681 matches
-
cu vârful degetelor, o dată, la fiecare înconjur făcut. Să se tot fi învârtit de vreo sută de ori - după cât numărase el - când simți cum toată țesătura aia din fire ce-l strânsese în crisalidă se deșiră. Respiră ușurat, aruncând tot năduful adunat de nevedere. Oftă prelung și bătrâna. Acum veni dinspre ea o adiere aducând a izmă și a busuioc. El se înfioră tot de mireasma simțită, căci, de când nu mai văzuse, parcă i se tociseră și mirosul, și auzul, și
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1430032357.html [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
a întors fratelui spatele, și‑a dus mâinile pâlnie la gură și a început să țipe: - Tatăăăă! Tatăăăă! Nenea m‑a loviiiit! Departe, la 20‑30 de pași, Vasile a lăsat sapa între rândurile de floarea soarelui, a scuipat cu năduf în mâini și s‑a întors spre băieți, îndreptându‑și spatele voinic. S‑a uitat lung la ei. Gabriel săpa cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
cai de la o trăsură care se apropia și care chiar opri la câțiva pași de ei. Ușa trăsurii se deschise, din ea coborî deșiratul de Albert, cu urechile și vârful nasului roșii ca para, de bună seamă, de mânie și năduf, care strigă: - Se poate, Alice?!... De ce mergi pe jos?!... Vino în trăsura mea!... Dar Alice cuprinzând și mai strâns brațul lui Karl, ca și cum ar căuta instinctiv apărare în el, îi răspunse lui Albert: - Merci!... Prefer plimbarea pe jos! Albert se
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
noroi. Privirile-i aprinse încercau să extermine ființa ce se afla înainte. Pe măsură ce înaintau însă către punctul terminus drumul devenea practicabil. Un bărbat, rezemat în coate de gard privea calm, mascându-și curiozitatea. Dl. Constantin avea, în sfârșit, cui împărtăși năduful: - Bună ziua, mă numesc Constantin. - Nedelcu mă numesc, bună ziua. - Sunt profesor la liceul unde învață băiatul ăsta. - Am și eu un băiat la școala asta! - Mă bucur, mă bucur mult dar, spuneți-mi dl. Nedelcu; ca să se ajungă aici, numai prin
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470151486.html [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
cu motive bisericești și naționale iar pe tavan se vedeau grinzile ieșite în afară care erau feștite cu uloi -ulei- și care sclipeau de faine și mândre ce erau. Casa avea o prispă în care vara, seara când nu era năduful căldurii, era o plăcere să stai să vezi livada întinsă de nu îi vedeai capătul, plină cu meri, peri și pruni. Casa avea scara și fundația înaltă care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
i-a întors fratelui spatele, și-a dus mâinile pâlnie la gură și a început să țipe: - Tatăăăă! Tatăăăă! Nenea m-a loviiiit! Departe, la 20-30 de pași, Vasile a lăsat sapa între rândurile de floarea soarelui, a scuipat cu năduf în mâini și s-a întors spre băieți îndreptându-și spatele voinic. S-a uitat lung la ei. Gabriel deja dădea lucru sapei cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
pământ, țara scoasă la mezat, datoria externă de circa 100 miliarde dolari, moralitatea și educația în cădere liberă, tâlhăria și ciocoizarea în necontenit progres, sărăcirea devenită un fenomen de masă), tot mai des românii mințiți și dezorientați se întreabă cu năduf: „Unde sunt cetățenii capabili și onești ai acestei țări? Că doar nu ducem lipsă de asemenea oameni. Atunci de ce stau deoparte?!...” Da, România postdecembristă nu duce lipsă de oameni cinstiți și înzestrați de la natură. Dovadă că aproape patru milioane de
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1477558793.html [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
să-i inspire Laurei milă, ea a fost la un pas de moarte și a avut Dumnezeu milă de ea și a scăpat întreagă, dar cine a fost alături de ea când avea atâta nevoie de sprijin? Nicolae și-a înecat năduful în băutură, în loc să încerce să-și aducă familia înapoi. Dacă nu avea Laura familia ei alături, ce s-ar fi ales de ea și de copilul lor inocent și nevinovat? Am avut multe astfel de procese și mă pot lăuda
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463768113.html [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
interpretându-ne cântece din prizonierat iar uneori, îmi amintesc cum i se punea câte un nod în gât și nu mai putea rosti nici un cuvânt însă în bezna din jur îi zăream numai jarul țigării din care sorbea fumul cu năduf. O singură dată ne-a povestit câte ceva din câte a pătimit deoarece, fiind luat prizonier la Codul Donului a refuzat ca să revină în Țară cu Divizia Tudor Vladimirescu și asemenea tatălui meu, să lupte în continuare alături de ruși. Când ne
