850 matches
-
-i nima n-o mai știe... drumeți când trec, privesc cu frica părăginite ziduri, arse porți sub tidva ce-n vânt mai joacă... lăutari și fiii lor sunt morți... uitării-i smulge-a muzei promoroaca... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
care nu oricine îl poate dansa. Atenție: nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Îl plăcuse întotdeauna, în ciuda opoziției tatălui său și era fericită să reînceapă relația cu el. Era un om de lume, charismatic inteligent și sigur de sine, lucruri care ea admira mult la un bărbat. El era conducătorul unei trupe de muzicanți, care în prezent dădeau spectacole prin localurile de-a lungul plajelor din Pescara și Montesilvano, sau pe unde se mai iveau clienți, în așteptarea marii ocazii care trebuia să-l propulseze pe culmile succesului și care spera el, să nu
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
său care îl încuraja să-și cultive pasiunea lui pentru muzică, în felul acesta sperând că-l salvează de a cădea iar sub influența mafiei și a drogurilor. În acel timp, după reabilitare, Marco și-a format o trupă de muzicanți, în parte din fostii săi prieteni cu care în anii de liceu cântase pe la diverse serbări și manifestații, la care adăugase câțiva nou veniți, destul de talentați în meseria lor. Era orgolios de munca sa, de succesele obținute pe merit și
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
-se în Collie, către periferia Pescarei. Au făcut pace în cele din urmă și tatăl l-a susținut financiar până a terminat studiile și a început el însuși să-și câștige prin munca proprie, traiul. Dădea spectacole cu trupa de muzicanți prin restaurante, pe la diferite serbări și manifestații din oraș și din regiune. Într-un interval de câțiva ani, își făcuse un renume bun în activitatea aceasta în care punea pasiune, muzica fiind pentru el și un hobby. Prin restaurantele și
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
a unor imigranți, intelectuali germani-evrei. A murit în Franța la vârsta de 72 de ani. Împreună cu fratele ei a întocmit primul volum despre cubism și arta modernă. Mai vedem Femeile cu evantai (1905), Domnișoarele din Avignon (1907) și Cei trei muzicanți (1921), Mandolina, vas cu fructe și mâna în ghips (1925). Lucrările cred că sunt aduse de la alte muzee, deoarece a fost o perioadă de expunere a operei acestui pictor spaniol, atât de adorat de unii. Cubiștii preferă natura moartă și
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Mill din Lawrenceville, Georgia. “Cuvinte care au caracterizat convenția”- ne împărtășește Pastorul Coordonator Teodor Luca, catalizatorul acestui frumos eveniment - “au fost: 1) CALITATE. Muzică a mers “că pe struna”. După multe ceasuri de pregătire, Duhul ne-a cercetat inimile în timp ce muzicanții proslăveau pe Domnul. Până și îmbrăcămintea lor, dominată de alb și albastru, a dat o nuanță de sărbătoare (alb pentru puritate, sfințenie necesară și albastru pentru cerul dorit). Ne-am rugat pentru predicatori și Domnul ne-a vorbit prin ei
CONVENTIA BISERICILOR PENTICOSTALE ROMANE DIN SUA SI CANADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349588_a_350917]
-
-n răspunsuri Mâini vorbărețe, degete cu ghiare Ochi furtunoși copleșiți de-ntuneric Himere rănite de văpaia din ziuă Licitație, balanța cu minciuni Pretinsă lângă iubirea solară balansoar cu tentacule de piață De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Muzicanți nupțiali țeseau valuri în păduri din pini în armuri pe lângă antice drumuri romane unde maree loveau în tambure - Erau râuri vestejite, deșarte și sure unde toamnele făceau matrițe din oameni De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
de locuitori. Documentul de care vorbim, „socoteala banilor intrați și ieșiți” marchează data de 22 octombrie 1783 ca dată de începere a activității Casieriei Orașului, bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
penibile... Pe când, cântecele artistei Ionela Prodan nu se mai regăsesc decât pe vreun disc de vinilin, vechi, zgâriat, ovalizat, ori dacă îl mai îngână câte-un lăutar într-o dungă, pe la vreo cârciumă mai tradiționalistă, ori vreo nuntă desuetă, cu muzicanți, nu cu aparate! De ce?! Ne este dor de Ionela Prodan! „Din bucata mea de pâine/ Am crescut un om și-un câine./ Omul azi m-a părăsit,/ S-a dus și n-a mai venit!/ Câinele mă recunoaște,/ Omul nu
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
având cămașa udă de ziceai că a trecut pe sub o streașină pe timp de ploaie, se răcorea cu un pahar cu vin alb abia umplut, vânturându-și prin fața ochilor batista, cât un ștergar de popă. - Măi Ștefan, unde ai găsit muzicanții ăștia că erau să mă omoare. - Tu îți pui mintea cu ei? Sau ai vrut să-ți etalezi calitățile de dansator față de doamna Trifan? - Măi, să știi că mai aveam puțin și dădeam ortul popii pe ringul de dans. Noroc
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
