213 matches
-
ar avea înnăscut anarhismul. Noul Legământ, în cartea Faptele apostolilor, descrie cum primii creștini trăiau o viață în care nimeni nu era nici sărac, nici bogat, și unde toți erau egali, iar viața de zi cu zi se baza pe mutualitate. Voind să trăiască aceeași experiență a originilor, mișcarea anabaptistă trăia în Germania veacului XV după un model anarhist. Unii trăiau în obști care nu aveau de-a face cu guvernământul din timpul respectiv. Mormonii, la început, trăiau ca anabaptiștii. Cel
Anarhism creștin () [Corola-website/Science/298767_a_300096]
-
înțelegere prin care unul sau mai mulâi capi de familie, una sau mai multe comune, unu sau mai multe grupuri de comune sau state, se obligă recipric și unele față de altele, în vederea unuia sau mai multor obiective specifice." "Cine zice mutualitate, presupune împărțirea pămîntului, diviziunea proprietăților; independența muncii, separarea industriilor, a specialității funcțiunilor, răspundere individuală și colectivă, potrivit muncii individuale sau în grup, reducerea taxelor generale la minimum, suprimarea parazitismului și a mizeriei ... Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conștiinței
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
că matrirahatul reprezenta sistemul social normativ al vechii Europe (7000-3500 î.d.Hr.); în locul matriarhatului văzut ca o contraparte a patriarhatului opresiv, ei investesc matriarhatul cu calități ce îl transformă într-o construcție ideologică definită prin armonie, uniune relațională și mutualitate. Explicațiile feministe, multe motivate ideologic, asupra modului în care patriarhatul a ajuns să înlocuiască matriarhatul în vechea Europă și Orientul Apropiat, sunt numeroase, dar certitudini asupra motivelor dispariției matriarhatului, nu există. Dovezile arheologice sugerează însă că, a funcționat un mod
Matriarhat () [Corola-website/Science/323668_a_324997]
-
o am față de unii scriitori anarhiști (Kropotkin, Bakunin, Malatesta, Proudhon) care subliniază În mod constant importanța relațiilor mutuale În opoziție cu cele imperative și ierarhice În procesul de creare a ordinii sociale. Sensul pe care Îl dau ei termenului de „mutualitate” se suprapune parțial cu sensul pe care Îl ofer eu celui de „mētis”. Proiectele excesiv de simplificate de organizare a cadrului natural sau social par să fie supuse aceluiași risc de eșec. Eșecurile și vulnerabilitatea pădurilor cu monoculturi de interes comercial
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două relații unilaterale, una corespunzând atitudinii creditorului, cealaltă, aceleia a debitorului. Altfel spus: mutualitatea (=); reciprocitatea (!); dreptul (+) și obligația (-)” (Lévi-Strauss, 1978, p.65) Este evident echilibrul pe care Claude Lévi-Strauss îl propune ca privind natura relațiilor de comunicare în cadrul modelelor deja consacrate. Structuralismul va fi însă criticat prin apariția sociologiilor interpretative; astfel, pentru Garfinkel, societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interioare, axiologia, teoria raționalității), prin concepte precum: bunăvoința, generozitatea, gratitudinea, compasiunea, prudența, autocontrolul, justiția comutativă. În limbajul actual al economiei europene comportamentul este marcat prin numeroși termeni și constructe conceptuale, adaptate domeniului: ajutor reciproc, angajament, asigurare, asistența socială, cooperare, mustrare, mutualitate. Chiar dacă, de la A. Smith încoace, economia nu mai este, doctrinar, subordonată moralei (politicii, teologiei), au supraviețuit termenii ce delimitează cadrul general comportamental, în desfășurarea proceselor. 3. Metafora terminologică pe care se fundamentează scenariul "Resurse" este "moneda". În terminologia internațională circula
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
reunea următoarele condiții: o concertare permanentă între partenerii sociali asupra obiectivelor economice de atins; o flexibilitate și o emulație colectivă privind metodele de abordare comercială; o utilizare sistematică a zonelor de implantare a emigranților germani în străinătate; un principiu de mutualitate asupra chestiunii învăță-mîntului economic. Dumpingul, primele pentru export, protecționismul, tarifele practicate de societățile de transport feroviare și maritime, monopolizarea circuitelor de distribuție în zonele de expatriere erau metode utilizate frecvent pentru a sfida concurența. Societățile de comerț germane au descălecat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
