8,640 matches
-
prin urmare vremea unei revizuiri a valorilor literare, nu din imboldul unei impietăți, ci din conștiința nevoii biologice și sociale și deci, între altele, și o conștiință actuală și strict critică" (1915). Sau: ,, Într-o concepție critică dominată de principiul mutației valorilor estetice, variația de judecată este cerută de însăși variația sensibilității estetice a epocii; aprioric, contradicția este, deci, nu numai admisă ci și fatală" (1928). Ce să spunem în prezent, cînd ,,variația de judecată" e impusă nu doar de ,,mutația
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
mutației valorilor estetice, variația de judecată este cerută de însăși variația sensibilității estetice a epocii; aprioric, contradicția este, deci, nu numai admisă ci și fatală" (1928). Ce să spunem în prezent, cînd ,,variația de judecată" e impusă nu doar de ,,mutația valorilor estetice" și a ,,sensibilității", ci și de dereglarea lor, de-atîtea ori gravă pînă la pulverizare, produsă de un sistem politic aberant, clădit pe cenzură și pe autocenzură, pe excomunicări și celebrări cu o motivație extraestetică, pe tendenționism ideologic și
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
asumată, așa cum sunt, îndeobște, astfel de acțiuni. Dacă ar fi să identificăm elementele noi care intervin în dinamica edițiilor, acestea nu trebuie căutate în structura Salonului și în configurația lui de ansamblu, ci în detaliile semnificative, în geografia participării, în mutațiile de atitudine și de comportament ale participanților și, evident, în substanța lucrărilor înseși. Din acestă perspectivă, datele mari ale acestei ediții nu diferă fundamental de acelea cu care ne-au obișnuit deja edițiile precedente. Avalanșa participărilor asiatice, latino-americane, din spațiul
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
dlui Ieronim Tătaru. REVISTA NOUĂ, supliment literar al publicației, tot din Ploiești, ZARVA, vine în numărul din octombrie cu un editorial al dlui Constantin Trandafir pe tema E.L. și valorile naționale, precum și cu un comentariu al dlui Ion Bălu despre "mutația valorilor". Despre edițiile antume și postume din marele critic, scrie dl Marian Chirculescu un articol foarte util. * Revista 22 reia în numărul 44 de la începutul lui noiembrie un sugestiv text semnat în Journal of Democracy din 1999 de mai vechea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
Crainic, pe adepții legionarismului, pe spiritualiștii din noua generație, pe marxiștii, mai mult ori mai puțin naivi, pe antiliberalii de toate spețele. Lovinescu era un burghez atașat valorilor morale ale umanismului occidental, format la școala clasicismului greco-latin, dar atent la mutația valorilor, la nou, la modernitate. Critica lui literară a pledat constant pentru modernitate. E. Lovinescu a avut teorii clare în această privință. Aceea a sincronismului a făcut epocă. La fel ca și liberalismul politic, sincronismul literar lovinescian e departe de
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
se resemnează să o lase fără răspuns, deși e limpede că scepticismul său rămîne pînă la capăt nefavorabil științelor. Există un frumos al numerelor, sau al unei demonstrații de algebră? Pe măsură ce ne întoarcem către secolul XVII - epoca marilor și gravelor mutații pe care le deplînge Steiner - e din ce în ce mai greu să disociem un frumos sau un adevăr al artei de frumosul și adevărul științelor. Poate că distincția dintre creație și invenție nu e decît un mit al vremurilor recente, la urma urmelor
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
tumult al apelor revărsate ale unui baraj, în Doctorul T. ... - zborul nefericitului medic în tornada care-l readuce nevătămat pe pămînt. Un fel de utopie a miracolului salvator. Soluția e însă in extremis - un Deus ex machina tardiv, în această mutație de anvergură tectonică a întîietăților, pe care o credeam de resortul epocilor formative ale noii arte. Ea recidivează, cu trecerea neiertătoare în penumbră a performerilor de altă dată. Vai de cei care nu intră nici măcar în trena acestor mișcări neiertătoare
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
lume, după cum, cu toată dreptatea, vă rostiți. Analiza care nu poate fi univocă, hagiografică, departajează cele două sectoare, inegale, ale creației acestor autori "călare pe două epoci". Dar să ne fie clar un lucru: în perspectiva evoluției conștiinței literare, a "mutației valorilor estetice", nici o apreciere nu e bătută în cuie. Scriitorii de frunte nu fac excepție, ba chiar sînt cei mai vizați de astfel de primeniri. Ne putem aștepta la puncte de vedere șocant-înnoitoare, care să mute centrul de greutate al
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
