1,340 matches
-
levă, în muzee se pot face fotografii fără a se plăti taxă suplimentară, uneori plata se poate face și în lei, la pangare și în magazine pot fi găsite albume și pliante redactate și în limba română, unii vânzători și muzeografi au cunoștințe modeste de limbă română. Mai presus de toate se află respectul locuitorilor pentru tradiție despre care putem spune fără să greșim că aici are rezistență pietrei. Plecăm spre casă. În timp ce coborâm colina pe care se află localitatea, în fața
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
găzduit și Mihai Eminescu, într-o frumoasă încăpere, unde avea zilnic în fața ochilor, cărțile unei biblioteci unice. În acest loc, prielnic firii lui, Eminescu începe să cerceteze până și manuscrisele rămase de la vornicul Vasile Pogor, tatăl gazdei sale. Ne întâmpină muzeograful și scriitorul ieșean, Constantin Parascan. Observase, că mă uitam cu interes la peisajul parcului ce înconjura casa. „Este precum un chihlimbar în soare”, i-am răspuns. L-am rugat să ne conducă în camera în care a stat Mihai Eminescu
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” și în colaborare cu: dr. Felix Marian din cadrul Direcției de Sănătate Publică Maramureș și farmacistul Mihaela Konya de la Farmacia băimăreană „Alga”. În prezența unui public format din: istorici, farmaciști, scriitori, muzeografi, artiști plastici, medici, șefi de instituții, jurnaliști și iubitori de cultură, „cavalerii memoriei” au oferit băimărenilor șansa de a viziona o impresionantă expoziție de cărți vechi (sec. XVII - XX) și obiecte (sec. XIX - XX) din domeniul medical ce provin din
MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE MARAMUREŞ A DESCHIS EXPOZIŢIA „ARS MEDICA” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342579_a_343908]
-
directorul Muzeului de Istorie. Echipa proiectului expozițional este formată din: Oana Leșiu, șeful Secției de Istorie a muzeului, (curatorul expoziției), Georgeta Micu (conservator carte veche) din cadrul aceleași instituții. De asemenea, drd. Dorel Topan, consultant științific și dr. Ioan Anghel Negrean, muzeograf din partea Muzeului de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”. „Această expoziție a pornit de la ideea domnului dr. Felix Marian și face parte din proiectul de educație muzeală: „Muzeul viu” pe care il derulăm de câțiva ani încoace. Are ca scop valorificarea fondului
MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE MARAMUREŞ A DESCHIS EXPOZIŢIA „ARS MEDICA” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342579_a_343908]
-
ustensile folosite de-alungul timpului în medicină și farmaceutică, marcând astfel etapele de evoluție tehnologică în aceste specialități și progresele de cunoaștere a corpului omenesc. „Sunt cercetător științific de 40 de ani. De doi ani încoace am dorit să organizez împreună cu muzeografii această expoziție legată de istoria medicinii. Din cele 300 de cărți vechi ale muzeului am selectat circa 30. Sper să surprindă plăcut vizitatorii”, a specificat dr. Felix Marian. Planșele anatomice, imaginile reprezentând aplicarea unor tratamente și instrumentarul utilizat, au vehiculat
MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE MARAMUREŞ A DESCHIS EXPOZIŢIA „ARS MEDICA” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342579_a_343908]
-
Iosa. Constat cu plăcere că autoarea nu neglijează contribuțiile specialiștilor în istorie locală. Ne referim, în primul rând la valoroasele lucrări ale prof univ dr Ion St Baicu, precum și la cele ale regretatului director al Arhivelor dâmbovițene, Alexandrescu Mircea, ale muzeografului târgoviștean Gabriel Mihăescu, care a pus în circuitul științific documente inedite despre subiectul abordat sau Vlad Dan Radu despre procesul de la Târgoviște. Autoarea ne prezintă cu obiectivitate evenimentul din 8 august 1870, care cu greu poate fi eliberat din registrul
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe fiecare parte câte un medalion pictat (Sf. Ioan Botezătorul și Maica Domnului) și are pe margini
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Raitt, care au dat concerte în oraș și au donat toate încasările fondului pentru muzeu. De mai mulți ani muzeul este deschis șase zile pe săptămână și mi se rupe inima să-l văd pustiu. Am lucrat trei ani ca muzeograf și în această poziție nu am avut putere de decizie, dar acum sunt custode și am lansat un program ambițios cu numeroase evenimente la muzeu și cu deplasarea noastră și a artiștilor voluntari la școlile din oraș și la colegiile
Unora le place jazz-ul. Ascultați-o pe Bessie Smith și veți înțelege de ce () [Corola-blog/BlogPost/337812_a_339141]
-
proiecții de film pe un perete exterior al construcției. Caravana Noaptea Muzeelor se concentrează, anul acesta, pe Valea Hârtibaciului unde vor fi vizitate mai multe obiective cultural-turistice din câteva localități emblematice pentru această zonă etnografică. Se va asigura ghidajul de către muzeografi. În Piața Mică va așteptăm cu două expoziții și workshopuri. În Casa Hermes, subsol, Sacrul Ubicuu, expoziția sculptorului sibian Mircea Ignat, ne dezvăluie o serie de simboluri și semne la care a reflectat în decursul activității sale artistice. La Muzeul
