376 matches
-
unde s-a născut și trăiește, nu face altceva decât vegetează acolo. Au fost și la Hudești entuziaști care în timpul liber, dar și cu ajutorul elevilor, au înființat după posibilitățile locale, în câteva vitrine sau dulapuri cu sticlă, muzee sau puncte muzeistice, ajutoare de preț în educarea științifică a elevilor, oglindind aspecte preponderent locale, de obicei legate de istorie, etnografie și uneori și de științele naturii. Primul muzeu școlar din comuna Hudești a fost înființat în anul 1934 de învățătorul Ioan Niculiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unor vase de provizii. Apoi profesorul de istorie-geografie Gheorghe Chițac a adunat cu elevii diferite fragmente de vase de provizii. Mai recent și cu preocupări mai ferme, profesorul Adăscăliței Gheorghe care a reușit să amenajeze la Școala Vatra un colț muzeistic cu obiecte interesante ca: fragmente de vase ceramice de tip Cucuteni, fragmente din vase pentru păstrat cereale, topoare din silex, răzuitori, vârfuri de săgeți, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, idoli etc. Tot cam în aceeași perioadă la Școala din Mlenăuți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii locale, descoperind noi situri arheologice pe teritoriul satelor Voinești, Obârșeni, Avrămești, Uricari ș.a. Cu obiectele ceramice și metalice adunate, meticulos descrise și inventariate, profesorul a organizat două instructive colțuri muzeistice, unul în interiorul școlii din satul Voinești și altul în școala din satul vecin Avrămești (cu ocazia sărbătoririi a 500 ani de la prima atestare documentară a acestui sat). Curioasă mi se pare descoperirea în împrejurimile satului Voinești, în anul 1926, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1. Colecția Însemnări despre sursele militare ale relațiilor dintre naționalitățile din Transilvania de nord. 21 Directive cu privire la..., ed. cit., pp. 17-27. 22 Farkas László, De la Hóman la Ortutay. Ani istorici într-un minister ungar, 1934-1949, Bibl. Națională de Pedagogie și Muzeistică, Budapesta, 2002, p. 30. 23 Cs. Szabó László, În umbra reptilei, Ed. Gondolat Budapesta, 1991, pp. 93-94. 24 Ránki György (coord.), Cele șaizeci și opt de discuții ale lui Hitler 1939-1944. 25 Arhivele Naționale Ungare (MOL) R 374, documente privind
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lui. În ziua de 7 iunie 1942, rămășițele pământești ale soților Inculeț au fost aduse în Moldova și reînhumate în biserica familiei de la Bârnova. La 110 ani de la nașterea lui Ion C. Inculeț, la Bârnova, s-a organizat un punct muzeistic în casa proprie și s-a dezvelit, la 27 martie 1994, un bust, autor: Dan Covătaru și o placă memorială. De menționat că toată averea familiei Inculeț de la Bârnova, formată din clădiri și peste 30 ha pământ au fost donate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
istoric, licențiat la Viena, profesor la liceul Ștefan cel Mare din Suceava, custode al muzeului de istorie - geografie din Suceava, membru corespondent al Societății de Numismatică Română, efectuează cercetări arheologice la Cetatea Șcheia și Cetatea de Scaun, donând colecția sa muzeistică statului român. Este autor al volumelor: Muzeul orașului Suceava, Contribuții la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a. 36. Constatin Gafițescu (1907-1980), învățător, culegător de folclor, colaborează la Izvorașul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cunoaștere înscris pe axa timpului) sau una polifonică (ca dialog între idei, teorii fiecare reprezentând o încercare de a interpreta viața socială chiar dacă nu cu succes); * o compoziție ideatică ancorată în realitate, militantă și motivată; * o compoziție de tip muzeistic în care sunt expuse spiritele reprezentative ale gândirii cu privire la viața socială după un criteriu cronologic sau unul de apartenență, ambele bine precizate. Dacă dorim să fim mai riguroși pentru a pune în evidență criteriile după care au fost posibile istorii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
românasacă a pătruns ca apa vie, reabilitatoare în școală și tânăra generație a crescut cu adevărul cuprins în manuale, monografii, plachete, opere literare etc. Majoritatea basarabenilor, cu nesaț au studiat literatura națională, istoria românilor, geografia Țării, patrimoniul muzical, pictural, arhitectural, muzeistic, integrându-se tot mai profund în spațiul cultural al neamului. Politica fariseică antinațională și inumană a regimului comunist de la Chișinău s-a manifestat în toate domeniile, politică, finanțe, poliție, mass-media, biserică, școală, cultură chiar și medicină. Societatea a fost împărțită