-i așa, Provocări imergente, probează că e poet adevărat. Din nota sa finală, aflăm că textele sunt dispuse în cronologie descrescătoare, adică de la cel mai recent spre debut. Fapt e că noi nu ne-am dat seama de denivelări sau mutații flagrante de la o carte la alta, de la Renga la Apex, (ciudate titluri!) de la Floralia la Magice ceea ce ne face să credem într-o iscusită selecție, acreditând omogenitatea, coerența și deci obsesia acelorași motivații semantice pe tot parcursul carierei lirice. Declarându
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
cu cititorii săi". O carte a lui Alexandru George e felicitată întrucît nu are orînduire și plan: "De unde și imensul farmec al unui text atît de felurit și surprinzător cît privește cuprinsul și metoda de lucru (doar prin salturi și mutații); atît de neintegrat într-un gen literar, jucăuș, sfruntat, meditativ, scrutător". Preferințele eseistului se îndreaptă spre textele care "se citesc, mai toate, cu plăcere sinceră, la fel, bunăoară, ca biografiile romanțate, ca studiile de "mică istorie" ale lui Georges Lenotre
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
episodic, adică să le evaluăm ca forme de continuitate pe intervale mari. O radiografie a picturii românești în ansamblul său, dar și a fiecărui artist în parte, pe același modul de treizeci de ani, cu intenția declarată de a identifica mutațiile de interes estetic și redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în evidență aspecte extrem de interesante. Pe lîngă datele sale ereditare, pe lîngă acea ,,presiune originară" a dublei tentații Orient -Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
distanță. Încercările de evadare către noi modalități de expresie, către foto și video sau către instalație, happening și performance sînt tot mai evidente, dar ele nu se pot manifesta altfel decît în cercuri extrem de restrînse și aproape în conspirativitate. Însă mutațiile care au loc în conștiința și în mentalitatea artiștilor tineri indică limpede faptul că romantismul și jocul cu idealitatea s-au erodat, că autonomia esteticului a devenit insuficientă și că în orizontul mare al creației spiritul profetic al unei prezențe
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
altminteri, consacrată și de propaganda oficială, bineînțeles în accepțiune convenabilă. Măsurile regimului popular în privința proprietății, administrației, învățămîntului ș.a.m.d. transformă deopotrivă realitatea politico-economică și cadrele vieții cotidiene; structura obiectivă, exterioară și, în cele din urmă, realitatea subiectivă a indivizilor. Mutațiilor macro-structurale ale societății le corespund, la nivelul destinelor particulare, în acel moment, diferite tipuri de "șocuri biografice". Privite împreună, ele formează o serie istorico-biografică.1) O privire cuprinzătoare, care să permită aproximarea rolului literaturii și metamorfoza acesteia în contextul socialismului
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
alunecare' semantică, circumscrisă situațional și favorizată de structura sa originar metaforică. Deși evoluția semantică - schimbarea sensului, ca și îmbogățirea semnificațiilor unui cuvînt sau ale unei grupări lexicale mai mult sau mai puțin fixate - reprezintă un fenomen lingvistic general și firesc, mutațiile înregistrate de sintagma limbă de lemn reprezintă o situație oarecum aparte sub aspectul modalităților specifice de realizare, care implică o complexă condiționare socială atît din perspectiva uzului, cît și din cea a situării în sistemul limbii. Formație metaforică la origine
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
asemănătoare. Cu alte cuvinte, băgasem de seamă că refacerea procesului de receptare continuă să ne intereseze și atunci cînd operele înseși ne apar desuete sau, pur și simplu, moarte estetic. E. Lovinescu punea această constatare la baza teoriei lui asupra mutației valorilor estetice. Mi-a trebuit un timp ca să mă conving de valabilitatea tezei. Cînd eram tînăr, conveneam cu oarecare neplăcere la ideea relativității în timp a valorii. Preferam s-o cred absolută. Astăzi înțeleg că Lovinescu avea dreptate. Schimbarea codului
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
dar nu aș putea spune cinstit în ce fel sau în ce măsură m-a influențat. Mă simt îndatorat lui, dar nu am posibilitatea de a aprecia măsura acestei datorii". Pentru ca, în chip dumasian, "După douăzeci de ani", să se producă marea mutație. Bellow a divorțat de Alexandra Bagdasar, (sau viceversa). Mina, soția adulată în Iarna Decanului, devine Vela, soția detestată și inelegant criticată, în Ravelstein. Mircea Eliade, cel admirat în 1979, bun prieten al Alexandrei, prin care l-a cunoscut și Bellow
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
dar nu aș putea spune cinstit în ce fel sau în ce măsură m-a influențat. Mă simt îndatorat lui, dar nu am posibilitatea de a aprecia măsura acestei datorii". Pentru ca, în chip dumasian, "După douăzeci de ani", să se producă marea mutație. Bellow a divorțat de Alexandra Bagdasar, (sau viceversa). Mina, soția adulată în Iarna Decanului, devine Vela, soția detestată și inelegant criticată, în Ravelstein. Mircea Eliade, cel admirat în 1979, bun prieten al Alexandrei, prin care l-a cunoscut și Bellow