măsoară prin numărul temelor abordate de interactanți și prin profunzimea cu care sunt acestea discutate (vezi supra, 2.2, Teoria penetrației sociale). Este influențat de disponibilitatea interlocutorilor de a se autodezvălui și de a-și baza relația pe reciprocitate și mutualitate. Puterea și dominarea sunt exercitate de indivizi prin limbă (vezi supra, nota 10). Dorința individului de a avea putere este determinată de nevoia personală de superioritate în plan social, prin influențarea deciziilor celorlalți. În cadrul relațiilor interpersonale există o corelație pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Spectrul egoismului nu părăsește subiectul uman nici în cele mai spectaculoase gesturi de dăruire exterioară. De aceea, Jean-Luc Marion pleacă de la premisa că darul fără nume exclude calculul, logica mercantilă, voința de afirmare, revendicarea nominală, contractul saturat de garanții sau mutualitatea în retribuții 2. Este evident că lumea modernă reflectă asupra darului din prisma exaltării istorice a unei culturi a reținerii. Așa se face că, în opinia populară cel puțin, înfrângerea egoismului este dovedită prin capacitatea de a muri fizic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate de trecut trebuie să permită și noului să se impună, mutualitatea și participarea trebuie echilibrate de pluralitate și autonomie. "În această teorie normativă, calitatea morală a unei comunități este dată de abilitatea ei de a apăra toate valorile importante, de a le menține în tensiune așa cum trebuie și de a încuraja
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu trebuie să considerăm comunitățile incomplete ca deficitare din punct de vedere moral. Diferite tipuri de comunități politice, religioase, ocupaționale, instituționale, internaționale vor prezenta mixturi diferite ale acestor elemente. De exemplu, o comunitate religioasă poate pune accentul pe istoricitate și mutualitate etc. Forța sau slăbiciunea legăturilor comunitare este funcție (și) de proporția în care intră în componența lor elemente de istorie și cultură împărtășite. În măsura în care depind de interese foarte generale și de idei abstracte, ele sunt foarte slabe. Atribute determinate istoric
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitățile. Aceste elemente fac trimitere la componente voluntare, raționale ale comunității. În absența nevoii de celălalt, dacă nu se câștigă nimic din cooperare, comunitățile nu pot rezista, în măsura în care măcar reușesc să apară. Oricum, pentru a putea contribui la formarea comunității, mutualitatea trebuie să treacă dincolo de simplele coordonări necesare atingerii anumitor scopuri. Grupurile și indivizii trebuie să se implice ca entități complete pentru a reuși să formeze comunități; relaționarea trebuie să fie continuă. Contractul modern se sprijină doar pe reciprocitatea limitată la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a secolului al XX-lea, fenomenul crucial a fost cel de bifurcare a societății, pe direcția gemeinschaft-gesellschaft. Deja la acel moment aspectul spațial nu mai era esențial, chiar dacă era încă un aspect important al comunității. Legăturile bazate pe sentimente și mutualitate deveneau tot mai relevante. În condițiile complexificării vieții la nivel local, autonomia locală pierde teren, astfel încât oamenii ajung să identifice comunitatea doar cu anumite părți ale sale și nu cu întregul. Mai mult, pentru unii indivizi precoce, rețele sociale independente
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și oprirea unei comunicări). La fel și în cazul structurării interacțiunii, ca și al influențării conținutului acesteia. Se adaugă, la funcțiile de mai sus, și cele de cunoaștere a partenerului, de stabilire a mutualității și de facilitare cognitivă. Exprimarea verbală este înlesnită, facilitată de prezența gestualității și mișcării. Interzicerea acestora, din considerații situațional-naturale sau experimentale, face să apară perturbări ale comunicării verbale. Puteți încerca chiar dumneavoastră niște mici „experimente”. Impuneți-vă, la o activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
principii bine stabilite (prin legi sau statute). Asociațiile create prin înțelegerea părților au luat ființă în mod spontan din nevoia membrilor unor comunități locale de a se proteja împotriva numeroaselor riscuri la care erau supuși. Ele au îmbrăcat forma unor mutualități înființate în vederea ajutorării reciproce între membrii asociați și erau gestionate după reguli nescrise. Pe măsură ce societatea omenească și economia au evoluat, au început să apară mari diferențe și contradicții între componenții diferitelor pături sociale. În aceste condiții au luat ființă primele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de factori economici sau naturali, la care erau supuși micii producători. Din acest motiv producătorii agricoli au căutat soluții prin care să sporească viabilitatea economică a propriilor exploatații și să obțină protecție față de factorii mai înainte amintiți. Au apărut astfel, mutualitățile agricole și alte forme de desfășurare în comun a unor activități specifice exploatației. Un factor care a determinat apariția ideii cooperatiste în agricultură a fost necesitatea rezolvării problemei creditului țărănesc. Cooperativele de credit agricol au fost una dintre primele forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu caracter cooperatist cât și pentru întreprinderile obișnuite, dar, acestea din urmă stabilesc termenii în care se vor desfășura viitoarele parteneriate și condițiile. Ambiguitatea introdusă de un astfel de principiu în viziune economică rezultă și din faptul că "solidaritatea" și "mutualitatea" nedeterminate și nedefinite din punct de vedere economic sunt propuse atât în cazul relațiilor intra-cooperatiste cât și intercooperatiste. Și în acest caz avem de a face cu un principiu care nu ajută la caracterizarea cooperației în sens economic. Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dreptului de proprietate și numărul mare de mici exploatații apărute au pus țăranul proprietar de pământ în imposibilitatea de a utiliza acest instrument atât de necesar producției agricole. La formele de cooperare în domeniul serviciilor mai sus amintite, se adaugă mutualitățile, respectiv asigurările în sistem cooperatist, care au menirea de a proteja întreprinzătorii agricoli împotriva numeroaselor riscuri la care sunt expuși: calamități, incendii ale produselor sau locuințelor, moartea animalelor etc. Referitor la aceste riscuri Nicolae Ghiulea spunea " Dintre toate activitățile omenești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pentru servicii CUMA, credit, asigurări. Tabelul 2. 4. Importanța socio-economică a mișcării cooperatiste franceze Sectorul de activitate Numărul de asociați Numărul de centre cooperatiste Numărul de salariați Cifra de afaceri (mld. FF) Cooperative agricole 2000000 4000+7000 (CUMA) 125000 100 Mutualități agricole 8000000 85 (case departamentale regionale) 47 Asigurări mutuale agricole 80 % din întrep. agric. 28000 (case locale 30000 4,5 (cotizații) Cooperative de credit 3500000 3000 case locale 9800 oficii 60000 358,619 Cooperative comerciale 22500 60 de cooperative care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și nespeculativ. Cu toate acestea, nici în această perioadă nu s-a manifestat o dezvoltare unitară a cooperației italiene, datorită scindării mișcării în trei orientări politice: Confederația Cooperativelor Italiene de orientare democrat creștină (cooperativele albe); Liga Națională a Cooperativelor și Mutualităților constituită de către un comitet format din reprezentanți ai partidelor republican (de orientare liberală), socialist și comunist în 1945; Asociația Generală a Cooperativelor Italiene constituită în anul 1952 prin desprinderea din Liga națională a cooperativelor de inspirație republicană si social democrată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vreo organizație politică sau religioasă, ea trebuind să-și păstreze autonomia în toate activitățile sale. Fiind reprezentantul la nivel mondial al organizațiilor cooperatiste de toate felurile, obiectivele alianței sunt următoarele: de a promova mișcarea la nivel mondial, bazată pe principiile mutualității și democrației; de a promova și proteja valorile cooperației; -de a facilita dezvoltarea relațiilor economice între membrii săi; de a promova dezvoltarea durabilă a omenirii, progresul economic și social al membrilor și de a contribui la pacea și securitatea internațională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din anul 1876, ideea avea să prindă viață abia în 1881, când I. C. Brătianu, pe atunci ministru de finanțe, reușește să treacă prin parlament și să se voteze o lege a caselor de credit agricol. Aceste instituții de credit erau mutualități între agricultori care aveau la bază câteva principii cooperatiste între care amintim dividendul limitat la 5% și dobânda la împrumuturi la 10% . Problema creditului agricol nu a fost rezolvată de către aceste case județene și nici de Creditul central agricol care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prindă viață abia în 1881, din inițiativa lui I. I. C. Brătianu care, în calitatea sa de ministru al finanțelor reușește să treacă prin parlament Legea caselor de credit agricol cu ajutorul lui P. S. Aurelian, în calitate de raportor. Aceste case de credit erau mutualități între agricultori, care au luat naștere din inițiativa statului, " până la venirea din inițiativă particulară a instituțiilor de credit ca acelea ce funcționează în Germania "67, care aveau ca principii de bază : dividendul limitat la 5% și dobânda la capital de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pagubelor de natură morală. Asigurarea agricolă poate da întreprinzătorului din acest sector liniștea necesară pentru a se concentra asupra sporirii patrimoniului personal și social. Riscurile din agricultură pot fi asigurate fie după principiile societăților de asigurare capitaliste, fie pe principiul mutualității adică prin înființarea unor asociații care să acopere riscurile dintr-un fond constituit de către membrii asociați mutualiști. Această ultimă formă se bazează pe principiul solidarității sociale care îi leagă pe membrii asociați. Cu toate că în perioada interbelică s-a militat mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din actele civile, din cronologiile timpului său, în care a studiat, a scris, a publicat, a ieșit dacă a! la pensie, a... Dar, ca personalitate, scriitorul este construcția operei sale, precum și opera sa este construcția lui, a scriitorului. Este o mutualitate de edificare și autoedificare, de construire (formare) a ceva care, la rându-i, te construiește (te formează) pe tine. Personalitatea și opera ei nu țin de o interpretare biografistă, ci de una, mai mult sau mai puțin, intimistă. Scriitorul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]