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
că din pricina asta: ca să nu mă pună păcatu’ să ridic mâna asupra bunică-ti. Că ia uite ce butuc de mână mi-o croit Domnul... Și până îmi fac canunul ista, ponoasele chicioarelor, îmi trece sminteala. Și uite-așa, cu năduf și fără puf, îi cam trecu viața dascălului Vasile. Prinse anii cei târzii ai bătrâneții, când căzu la pat. Și abia acum înțelese că orice ghem are două capete, căci capătul cel ascuns înlăuntru abia acum se lăsă dezgolit. După
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_cand_soarele_se_va_ridic_gheorghe_parlea_1388084515.html [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
a răsucit o țigară din foile de tutun agățate după sobă. A umezit cu limba foaia de ziar, a pus tutunul, l-a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un tăciune ca să și-o aprindă, apoi s-a așezat pe un scăunel sub corlata coșului. Primele fumuri pe care le-a tras în piept, au avut darul să-i oprească
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
potriveala face casă bună cu întâmplarea, prin grija supremă a Celui de Sus, de data asta ajutat și de vecinătatea cu un cismar de pe ulița noastră și sporovăiala proverbială a femeilor țărănci (în cazul nostru, mama) de a-și vărsa năduful spetelilor zilnice unuia și altuia pe la porțile caselor, pe drum sau prin vecini, a făcut să se “cârpească” provizoriu o situație fără ieșire, într-un timp nu prea darnic, de-aici încolo, cu ce era prevăzut a mi se întâmpla
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_gheorghe_parnuta_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
și mi se termină pauza cât de curând, se văita femeia blondă către cealaltă. Doamne, când mă gândesc că iar dau ochii cu băbuța, îmi vine să sar în Po. Doar așa să scap de acest calvar, îi spunea cu năduf celeilalte femei care se părea că este însoțitoarea copilului. - Asta ne este soarta Zoica, ce putem să mai facem? De bine, de rău, asta este. Noi ne-am ales soarta. - Amu, asta ni-i bucuria vieții la bătrâneți? Cealaltă se
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424419594.html [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
și curățire interioară. Inevitabilul bilanț, pe care ni-l facem cu toții volens-nolens, nu poate avea decât rezultat pozitiv: dacă anul a fost bun, avem prilej de satisfacție și bucurie; dacă a fost rău, avem ocazia să-i facem vânt cu năduf și să scăpăm de el cu surle și trâmbițe. Dealtfel, pofta de a ”face curățenie” a fost prezentă pe tot parcursul anului în cazul lui 2016. Oamenii n-au mai acceptat cu aceeași resemnare ca-n trecut robia pentru bunurile
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
nostru, ci la ceva distanță, în comuna Costești din judetul vecin, Argeș. Imediat mi-am amintit, că în vara trecută și eu auzisem un ecou al acestei îmtâmplări dăinuind peste două generații. Era un blestem al unei bărâne aruncat cu năduf vecinului de după gard cu care se afla în vrășmășie: „Dea Domnu` să trăiești ca popa din Costești". Astfel au reînviat povestirile auzite în copilărie despre acea terifiantă întâmplare. In 1930 ziarele vuiau anunțând o știre care avea să îngrozească nu
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1446934099.html [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
cum li se zicea acum câțiva ani. Câți au băgat dintre ăia, băi? La câți au confiscat averile să acopere prejudiciul cauzat de „tunurile” date de ei din avuția statului, a noastră, a poporului? Ei, comedia dracului! izbucni șeful cu năduf. Știi ce?... Ufff! Ai dreptate, colega! Sufăr și mă lasă nervii... Facem așa cum ai zis tu. Îmbarcarea! Ceilalți doi bătură pe loc câțiva pași în ritm de alergare privindu-și șeful până îl văzură zâmbind. Nu mai rezistase. A început
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1424299584.html [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
fotoliul său preferat, unde se așezase să-și adune gândurile, și cotrobăise îndelung printre plicurile cu discuri. De la o vreme, praful înălțat din rafturi începuse să-i irite nările. Era alergic la praf. Afurisita asta de menajeră, își spusese cu năduf, o plătesc degeaba. În cele din urmă găsise ce căuta. Un plic negru, pe care scria cu caractere gotice albe: W.A. Mozart, Requiem, Berliner Philharmoniker, Herbert von Karajan. Extrăsese discul. Era ca nou. Nu-și amintea când îl ascultase