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
o nouă lumină, retroproiectată, asupra operei scriitorului, îndemnând la reevaluarea acesteia. În subcapitolul Unghi inversat: sunete ale Epocii Jazzului, autorul abordează perioada din punct de vedere muzical, arătând cum rapidele schimbări de mentalitate din anii 1920 au fost acompaniate de mutații în peisajul sonor. Virgil Mihaiu consideră că stilul lui Fitzgerald anticipează fuziunea dintre procesul compunerii și al interpretării într-un singur act creator, propriu marilor jazzmani. Ideea este detaliată într-o paralelă cu Thelonious Monk, unul dintre cei mai influenți
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
fascinant-confuză: "Atîta nedeslușire a pedepsit pămîntul/ încît mă doare însăși moștenirea/ în omul singur cu uitarea" (Durerea). Denunțîndu-și cooperarea inițială, paradisiacă, spiritul și materia se recompun într-o figură secundă a unei credințe blestemate și a unei apostazii supuse unei mutații purtătoare de speranță, pe traiectul eretic al fantasmei poetice: "în anteriu de lauri e îmbrăcat/ întîiul zeu stacojiu de praful din cerurile/ Cu argilă peste ele./ Cu inima scuturată de cîntecul sporit,/ Priviți-mă. în mine un veșnic m-a
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
de măsură, supusă periodic revizuirii, de la origini pînă în prezent. Dincolo de judecățile exagerate, de o anume forțare a "desuetudinii" ce refuza să vină (ca în cazul lui Caragiale), a reușit să producă, în critică, fenomenul pe care genetica îl numește "mutație mută": o mutație care alterează structura, dar păstrează intactă funcția. Așa, schimbînd forme după forme, într-un efort de adaptare, de menținere a tinereții prin amînarea "fixării" definitive, dar reluîndu-și, mereu, funcția estetică, vedea, probabil, "sistemul" fluid al literaturii române
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
periodic revizuirii, de la origini pînă în prezent. Dincolo de judecățile exagerate, de o anume forțare a "desuetudinii" ce refuza să vină (ca în cazul lui Caragiale), a reușit să producă, în critică, fenomenul pe care genetica îl numește "mutație mută": o mutație care alterează structura, dar păstrează intactă funcția. Așa, schimbînd forme după forme, într-un efort de adaptare, de menținere a tinereții prin amînarea "fixării" definitive, dar reluîndu-și, mereu, funcția estetică, vedea, probabil, "sistemul" fluid al literaturii române...
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
pază. Dintr-o lâncezeală de garnizoană, Ragaiac se vede mutat într-o zonă de risc, implicat într-o misiune foarte importantă. Era tocmai ceea ce-și dorea: o schimbare radicală a vieții. Aceasta e premisa psihologică decisivă pentru a înțelege mutațiile care se petrec în conștiința lui Ragaiac în plan intelectual, moral și erotic. Locotenentul vrea să declanșeze o transformare morală a propriei vieți, transformare ce se sprijină în principal pe modificarea idealului feminin. Dacă va iubi de acum încolo un
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
XXI, devenise Alecsandri abia la vârsta de cincizeci de ani, prin 1868 și 1869... Mai înainte, o serioasă criză avusese loc în viața autorului după 1865, tocmai într-o perioadă când gustul literar - și mai ales poetic - suporta o netă mutație. Spre lauda sa, el nu se refugiază în simpla reconfirmare a mai vechilor reușite, ci se pune la îndoială, într-un proces de gravă luare de conștiință. "în noile condiții - spune Paul Cornea în admirabila sa prefață la Pasteluri (Albatros
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
1990-1991, despre importanța aderării României la "formațiunea Vișegrad". însă pe atunci prezidentul era prea ocupat să se racordeze la Moscova și să se războiască, la Târgu-Mureș, cu ungurii! Se pare că aerul tare al munților elvetici a produs acum oareșcari mutații în releele instalate în mintea d-lui Iliescu încă de pe vremea când împărțea camera de cămin studențesc cu actualul președinte chinez! E bine și așa, dacă în mod natural nu se poate! Dacă ne e dat să-l reînviem pe
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
în SUA, funcționează ca un argument în plus al "internaționalizării": "Avem, în America, Sony, care e japonez, Fox, care e australian și, mai nou, Vivendi Universal, care e european"... Pentru prima dată în istorie, un major e european! Simptomatic pentru mutațiile din cine-climatul transoceanic: filmele "cu Schwarzy" nu mai merg ca înainte, în schimb filmul unui european (Lasse Hallström, Chocolat) a avut încasări de peste 70 milioane de dolari, sau filmul altui european (Roberto Benigni, Viața e frumoasă) peste 60... Iată, "în
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]