680 matches
-
Cu centrele dimprejurul Marilor Lacuri La Chicago, Detroit, Cleveland Toledo, Buffalo, unde-au Întârziat tălăzuirea Pentru a-și da aici ultima suflare Apoi ultimul lac din salbă Înflorită-n ecou de argint și mirare Albia fluviului Sf. Laurențiu Va vărsa năduf de alint Pentru a se pierde cu firul întreg Definitive în boreale spații Noiembrie 2000, Niagara Falls, N.Y. Referință Bibliografică: Niagara (poem în proză) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011
NIAGARA (POEM ÎN PROZĂ) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367306_a_368635]
-
O luminiță - cea de la capătul tunelului? telepatică mă aflase transpus la poalele unor ruine ale „Babilonului” supraetajat, dar fără măreția din tabloul unuia din Breugelii fără vârstă și atinși de aripa geniului în Renașterea plastică europeană. Eram leoarcă și cu năduful luat în pieptu-mi pipernicit, de atâta zorit pe coclauri neumblate vreodată. Cu șnepi presărați și șnapani călcând apăsat pe peluza din fața palatului administrativ al unei prefecturi și al unui fief al conducerii ce-și spoia odată „luciul sărăciei” cu lozinci
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
Pe mine cui mă lăsați? - Tu? Mereu ai fost plecată de lângă noi. Când la liceu, când la facultate, sau prin Dobrogea. Când ne durea câte ceva erai aici să ne aduci o pastilă sau o cană cu apă? spuse ea cu năduf în suflet, parcă ca o răbufnire. - Mamă, dar trebuia să am grijă și de viața mea, să pot să am o profesie. Ce? Doreai să mă angajez vânzătoare la cooperativa de la stradă sau să merg la sapă alături de tata? - Eu
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
știe, nu e altminteri decât o femeie răzgâiată, cum o iei, cum o sucești, tot îți coace ea o furtună până la urmă ... Ca Lolita mea, de pildă, uite, cutreieră bazarul, cofetăriile, saloanele de frumusețe, te lasă s-o aștepți cu năduful adunat în gâtlej și, când dă Domnul să se întoarcă, o singură licărire de nemulțumire să-ți vadă în ochi, că-ți deșartă în obraz tot burduful lui Eol. Făcea ce făcea și aducea vorba de nevastă-sa, o chema
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
de aproape doi ani locul... Și totuși americanii nu sunt țâfnoși și părtinitori și răzbunători. N-au șters ca noi însemnele electorale de pe ziduri cu săpunul, detergentul, mopul sau bidineaua, după ce la început le “aplicasem” în bătaie de joc și năduf c-au “pierdut ai noștri”, ori o materie fecală - scuze!, aflată la îndemână în cine știe ce parcuri sau tufe sau străzi întunecoase sau poate special aduse de acasă (sic!) ... „Indians Welcome” rămâne tot acolo, nepăsătoare lozincă și fără vreun afront adus
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
din centru, unde a rezervat, încă de luna trecută, sala de festivități. - Încă nu se știe sigur ... Mai am șanse la redistribuire. Să vedem cum iese. Afurisiții de români au votat în draci ungurii, nu pe noi! Ar înjura cu năduf, din toți rărunchi, dar nu se face să-și dea arama pe față înaintea lui Martin Cenan-Cefan. Nu vrea să-l piardă din anturaj, s-a dovedit, în toată perioada campaniei electorale, dar și înainte, din primăvară încoace, un lacheu
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
semn de întrebare în încordarea‑i nefirească. L‑a privit lung, încruntat și nemulțumit, pe șeful Secției de Poliție. A rămas în picioare în mijlocul încăperii și, după câteva secunde apăsătoare, pline de tensiunea născută din senin, i‑a vorbit cu năduf: - L‑ai reținut pe acest om pentru că este proprietarul mașinii aflată în curtea cu pricina... Ai avut și alte motive? - ...Nu înțeleg ce vreți să insinuați, domnule comisar... El este autorul... - Oprește‑te! l‑a întrerupt comisarul Olaru, vădit nemulțumit
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
