era el, n-ar fi fost război, iar ai mei ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
alerge cu pași mici. Nu uita că el aleargă la adăpostul scutului. O singură privire e de ajuns ca să-ți dai seama că tu te încadrezi în acest ultim tip de războinic. Ești înalt, dar puternic și agil. Ai picioare musculoase, brațe puternice... Scutul e greu. Arătă spre a treia statuie. — Secutor... vezi? Acestea au fost armele lui Titus. A luptat de treizeci și două de ori și de fiecare dată a ieșit învingător. Valerius se întoarse brusc. Armele lui Titus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe Valerius un erou ciudat, care nu se temuse că va fi ucis când încercase să-l omoare pe Vitellius, dar care la Ludi refuza să învețe să lupte. În timp ce mergea pe coridorul îngust dintre mese, un tânăr înalt și musculos îi ieși în întâmpinare și, refuzând să-i facă loc, îl împinse cu umărul. Valerius se opri, încruntat. — La ce te uiți? izbucni celălalt. — Nu te-am mai văzut pe-aici. — Sunt Flamma, retiarius. Tocmai am venit din Lusitania. Fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și, de parcă aș fi respectat scenariul acestei mahmureli, m-am apropiat iar de masă și m-am oprit cu mâinile în buzunare la câțiva pași de scaunul lui Dave. El s-a uitat la mine. Până și fața îi era musculoasă, de parcă ar fi ridicat haltere cu urechile. — Ne mai vedem noi, i-am spus eu. — A? — Camera 101. —Poftim? — Lasă. Să știi că mi-a plăcut filmul tău. Mi-a spus ceva. Ne mai vedem noi, Spunk. Stăteam în căldarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și-au găsit mici ogeacuri acolo jos, cu paturi și scrinuri Banii i-au împins în jos... În jurul meu doar penurie de femei, mutre bărbătești, capete tunse, halci înfășurate în piei ca niște scafandri autonomi, arătări ca niște Adami bărboși, musculoși și asudați. Singurul lucru de care aveai nevoie în această lume de umbre și rumeguș era propria-ți bărbăție, testosteronul tău. Salut, spuse o voce din spatele meu. M-am întors. — Cară-te de-aici, am spus și m-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
seară m-am întors acasă târziu și, după ce am coborât din Fiasco, m-am oprit puțin să sting țigara și să mă bucur o clipă de căldura nopții. Două curve, roșcata și una străină, voinică, cu un cap mic și musculos ca un bec, sau ca o ceapă, stăteau sprijinite de gardul care străjuia hotelul asupra căruia plana iminența unui incendiu, și le-am spus: — Hei, am auzit că una de-a voastră a mierlit-o alaltăieri - poate că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mohorâtă - duritate, exasperare - și își ridică un deget la sprânceana însemnată. Pe Spunk l-am găsit în sufrageria întunecată și nefolosită din capătul apartamentului. Stătea pe marginea mesei, cu mâinile încrucișate, cu o căutătură de om nebun pe fața lui musculoasă. Mă privea cu ochi goi. Ce s-a-ntâmplat, Spunk? Îl omor, spuse el calm. Îl omor, repetă el în timp ce se apropia de mine. I-am pus mâinile pe umeri și am simțit puterea adunată acolo. Putea să-l omoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ăsta, spuse, dar e prea dat naibii. Ce ziceai, scumpo? A, băieți. Părea și mai nostalgic. — Brad n-ar fi rău, zise, sau Chuck. American, de preferință, dar nici prea snob. Îmi place mai mult cum arată pe plajă. Viguros. Musculos. Ador australienii din reclamele la săpun, dar accentul lor, draga mea. Nu se poate să angajăm un astfel de tip la galerie. Clienții nu ar accepta așa ceva. Am ajuns în fața unui restaurant italienesc la colțul străzii Dover, umbrit de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]