îi interesau. Valentina, în fruntea grupului de fete zvăpăiate, parfumate, rujate și îmbrăcate în cele mai elegante rochițe ale lor, se grăbeau să ajungă în improvizata sala de dans din incinta căminului cultural. Aflase că vor avea o formație de muzicanți în locul vechiului magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Valentina era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape zece ani în urmă și proiectat de Gligoraș pe ecranul din căminul cultural. După o geampara, ca să se mai odihnească perechile, muzicanții cântau valsul lui Ivanovici. Alteori treceau la unele dintre tangourile din repertoriul maestrului Gică Petrescu sau al lui Alexandru Jula și Ionel Miron de la teatrul de estradă „Leonard” din Galați, care vizitau prin turnee și căminul cultural din comună, ocazie
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
mărime naturală, cu temă religioasă sau istorică. Sunt peste 50 de astfel de statui, nu poți trece fără să le admiri sau să faci o poză. Deseori, când treci podul, ești însoțit de acordurile de jazz ale unui grup de muzicanți. Ar mai fi de amintit cartierul Vysehrad, la fel de vechi, la fel de frumos. Printre altele, există acolo un cimitir celebru, în care fiecare monument funerar e o operă de artă. Am recunoscut câteva nume de compozitori, scriitori, oameni politici... Un sfat: dacă
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
poate să înflorească“ - vol II, p.30. Altă rană: „La noi fiecare om cu gura mare e conducător“ - vol. II, p.185. Tinerimea maghiară: „O parte în veci nu cetește și nu învață nimic, nu numără bancnotele când le azvârle muzicanților țigani și excelează numai prin înjurături bicherești“ - vol. I, p.127. Persecuții: „Românul care cetește ziare românești, nu se poate bucura de încrederea unui Ungur“ - vol. II, p.180. Renegații la slujbe: „Mai toți dregătorii români de la comitat, dimpreună cu
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
nimeni n-o cinstește. După o pauză de suspans o copleșeau nuntașii cu bancnote mari și noi, iar cei doi în ovațiile celor din jur puteau să părăsească în sfârșit ringul de dans. -Ce facem cu banii ăștia? -Îi dăm muzicanților! -Musai? întreba Ana, i-ar fi plăcut să păstreze o parte, că doar au lucrat pentru ei pe cinste. -Nu, nu-i putem păstra, îi dăm pe toți la muzicanți, așa-i obiceiul. Restul serii l-au petrecut dansând și
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
ringul de dans. -Ce facem cu banii ăștia? -Îi dăm muzicanților! -Musai? întreba Ana, i-ar fi plăcut să păstreze o parte, că doar au lucrat pentru ei pe cinste. -Nu, nu-i putem păstra, îi dăm pe toți la muzicanți, așa-i obiceiul. Restul serii l-au petrecut dansând și povestind, dar de data asta dizolvați în mulțime. * -Hai să mergem la agenție să-ți cumpăr biletul de avion până acasă la tine. -Dar eu pot merge și cu trenul
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
să cunoască gloria literară și să atingă vârsta de 73 de ani, vârstă la care (era anul 1972) se sinucide într-o vilă de lângă Tokio. La vârsta de 19 ani, într-o călătorie întreprinsă la Izu împreună cu o trupă de muzicanți itineranți, Yasunari Kawabata simte primii fiori ai dragostei pentru o dansatoare de numai 14 ani, experiență erotică înfățișată în povestirea Dansatoarea din Izu. Și moartea sunt prezente și în Sembazuru. După moartea domnului Mitami, doamna Ōta își prelungește dragostea în
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
îi plăcea să danseze, tata era de lemn Tănase. Era prezentă oriunde cânta banda și ne ruga să-i tocmim banda și ei, când o muri. Asta să-i fie ultima ei mare bucurie.. I-am promis că eu plătesc muzicanții. Deși eram profesor la liceu, păream cel mai sărac dintre toți (singurul cu mai mulți copii, fără mașină mică), poate de aceea s-a râs ca de cea mai bună glumă. Mama a murit la un 6 mai, când pomii
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
a râs ca de cea mai bună glumă. Mama a murit la un 6 mai, când pomii erau înfloriți. Ceilalți frați au zis că muzica e un moft, că avem atâtea alte cheltuieli. Am mers personal să-i plătesc pe muzicanți. Mama avusese dreptate. Sfatul Popular nu mai îngăduia înmormântări cu muzică în zilele lucrătoare. A trebuit să obțin aprobarea de la Comitetul Județean de Partid. Sute de oameni s-au adunat pe un tăpșan din fața casei și nu au încăput în
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
Avea respect pentru arte. „Lasă-l să creeze”, își zicea. Ușile casei Baștovoi erau întotdeauna deschise îndeosebi pentru o categorie mai selectă din care făceau parte prietenii de la Leningrad, ideologi și conducători de rang raional ai Partidului Comunist, învățători și muzicanți. Baștovoi-tatăl era un mare cântăreț, unul din cântecele sale preferate fiind „Căsuța noastră”. Casa lor din Oricova, Călărași, era una dintre cele mai „gălăgioase” din sat, din cauza sindrofiilor și chefurilor care se terminau noaptea târziu, când obosea acordeonistul. Visul ateistului
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Lupta cu condeiul al ziaristului, reușește mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul.În fiecare epocă, evenimentele își au propriul lor ritm. Ziaristul care nu-l sesizează, fie că întârzie, fie că se grăbește, se aseamănă cu muzicantul care cântă într-o orchestră fără să urmărească ritmul general. Ritmul evenimentelor este, de obicei, mult mai lent decât cred cei înclinați spre acțiune.Lipsa de grabă în oglindirea momentului comportă, un pericol: să treacă viața fără să acționezi, fără
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]