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Recviem_de_mozart.html [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
pe care o storsese ca pe o lămîie, reușise să-i scape din gheare, dar, de sub pod, Vax Albina se trezise scuipat ca din senin, pentru că vina lui era reală, ce e aia “Vax albina”, nenoricitule, îi zicea ea cu năduf, Quetzalcoatl de mahala ce ești! Podul fiind o istorie repetabilă, Adelina, cînd a ajuns acasă, s-a așezat pe marginea patului, și-a scos pantofii și și-a privit picioarele umflate de mersul pe jos cu un fel de milă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
ștefan doru. ,, Mă aflu în fața unei cărți contemporane al cărui autor - acest maramureșan, (pe care l-am cunoscut personal în anul 2011 în București - Biblioteca Metropolitană M. Sadoveanu, la o ședință de cenaclu literar, unde a vorbit dumnezeește ) își varsă năduful cu patos fiind consternat în fața ,, timpurilor,, și a ,, vremurilor,, pe care le trăim vrând sau mai mult nevrând ( cu obligativitate) în spațiul nostru mioritic. Trăim într-o epocă de adânc dezechilibru spiritual și moral, epocă în care mulți creștini ortodocși
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/_avocatii_cerului_constanta_abalasei_donosa_1377126613.html [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
erau vreo 5-6 metri până la masă. Uite ce-am făcut, ce m-am schimonosit, spunea pipăindu-și fața. - La dracu! Să te tot ia!, mormăia, încet, mai mult ca pentru sine, Emi în timp ce Fluturele, impasibil, se așeză, după ce își astâmpărase năduful , la locul său din colțul îndepărtat al mesei. Rămaseră așa, într-o tăcere dureroasă, câteva minute bune. Ochii fetelor erau ațintiți tot asupra ei doar că ea stătea cu capul plecat, arar ridicându-l și aruncând câte o privire, parcă
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460307496.html [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mamă, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zăngăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealaltă năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paște ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durere de aceea
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
în care ați zidit suferința și răbdarea înțeleptului, așteptând să ne vedeți cum creștem, cât de ignoranți și orbi putem fi la învățăturile în care vă depuseseți cu încredere și nădăjduire toți anii tinereții ! (din vol. "Confesiuni în pleaznă, cu năduf și sictir !"de George Nicolae Podișor, în curs de apariție la Casa de editură "Amurg sentimental") Referință Bibliografică: Iertare, doamnă învățătoare Aretia Răuță !... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
luase gândul de la vreo-mplinire cu codana cea fudulă, hotărî să-i plătească indiferența cu vârf și îndesat. Prinsese cu greu, după o zi de răscoliri pe malul Ghilahoiului, o broască din acelea râioase, mari și jilave. O prinse cu năduf și o ținuse dosită până ce se ivi momentul. Într-o seară, fata ce trebuia răsplătită dupa inima ei nesimțitoare ieșise la poartă, ca să schimbe vorbe dulci cu ceilalți doi flăcăi, Ion a' lui Nică Ionașcu și Gheorghe a' lui Crăciun
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
vreme. Ea îi zicea, glumind, mila de sine. Începu să plângă. Și plânse îndelung, rememorând cu repeziciune toate nevoile prin care trecuse, toate dezamăgirile, toate eșecurile care-i zdrobiseră inima. Plângea rar, dar când o făcea, se descărca de tot năduful. La urma urmei, era și ea tot femeie! În clipele grele i-ar fi trebuit, cu siguranță, un umăr de bărbat, pe care să-și lase capul... Nu se bucurase nici tânără de acest privilegiu, în cei peste treizeci de
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1452412549.html [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
că nepoții se codesc a coborî, îi luă la rost: - Și voi ce măi așteptați!? V-ajungă, da!?! Așa, pi la chilimie! Vedeț’ că știț’? Ordine, auz’!? Vă dau eu, să nu le puteț’ duce! Ei, drăcia dreacului! își vărsă năduful tata Nițu în timp ce deshăma caii. Leta se repezi la porumb. - Vez’ că are dreptate dada Rița!? Auz’ la el!... Stă cu curu’ pe cămașă! Așa să stai tu, cum stă și dada... Ea abia potrivește trebile sângură, pun’te, masă
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]