să‑l descrie pe făptaș, domnilor... Te‑ai grăbit să tragi concluzii, domnule comisar! Fără să cunoști suficiente date pe care să le și verifici, s‑a îndreptat el cu privirea plină de reproș spre comisarul Grosu, vorbindu‑i cu năduf. - Bine, dar cred că... - Știu ce vrei să spui... E bine că l‑ai reținut. E foarte bine. Va trebui să dea niște explicații. Neapărat! Poate că prin el vom găsi o pistă sigură... Începem cu ascultarea acestui om, domnule
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
a răsucit o țigară din foile de tutun agățate după sobă. A umezit cu limba foaia de ziar, a pus tutunul, l-a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un tăciune ca să și-o aprindă, apoi s-a așezat pe un scăunel sub corlata coșului. Primele fumuri pe care le-a tras în piept, au avut darul să-i oprească
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
erau deloc neglijabile dar oamenii se achitau în cursul anului, cum puteau. De treaba aceasta se ocupa din partea primăriei Idumă, poreclit probabil astfel fiindcă era corpolent. Că numai ce auzeai când ieșea la uliță câte o nevastă zicându-i cu năduf: Nea' Idumă să nu mă mai apuci de carne că nu mai suntm datori cu nimic. Eram măricel când am învățat să-mi confecționez singur un caleidoscop, de fapt un tunel prismatic din trei fâșii de geam în care se
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
În timp ce vorbea, P se uita, fix în ochii lui Amza. Ceva ciudat se întâmpla cu Amza și nu înțelegea ce. Brusc s-a desprins de privirea lui P, parcă-l hipnotiza. - Tu nu ești de-al nostru, a zis cu năduf Amza. Și constatarea asta îl va urmări, ca un blestem, toată viața pe P. Din ziua aceea, Amza îl trimitea, săptămânal, pe Ionică, un tânăr sublocotenent, ofițer din noul val, cu liceu și școală militară, să-i ducă lui P
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Pe mine cui mă lăsați? - Tu? Mereu ai fost plecată de lângă noi. Când la liceu, când la facultate, sau prin Dobrogea. Când ne durea câte ceva erai aici să ne aduci o pastilă sau o cană cu apă? spuse ea cu năduf în suflet, parcă ca o răbufnire. - Mamă, dar trebuia să am grijă și de viața mea, să pot să am o profesie. Ce? Doreai să mă angajez vânzătoare la cooperativa de la stradă sau să merg la sapă alături de tata? - Eu
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
ating maxima de 32șC. Izolat pe cuprinsul patriei. La umbră. Până una-alta, ploile, dirijate de Sfântu Ilie, continuă în ritmul lor ancestral, lovind punctual zonele tulburate de mâna omului. „Canicula este un fenomen de dogoare, dogoreală, fierbințeală, înăbușeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, care apare, de regulă, între 22 iulie și 23 august.” Vorbim de caniculă la peste 34șC. Nu e vorba de nicio încălzire globală, cum susțin alți îngrijorați planetari, fiind un fenomen specific aceste perioade
TABLETA DE WEEKEND (71): AH, CANICULA! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349274_a_350603]
-
răspuns Mariana, cu voce scăzută, încercând să nu arate cât de neplăcut surprinsă a fost de mirarea lui exagerat manifestată. - Și... de ce nu lucrezi..., a încercat el să continue subiectul, dar a fost imediat întrerupt de explicația ei expusă cu năduf, apăsat, în timp ce-l privea drept în ochi, oarecum cu reproș și superioritate: - Pentru că este Bucureștiul plin de juriști. La Barou trebuie să ai bani să intri și să reziști, să duci mapa avocatului pe care-l mai și plătești, până
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
sălbăticie și se repezea cu forță și cu ură între pulpele sale. Când își slobozi tot fluidul în cavitatea inertă a fetei, parcă se rupeau bolțile cerului deasupra sa. Se ridică, își încheie liniștit șlițul pantalonilor și îi spuse cu năduf: - Nu era mai bine dacă o făceai de plăcere? Până la urmă ți-a plăcut, nu? Când a văzut că nu are nici o reacție, rămânând întinsă pe ciment, i-a luat mâna ca și când ar fi vrut să o ajute să se
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