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora, cărți de rugăciune, colecții muzicale, făcând muzeistică și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani, a Întâlnirii, Întotdeauna binefăcătoare, cu oameni și locuri dragi. Felicitând din suflet pe autori (Jenița să se simtă pe drept cuvânt coautoare), doresc ca această valoroasă lucrare să vadă cât mai curând lumina tiparului, iar potrivitele propuneri de realizări muzeistice să devină, de asemeni cât mai curând, fapt (totuși, patriotismul local de care sufăr și eu, ca mulți alți fălticeneni, e mare lucru). Cu mulțumiri, urări de bine și de revedere. Melanica P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1 Nr. 212 1 București” data =”6 august 1975”> Stimate Tov. Dimitriu, Cunoaștem că la examenul de atestare, susținut În urma cursurilor de reciclare organizat de Centrul special de perfecționare a cadrelor al C.C.E.S., ați prezentat lucrarea intitulată Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorialistic la Fălticeni. Întrucât intenționăm să publicăm cele mai bune lucrări, vă solicităm și lucrarea dv. În acest scop. Vă rugăm Însă să o revedeți pentru a o pune la punct În vederea publicării
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nu ar scoate și Muzeul Dstră un volum de „mărturii fălticenene” (poate chiar acesta ar fi titlul potrivit)? S-ar putea publica aici orice ține de trecutul istoric, cultural, literar, folcloristic al județului, nu numai al orașului. Chiar În materialul muzeistic de acolo s-ar găsi lucruri inedite. Ce bine ar merge aici teza de doctorat a studentei italiene de care vorbiți Dstră? Și câte mai pot fi! Eu aș da, bunăoară, din arhiva Gorovei ce mi-a rămas nepublicat. Amintiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
firului” - iată o sintagmă deja caducă. Evoluția rapidă a mijloacelor de comunicare „scot pe necarosabil” o grămadă de expresii până mai ieri uzuale. Epoca postmodernă produce o „metaforizare” accelerată a limbajului, transformând termeni și locuțiuni consacrate în bibelouri cu valoare muzeistică: „la celălalt capăt al firului”... Ce „fir”, domnule, la telefoanele mobile?!) VASILE GÂRNEȚ: Prima stație pe teritoriul Lituaniei se cheamă Kybartay (am o obsesie: să rețin numele primei halte de pe teritoriul țării în care intrăm, ca pe un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tratat (2 volume) de Patologie și anatomie de Paolo Barabota, unul de Henke (Biblioteca mediținală), o "Disertatio inaugu-ralis medica" despre "graviditatia extrauterinae", precum și celebra "Flora Moldovei" de Ioseph Szabo (manuscris) și altele, unele de mare importanță, toate constituind izvoare ale muzeisticii românești. Trebuie să amintim că, în Europa occidentală și, ceva mai mult încă, în Rusia timpului, erau la modă acele "muzee de curiozități", deseori incluzând obiecte și creații a căror valoare consta în bizareria lor, în "curiozitas". Se puneau bazele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de a ne exprima la 160 de ani, când perspec-tiva a decantat priveliștea admirația pentru oamenii modești și, în genere, săraci alcătuitorii lui. Și ar fi cazul să lăsăm tema deschisă. Fond care a încercat de trei ori să devină muzeistic din istoria științei românești n-a reușit acest lucru. Fond donat de iluștri medici, ca Slătineanu, Jules Nițulescu, Gh. Năstase, Mihai Ciucă, Leon Ballif, I. Tănăsescu și sunt prea mulți pentru a putea încape. Fond care, adăugat Muzeului printr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
intereseze azi "ca scriitor viu", ca prezență "dinamică" în actualitatea literară". Întrebarea, deloc retorică: Ce facem cu/din Eminescu?, pe care o pune, necesită, totuși, răspuns: Acceptăm, împăcați cu ideea, un Eminescu istovit și o eminescologie blazată, neputincioasă, în retragere muzeistică? Cultivăm, "protejându-i" imaginea, caravana unui Eminescu ritualizat și verbalizat la zile fixe, supus jetului festivist? Considerăm valabilă "retrogradarea" sa, părăsind galeria marilor clasici, noile lecturi impunând, prin deplasarea unor accente, un Eminescu relativist, demitizat? Sau sperăm că, prin asaltul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Istorie națională). A lucrat la restaurarea plafonului Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași (1955-1956) împreună cu pictorul Nicolae Popa și la decorarea sălii “Henri Coandă” din Palatul Culturii Iași. A realizat lucrări de pictură privind ctitoriile lui Alexandru Lăpușneanu în Complexul Muzeistic al Mănăstirii Slatina, județul Suceava. Împreună cu