4,723 matches
-
printre cei buni printre acei ce faima fac românilor TIMP CIRCULAR Sunt avatar a tot ce-am fost și-a ce-o să fiu, Ființa plămădita din gânduri, vise, speranțe și uitare. Nu-s decat-o frântura de cuvânt, Din dialogul mut al Lui cu El însuși pe prea tristul pământ. ȘAPTE 7 zile, 7 stele, 7 pietre de hotar, 7 monezi de-argint tinute-n gură, creștinescului altar 7 Universuri ce nasc unul din altul firesc 7 oglinzi ce toate oglindesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu care se poate demonstra contribuția lui Caragiale la avangardă. Nu e, nici Tîlbîc, Tureatcă & Co., o proză care să spargă tiparele, doar un colaj (sic!), bine făcut, de povestiri realiste despre un real absurd. Al Armatei, zisă și "marea mută". Numai că și acolo, ca peste tot, se duce vorba. Bunăoară, zvonul despre O inspecție sanitară inopinată. Pînă să vină generalul medic de la București, lumea își vede de treabă. Locotenenții și majurii - la crîșmă, unde pe orice motiv "mai merge
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
rupere a cercului/ vicios: cu nechezături/ și lătrături.// Omul cu telescopul rudimentar, de carton, care dă informații/ despre furnici, devine/ bănuitor. Nu/ vă e rușine să aplaudați un clovn? Acum, cînd/ cad toate penele aripilor, toate/ o dată. Toate penele lebedei mute, în pielea căreia este îmbrăcat/ clovnul, scuturat de nebunie lîngă un/ butuc de vie pietrificat" (Omul cu telescopul). Avem a face prin urmare cu un lirism ce se precipită în refuz, în inadaptare, în eșec, ipostaze ce închid și o
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
un magnet. Sau poate doar un cuib... Unul conținând în miniatură un continent întreg de idei, sentimente, destine, conflicte, întrebări. Viața. Nu se poate închipui pe tărâmul mesei de scris altă pasiune decât înfruntarea gâfâită, lupta lui Iacob cu îngerul mut, amândoi încleștați într-o strânsoare supremă, primul somându-l pe cel de-al doilea să-și spună numele... A te așeza la masa de scris, este mai întâi un duel cu Necunoscutul. De aceea, actul are un ceremonial; când nu
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre cer. Se udaseră sentimentele, că le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și nu peste multă vreme acoperind hula mării o aud pe femeia agitându-se-n rut strigând cuvinte voluptoase ca si cand un înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar și meșteșugita aduce în prim plan bogate încărcături emoționale ,,Poetul este mut, s-a dus tarotul! Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este tentat să caute asocieri ale poetului cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
printre cei buni printre acei ce faima fac românilor TIMP CIRCULAR Sunt avatar a tot ce-am fost și-a ce-o să fiu, Ființa plămădita din gânduri, vise, speranțe și uitare. Nu-s decat-o frântura de cuvânt, Din dialogul mut al Lui cu El însuși pe prea tristul pământ. ȘAPTE 7 zile, 7 stele, 7 pietre de hotar, 7 monezi de-argint tinute-n gură, creștinescului altar 7 Universuri ce nasc unul din altul firesc 7 oglinzi ce toate oglindesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de Dr. Cristina Valea, Edit. Ariel, Timișoara, 1998, p. 84. footnote> Pentru a-și fundamenta concluziile sale, dr. Nathanson a filmat cu ultrasunete avortul unui făt de 12 săptămâni (3 luni), realizând o videocasetă pe care a numit-o Strigătul mut. Această videocasetă dovedește faptul că: 1) fătul presimte amenințarea instrumentului ucigaș al avortului; 2) fătul percepe pericolul, această percepție reieșind din următoarele manifestări: se mișcă într-un mod violent și agitat; frecvența bătăilor inimii crește de la 140 la 200; deschide
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
avortului; 2) fătul percepe pericolul, această percepție reieșind din următoarele manifestări: se mișcă într-un mod violent și agitat; frecvența bătăilor inimii crește de la 140 la 200; deschide larg gura, ca într-un strigăt (de unde și denumirea videocasetei de Strigătul mut).<footnote Mitr. M. Kalamaras, Avortul, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 9-10. footnote> După cercetările efectuate, dr. Bernard Nathanson a înțeles și a afirmat: Astăzi, faptul că fătul este o ființă omenească separată, cu toate caracterele personale