că din pricina asta: ca să nu mă pună păcatu’ să ridic mâna asupra bunică-ti. Că ia uite ce butuc de mână mi-o croit Domnul... Și până îmi fac canunul ista, ponoasele chicioarelor, îmi trece sminteala. Și uite-așa, cu năduf și fără puf, îi cam trecu viața dascălului Vasile. Prinse anii cei târzii ai bătrâneții, când căzu la pat. Și abia acum înțelese că orice ghem are două capete, căci capătul cel ascuns înlăuntru abia acum se lăsă dezgolit. După
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
s-a coclit. Doar păsările libere mai ciugulesc griji Din palmele mele unse cu siropul de mentă Al primăverii în care abia am încăput. Ce vrajba contagioasă a cuprins terenul de joacă? Copiii din fașă-s adulți Și își scuipa năduful de pe scuterul care Zumzăie că un greier cu elitre tocite de drum. APRILE Pure i vecchi topi oggi squittiscono dietro îl cibo promesso. La stanza degli ospiti puzza di fumo di sigarette e quiete. Tiro l'angolo del merletto con
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
național, uzând de banii publici, un grup erudit, de traficanți ai spiritului creștin-național, sărbătorea moartea poetului, nu nașterea sa! Neștiind sărmanii de ei, „orfanii licurici”, că de fapt moartea Profetului nostru năștea viața nemuririi lui! Cei care-l denigrază cu năduf își sărbătoresc în fapt moartea lor sprituală, cea fără înviere... Anul trecut în 2014, aceeași exaltați științifiști și deliranți humanoizi ai vulgului „sacru” l-au sărbătorit pe Eminescu în aula lor plină de pizmă și scaune goale, cărora le-au
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
foarte curând, că ceilalți fuseseră intrigați de faptul că fusese favorizat pe față, de faptul că fuseseră considerați dacă nu proști cel puțin naivi. Fruntașul Penea s-a erijat în purtătorul lor de cuvânt având ocazia să-și verse tot năduful pe soldatul Bert. Ori de câte ori primeau solda lunară fruntașul se înegrea de invidie neputând să înțeleagă cum de primește soldatul o soldă mai mare decât un fruntaș. - Dacă asta te roade, atunci ține de aici diferența de șase lei ! Ori mai
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
pentru dumneavoastră - par să fi ieșit din uz. Lumea se îmbulzește in zona ta privată la bancă, la poștă, la magazin.” Toate acestea, atunci când le-am citit, le-am ”clasificat ca fiind...brutal” însă abia acum, după cele întâmplate, înțeleg năduful celui care a scris așa un text. Autorul scrie mai departe : ”...De gura adolescentilor să te ferești. Mulți dintre ei nu mai respectă nimic și pe nimeni, nici chiar (de fapt, asta în primul rând) pe ei inșiși. Rușinea a
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
cel căruia îi datorezi bani se pricepe la țesături și intrigi. În curtea vecinului - un fost “polițist”- mare chef mare pornise a se desfășura. Bică, vecinul, avea oaspeți. Oaspeții nu veniseră cu mâna goală. Aduseseră băutură dindestul și mai ales năduf, de te-ai fi putut mira cum de poate fi cuprins. Și una și alta veneau din partea celui care nu mai putea suferi amânarea plății ratei ce i se cuvenea ca urmare a vânzării făcute. Deși nu era de față
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
SUFLETULUI MEU Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului V. CASA SUFLETULUI MEU Muncea. De cum a terminat examenul de admitere, fără să mai aștepte rezultatul, s-a dus la muncă. Muncea cu năduf. Să muncească cu năduf, se va pricepe toată viața; altele nu le va pricepe; le-or pricepe alții, în folosul lor... el unul, nu va fi în stare. Rezultatul la examen l-a aflat într-o pauză de masă: - Felicitări
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
Lițu Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului V. CASA SUFLETULUI MEU Muncea. De cum a terminat examenul de admitere, fără să mai aștepte rezultatul, s-a dus la muncă. Muncea cu năduf. Să muncească cu năduf, se va pricepe toată viața; altele nu le va pricepe; le-or pricepe alții, în folosul lor... el unul, nu va fi în stare. Rezultatul la examen l-a aflat într-o pauză de masă: - Felicitări, ai luat examenul la
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]