criticul Petre Comarnescu a realizat, în 1955, monografia “Gh. Popovici”. În 1958 a fost ales președinte al Comisiei monumentelor istorice de pe lângă Academia Română - Filiala Iași. În timpul cât a fost președintele filialei U.A.P. Iași, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lui. În ziua de 7 iunie 1942, rămășițele pământești ale soților Inculeț au fost aduse în Moldova și reînhumate în biserica familiei de la Bârnova. La 110 ani de la nașterea lui Ion C. Inculeț, la Bârnova, s-a organizat un punct muzeistic în casa proprie și s-a dezvelit, la 27 martie 1994, un bust, autor: Dan Covătaru și o placă memorială. De menționat că toată averea familiei Inculeț de la Bârnova, formată din clădiri și peste 30 ha pământ au fost donate
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
știe că Tzigara a avut întotdeauna o adevărată repulsie pentru activitatea științifică). Bine înțeles că directorul acestui Muzeu național trebuia să fie Tzigara, deși într-o viață de aproape 75 de ani n-a adus nicio contribuție serioasă în domeniul muzeistic (afară de nenumăratele [293] polemici strânse sub un volum!), confundând în chip permanent noțiunea de Muzeu cu aceea de Expoziție. Și de data aceasta Petrovici a rămas surd la toate argumentele mele, dar n-a mai putut trece peste opunerea categorică
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de sesiuni, în delegație de serviciu, tânărul a trimis prietenilor o telegramă prin care le ura succes. Când i s-a lărgit orizontul, a consimțit totuși să cedeze o parte din colecția sa, punând condiții: vroia să întemeieze un colț muzeistic în școala la care învățase, liceul „Vasile Alecsandri”. GRUIA Prea nepătrunse sunt, Doamne, căile tale ca să fi putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a activității scriitorului. Este vorba de contribuția sa la întemeierea Muzeului Satului. Victor Ion Popa, fapt mai puțin știut, este unul din autorii ideii în sine cît și unul din principalii realizatori ai acestei originale și cu totul deosebite alcătuiri muzeistice, printre puținele din lume. În articolul memoriu „Patru ani în slujba capitalei” (rămas necunoscut), Victor Ion Popa dă relații referitoare la scopul, amploarea, originalitatea și realizarea Muzeului Satului, confirmate de o serie din scrisorile care urmează. Activitatea sociologică desfășurată de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
stimate Domnule Dimitriu, Mă iertați, dacă cu această scrisoare și cu rugămintea pe care vă o fac, vă voi răpi clipe de cari necesită preocupările Dvs., dar doresc mult să 112 Referire la lucrarea mea de atestare: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni, susținută În 1975 la București la Centrul de perfecționare de pe lângă Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Clasificată pe locul doi pe țară, a fost propusă pentru publicare, cu condiția să schimb
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ai mei au vizitat Muzeul și n-au putut găsi minusculul colț al activității mele. Pe unde va fi așezat bustul Muncitorului?123 Colonelul Ciuntu, care și anul acesta a vizitat familia lui 119 Vezi Eugen Dimitriu: Considerații privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri memoriale la Fălticeni, „Revista Muzeelor și Monumentelor”, Muzee; 2-1976. 120 De la Începuturile muncii pentru făurirea „Galeriei”, am propus forurilor competente ocuparea a Încă trei case, În continuarea celei a lui Vasile și Horia Lovinescu: Casa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Băeșu Îmi va fi de folos la o viitoare lucrare. În august sper să vin la Suceava pentru câteva ore. 200 Mihai Niculăiasa, Învățător, publicist, temeinic cunoscător al culturii din zona Fălticenilor. 201 E vorba de Ion Arhip, directorul Complexului muzeistic de la Palatul Administrativ Iași, de muzeograful Constantin-Liviu Rusu de la Casa Pogor, pe care i-am Însoțit timp de câteva zile, pe urmele lui Creangă, În vederea realizării unui album „Ion Creangă”. Acesta a și apărut la Editura „Junimea” din Iași, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a Întâlnirii, Întotdeauna binefăcătoare, cu oameni și locuri dragi. Felicitând din suflet pe autori (Jenița 242 să se simtă pe drept cuvânt coautoare), doresc ca această valoroasă lucrare să vadă cât mai curând lumina tiparului, iar potrivitele propuneri de realizări muzeistice să devină, de asemeni cât mai curând, fapt (totuși, patriotismul local de care sufăr și eu, ca mulți alți fălticeneni, e mare lucru). Cu mulțumiri, urări de bine și de revedere. Melanica P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]