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
3 mai 1927. Trei cicluri și cinci creații mai lungi, stinghere, cu suflu de poem, îl compun. Cîntecul cîtorva e o joacă de-a plinătatea, doar sonoră, a golului: "Să nu se surpe, copleșind pămîntul,/ Atunci cînd vîntul/ Prin golul mut se dă de-a rostogolul." Aceeași pasiune pentru întorsături de sens și frază, într-un titlu pe care doar nostalgia unor anume poezii și muzici cu anotimpuri te poate face să-l iei ca pe-o parolă cunoscută, fără subtilitățile
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
timpuri peste timpuri la care, de bună seamă, autorul lui s-o fi gîndit: Din toamna primăverilor de ieri. Romanțe delicate, lucrate din vîrf de creion, în trena lui Verlaine: " Închide ochii... Nu privi afară.../ Pe sufletul tău trist și mut/ Ca o povară toamna a căzut,/ Ca o povară..." Continuarea e dulceagă. Acorduri de pianină obosită, într-un univers care se dezagregă, dar nu bolovănos și surd, ca la Bacovia, ci discret, feminin, o lume de tristeți parfumate, de migdală
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
a scrie ceva nou", au ,recopiat vechile mituri", pe care le-au atribuit acelorași personaje: Penelopa, Odiseu, Telemah. Penelopa recunoaște arhetipul mitic reactualizat în propria ei viață: , Am înțeles că eu eram Arahne, care țese în întuneric pe la colțuri; Filomela, mută și sîngerîndă; dar și Iocasta, care împarte patul cu propriul fiu, mușcîndu-și buzele în timp ce comite actul imposibil de numit; și Parsifae, care aduce pe lume spaima unui nou Minotaur.". Cea de a doua plecare a lui Odiseu declanșase și ea
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
fiind salvată de regizorul Dragoș Golgoțiu, care înnobilează un text fără noblețe și mai ales este salvată prin imaginea scenică creată de coregraful Răzvan Mazilu, realizată în strânsă conlucrare cu costumele Doinei Levintza, cei doi creind o a doua piesă mută, pe deasupra și în paralel cu piesa propriu-zisă. Spre deosebire de Mario Vargas Llosa, care consideră că "Trebuie o rază de lumină într-o lume cuprinsă de noapte" (vezi România literară, nr. 43, Gina Sebastian Alcalay, "Despre autori și cititori"), Heiner Müller, autorul
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
importanței restaurării și păstrării în condiții optime a patrimoniului muzeal. Filme mute l La Centrul Cultural German Centrul Cultural German Timișoara și Forumul Democrat al Germanilor din Banat organizează, în perioada 2-16 iunie, o prezentare a unei serii de filme mute. În sala video a Forumului (Casa „A. M. Guttenbrunn“), pe 2 iunie, de la ora 18, va rula filmul mut „Faust“ (1926, 106 min.). În 4 iunie, la Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2), de la ora 18,30, e
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
German Timișoara și Forumul Democrat al Germanilor din Banat organizează, în perioada 2-16 iunie, o prezentare a unei serii de filme mute. În sala video a Forumului (Casa „A. M. Guttenbrunn“), pe 2 iunie, de la ora 18, va rula filmul mut „Faust“ (1926, 106 min.). În 4 iunie, la Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2), de la ora 18,30, e programat filmul „Nosferatu'“ (1922, 92 min.). Pe 9 iunie, de la 18,30, în sala video „A. M.G. “ e proiectat
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
1922, 92 min.). Pe 9 iunie, de la 18,30, în sala video „A. M.G. “ e proiectat filmul „Asphalt“ (1929, 93 min.). În 11 iunie, Centrul Cultural German găzduiește proiecția filmului „Der Golem“ (1920, 86 min.). Ultima prezentare din seria filmelor mute are loc la Casa „A. M. Guttenbrunn“, în sala video, de la ora 18, pe 16 iunie, când va rula filmul mut „Das Cabinet des Dr. Caligari“ (1920, 74 min.). SIMONA POPOVICI Școala de Balet l Boboci și absolvenți Fondată în
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
În 11 iunie, Centrul Cultural German găzduiește proiecția filmului „Der Golem“ (1920, 86 min.). Ultima prezentare din seria filmelor mute are loc la Casa „A. M. Guttenbrunn“, în sala video, de la ora 18, pe 16 iunie, când va rula filmul mut „Das Cabinet des Dr. Caligari“ (1920, 74 min.). SIMONA POPOVICI Școala de Balet l Boboci și absolvenți Fondată în 1990 de oameni care și-au pus existența în slujba visului de a avea la Timișoara o școală de balet, în