”Fără a face rabat de la calitatea actului cultural, am reușit aproape să dublăm numărul vizitatorilor în zona centrală” [Corola-blog/BlogPost/100264_a_101556]
-
Ordinea Zilei > BĂIMĂREANUL IOAN BOTIȘ A LANSAT CARTEA"ARTHUR GARGUROMIN VERONA"(1867-1946) Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 139 din 19 mai 2011 Toate Articolele Autorului Sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 17, în prezența unui public select, respectiv, muzeografi, artiști plastici, scriitori, profesori, oameni de cultură, jurnaliști, șefi de instituții, la Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” Maramureș a avut loc lansarea cărții: „Arthur Garguromin Verona” (1867-1946) semnată de Ioan Botiș. Manifestarea s-a derulat într-o atmosferă
BĂIMĂREANUL IOAN BOTIŞ A LANSAT CARTEA ARTHUR GARGUROMIN VERONA (1867-1946) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344309_a_345638]
-
științific, dr. Viviana Milivoievici, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” • Drd. Adela Popa, șef Serviciu Cultură, Consiliul Județean Timiș • Conf. univ. dr. Lucian Ionică, director TVR, Studioul Timișoara • Pr. ic. stavr. Zaharia Pereș, consilier eparhial, Mitropolia Banatului • Muzeograf Ion Traia, Muzeul Satului Bănățean Obiectivul major al Congresului este acela de a stimula interesul comunității științifice în privința istoriei presei, de a încuraja cooperarea și crearea unei rețele de cercetare în acest domeniu, precum și de a asigura un cadru de
CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI 14-16 APRILIE 2016 de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267]
-
panouri în scopul ameliorării vizuale a unui spațiu de efort productiv). - participă la expozițiile: „Autoportretul în arta românească”, organizator Muzeul de Artă Modernă din lași. - „Portretul în arta modernă contemporană” organizator Muzeul de artă Modernă și contemporană din Galați. 1976-1979 - muzeograf la Oficiul Național pentru Documentare și expoziții de Artă. 1983 - participă la expoziția „Treisprezece pictori contemporani”, Galeria Căminul Artei. Expoziții românești de grup organizate în țară și străinătate: 1977 - Beijing, Varșovia, Șhanghai, Ankara, Istambul, Paris, Helsinki; 1978 - Viena, Teheran; 1979
GALERIA DE ARTĂ SENSO LA ART SAFARI BUCUREŞTI 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344087_a_345416]
-
a îndrumat pașii către un sector profesional cu nevoi pedagogice speciale. Cum a făcut-o ucenicul acesta tainic, aflat în slujba Tatălui Ceresc? Cu mijloacele omenești ale trăitorilor vremii. Proaspătul absolvent de istorie a primit repartiție pe un post de muzeograf, care...nu exista. Sau, mai degrabă, era ținut rezervat pentru un candidat „cu pile”. În asemenea situație, aspirantul la o slujbă justificată de studiile sale superioare a trebuit să aleagă între un post de profesor într-un sătuc cu tren
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
acest susținând că nu are nevoie de filatelie! Numele acestui primar nu trebuie menționat. Așa se face că o activitate frumoasă a fost stopată, ca și altele de altfel. Exista un muzeu coordonat de Muzeul Județean Reșița care avea un muzeograf local. Se organizau diverse activități specifice ca; expoziții, simpozioane care atrăgeau tineri și alte categorii de cetățeni. Exista o secție a bibliotecii orășenești tot la teatrul de vară. Numai în cartierul Orașul Nou s-au construit din 1966 și până în
2 UNDE EŞTI COMUNISMULE? CE A FOST, CE A MAI RĂMAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340175_a_341504]
-
și coordonatori ai unor formații corale, actori profesioniști sau amatori, regizori, regizori scenă, scenariști, recuziteri și alt personal tehnico-administrativ asociat activităților cultural-artistice, scriitori, poeți, artiști plastici și vizuali (pictori, sculptori, desenatori, graficieni, fotografi, operatori și editori video și multimedia etc.), muzeografi, ghizi, custozi de manifestări artistice, pedagogi muzeali, decoratori, alți specialiști și creatori în domeniul artei, culturii și educației (profesori, cadre didactice), inclusiv artiști și meșteri populari, artizani și meșteșugari, precum și pentru specialiști în domeniul educației (profesori, instructori și educatori
HOTĂRÂRE nr. 143 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279431]
-
prin plasarea la cele două extreme a două articole referitoare la poetul nostru național (nici nu se putea altfel cunoscând atașamentul Luciei Olaru Nenati față de Luceafăr încă din anii adolescenței, ai studenției și mai ales ai etapei în care, în calitate de muzeograf, și-a adus o contribuție remarcabilă la organizarea și dotarea Casei Memoriale de la Ipotești) - Eminescu - omul datoriei și Publicistul Eminescu (ambele purtând data de 15 iunie, din 2013 și respectiv 2015). Între aceste două texte își etalează valențele informative și
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