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
Crăciun“ al geto-dacilor. Venind lumina cea neapropiată, Hristos-Domnul, prin întrupare s-a dovedit existența lui Dumnezeu și în același timp s-au surpat mentalitățile despre zeitățile și idolii creați de mintea omului sau de frică de creatură și care erau muți, orbi și surzi (I Corinteni 8, 4; 12, 2). Pentru Împărăția lui Dumnezeu, Nașterea Domnului va fi sărbătorită până la sfârșitul lumii. preot Horia Țâru
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
Lettres et des Arts du Périgord, (Franța, 1992); Grand Prix, 4~ Edizione del Premio Internazionale di Poesia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastremoli (Italia, 1993); Premiul „Podul lui Traian“, la Festivalul Internațional „Drumuri de spice“, Uzdin (Iugoslavia, 2000). Protest mut „Să scriem... fără să scriem nimic“, spune Florentin. „Cum? Simplu: literatura-obiect. ‘Zborul unei păsări‘, de pildă, reprezenta un «poem natural», care nu mai era nevoie să-l scrii, fiind mai palpabil și perceptibil decât niște semne așternute pe hârtie, care
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
pe verticală «poem vizual”, «poem sonor», «poem olfactiv», «poem gustativ», «poem tactil». Altă clasificare în diagonală: «poem fenomen (al naturii) », «poem stare sufletească», «poem obiect/lucru». În pictură, sculptura analog - toate existau în natură, de-a gata. Deci, un protest mut am făcut! “ - concluzionează Florentin. Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc în-tr-un întreg definind (sau făcând legătură cu) titlul. Dar iată și câteva distihuri paradoxiste cu semnătura lui Florentin Smarandache: Soluție S-
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
desigur. Revoluția Un grădinar udând gazonul. Un furtun cu bucluc care îi dă de furcă stropitorului, stârnind hazul asistenței. Și totul pe o pânză, pe peretele unei săli mici, în colțul căreia un pianist completează cu acorduri vesele hazul scenei mute. Vă sună cunoscut? Nici n-avea cum. Totul se petrecea cu mai bine de-un veac în urmă, în Franța anului 1895, sau, ca să fim exacți, în Parisul unde doi frați cu un nume superb - Lumi-čre (lumină) - puneau la cale
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
în domeniul radioactivității (1903). În anul 1911 obține un al doilea Premiu Nobel, pentru chimie, pentru experiențele asupra radiumului. - Helene Keller - în anul 1904 reușește să obțină diploma de absolvire a unui colegiu american celebru, în ciuda faptului că era surdă, mută și oarbă. Ulterior și-a consacrat întreaga activitate îmbunătățirii condițiilor de viață ale orbilor și surzilor, înființând primele instituții specializate din lume. - Marlene Dietrich - sau „îngerul albastru“, Lili Marlene, actrița care a denunțat nazismul cucerind America. Datorită frumuseții și senzualității
Agenda2004-10-04-femeia () [Corola-journal/Journalistic/282144_a_283473]
-
a murit actorul de film Walter Pidgeon. Născut în 1897 în Canada, a emigrat în S.U.A. , unde, după ce a lucrat într-o bancă, și-a împlinit visul de a deveni actor. În 1926 a debutat la Hollywood într-un film mut. A interpretat numeroase roluri de gentleman, avându-le ca partenere pe Jean Harlow, Myrna Loy, Hedy Lamarr, Greer Garson. Dintre filmele în care a apărut, pot fi menționate „Cât de verde era valea mea“ (1941), „Mrs. Miniver“ (1942), „Madame Curie
Agenda2004-39-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282928_a_284257]
-
fi/ pământul sfânt: iată urma tălpii lui Buddha/ ba nu, acelasi astfel hărțuit ( întâmpinat de chiar Frații și Surorile mele/ însuși Tatăl( cu acel incredul rîs al dementei/ prigoana și discriminare/ violență și toți mînîndu-și gîndurile/ în convoi, în represalii mute: ce ai avut oare / ce ochean al fatalității/ de totul vedeai?” (Confiteor). Cunoști în scrisul românesc, de la Nicolae Filimon, sau Ion Barbu, Blaga ș.a. - ceva mai cutremurător, al conștien tizării stigmei ce apasă pe Destinul literaturii românești? Eu nu. Noi
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]