Castelului Dracula, unde s-a vizitat și au trăit emoțiile unei farse de butaforie, precum în romanul lui Bram Stoker. În călătoria de întoarcere ne-am oprit la Muzeul memorial “Liviu Rebreanu “, din localitatea Prislop-Năsăud. Aici într-un mic anfiteatru muzeograful prof.Ilovan Valer ne-a expus viața și opera autorului romanului “Răscoala “.În această clădire am vizitat încăperile cu vitrine cuprizând cărți editate în diferite perioade și manuscrise ale lui Liviu Rebreanu. S-a vizitat sala unde se află obiecte
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
Basarabia, timpul Unirii.” Acesta a fost organizat din inițiativa Consiliului Județean Prahova și a Muzeului Memorial „Constantin și Ion Stere”, cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La festivitate au participat oficialități ale județului Prahova, muzeografi, profesori și elevi. Au fost depuse buchete de flori la statuile de pe Aleea Scriitorilor și la statuia lui Constantin Stere. Participanții s-au adunat lângă statuia lui C. Stere unde au fost rostite alocuțiuni de către: Marinela Peneș, director al Muzeului
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
de casă, aventură spirituală pe care o aștept demult. Mă îndrept către un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Nici despre bărbatul cu care urmează să mă întâlnesc nu cunosc prea multe lucruri. Știu doar că este muzeograf, colecționar împătimit de costume populare vechi și că ne leagă această pasiune pentru portul tradițional. Am corespondat împreună și internetul ne-a adus aproape din lumi total diferite și de la 4000 de kilometri distanță. Sunt foarte curioasă ce ma așteaptă
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
de casă, aventură spirituală pe care o aștept demult. Mă îndrept către un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Nici despre bărbatul cu care urmează să mă întâlnesc nu cunosc prea multe lucruri. Știu doar că este muzeograf, colecționar împătimit de costume populare vechi și că ne leagă această pasiune pentru portul tradițional. Am corespondat împreună și internetul ne-a adus aproape din lumi total diferite și de la 4000 de kilometri distanță. Sunt foarte curioasă ce ma așteaptă
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
de casă, aventură spirituală pe care o aștept demult. Mă îndrept către un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Nici despre bărbatul cu care urmează să mă întâlnesc nu cunosc prea multe lucruri. Știu doar că este muzeograf, colecționar împătimit de costume populare vechi și că ne leagă această pasiune pentru portul tradițional. Am corespondat împreună și internetul ne-a adus aproape din lumi total diferite și de la 4000 de kilometri distanță. Sunt foarte curioasă ce ma așteaptă
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Museum) Cambridge, MĂ; Yale University Art Gallery New Haven, CT, ș.a. Evenimentul a marcat sărbătorirea a 141 de la nașterea lui Constantin Brâncuși, si, totodată, apropiată comemorare a 60 de ani de la dispariția artistului. *** Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf, curator și cercetător la Musée Național d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou din Paris. Este specialista în sculptură modernă din prima jumătate a secolului XX, cu un interes deosebit pentru opera lui Brâncuși. A publicat documentele din arhivele Brâncuși din
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
meșteșugul realizării broderiei și cusăturilor, lărgește datele cercetărilor de teren, muzeologice, în vederea unor studii de interes pluridisciplinar, etnocultural, antropogeografic, etc., contribuie totodată la lărgirea repertoriului variantelor ornamentale în arta populară românească din prima jumătate a secolului XX. Măneanu Varvara Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier NOTE 1. Varvara Buzilă, Costumul popular din Republica Moldova , Chișinău, 2011 .p.19. 2. Elena Secoșan, Portul popular, în Arta Populară din Mehedinți, p. 95. 3. ..... punctul, discul, cercul, melcul spirala- soarele. (Constantin Prut, Calea rătăcită
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
Acasă > Impact > Istorie > CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIȘI STREHAIEI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIȘI STREHAIEI Chirilă Enescu, muzeograf, Muzeul Regiunii Porților de Fier Cu ocazia implementării proiectului Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea și protejarea patrimoniului cultural național,de către Episcopia Severinului și Strehaiei, prin unul dintre obiectivele convenite prin contractul de finațare și anume digitalizarea evidentei bunurilor de patrimoniu
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
printre care se află bourul, prezent în stema Moldovei, și stema regală a României Mari. Înconjurând biserica nouă, ajungi pe o alee laterală în spatele ei, unde se află mormintele părinților poetului, și a unor frați ai săi, îngrijite acum de muzeografi. Ghidul care ne-a însoțit în biserică și ne-a prezentat cimitirul, ne lasă în tovărășia unui tânăr care ne conduce spre casa Paleologu, ultimul proprietar al moșiei Eminescu. Este o zi însorită și căldura verii, care chiar de mâine
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]