507 matches
-
el te vede, adică te cuprinde! În final noi îi suntem oglinda, crucea tridemensională, Vidul. Iar natura, liantul existenței noastre în poesie e adevăratul păstor, mediumul ce ne conduce la Dumnezeu maestru, preot, guru. Cel nevăzut dintre noi/ știe rostul nălucirilor/ de ce se curbează primejdios/ cuvintele-n oglindă/ până încep să semene/ din ce în ce mai mult/ cu călăuzele spre ținuturi oculte,/ știe dezlega viitorul,/ confuzia de adevărul/ săpat din toate părțile deodată,/ știe să vadă eroziunea aerului/ și cum se risipește ca pleava
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pot constitui o phantasmata, după cum spunea Platon 820. Și ea poate vorbi, poate într-o limbă surprinsă în spirit, dar ne deschide o lume secretă: Cu vocea ta sub ramuri sunând a părăsire,/ Mi-ai spus: Să ne rămână trecutul nălucire,/ Când clipa veșniciei mi-o dai cu o privire.../ De ce în umbră glasul părea o amintire?821 sau Mă prinde amintirea în vânătul ei fum,/ Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri,/ Arzând în umbră, piersici de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ai așteptat ceva. Lecția de înțelepciune ar fi: nu spera, nu aștepta nimic, mulțumește-te cu ceea ce este... Orice filosofie hedonistă ne îndeamnă la o concentrare doar asupra modalității prezente a timpului: ea ne învață să nu lăsăm nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce este negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de argint ca mărgăritarele de rouă. Uimirea îl lasă aiurit, căutând către frumoasa zeiță, stupoarea se lasă pe chipul uluit. -Este Roberta-este Roberta. -repeta în neștire întinzând mâinele spre holograma de pe tavan. Fantasma se topi pe dată, himeră a scumpei năluciri. -Ce-ai făcut scump prieten-se supără Daniel. Etern te vor bântui himerele iubirii. -Mă iartă c-am rupt vraja iubite prieten Daniel. Satana mi-a întins mreaja, ispitidu-mă. -Amice acesta ți-i norocul, nu judeca prea aspru, poți declanșa urgii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Căpriana. Mânăstiri și biserici de care s-a îngrijit și fiul meu iubit Petru. Petru Rareș voievod. Se auzi cucurigul cocoșilor. Holograma nălucăi se topi în lumină. Undeva în noapte cânta nestingherită buha. Câinii lătrau, schelălăind a primejdie și teamă. Nălucirile nopții au trecut ca un fior. MOROIUL Din motive strict personale, familia Scărlătescu își schimbase domiciliul, în alt imobil, pe altă stradă, dar în același oraș. Casa era mare, frumoasă, trainică, cuprinzând în spațiul ei, șase camere și dependințe. Livada
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
contra, să prind acea clipă În care vîntul se mărturisește pentru eternitate. În care Își spovedește firea. vînt În rafale - iar și iar redeschisă poarta trîntită Un haiku nu evocă un oarecare instantaneu datat astăzi, ieri sau mîine ci o nălucire a eternității existentă din veci și pentru totdeauna. Înc-o dictare Ideea, mai bine zis impulsul, de a scrie poemul mi-a venit așteptîndu-mi nepoata să-și facă porția zilnică de zbenguială În aer liber la locul de joacă amenajat lîngă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
convingător apelează la autenticitate, mai ales atunci când este dominat de scepticism, obsedat de absolut într-o lume imperfectă, atunci când, dezamăgit de ordinea socială, își dă seama că lupta de unul singur, așa cum îi spusese mătușa Irena. Și Maria constatase că "nălucirile" lui nu se pot aplica la viața reală: "Vrei să strângi totul în cămașa de forță a ideilor tale". Conștient că dragostea absolută nu poate triumfa într-o societate meschină, Gelu Ruscanu face presiuni asupra ministrului Justiției pentru a demisiona
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
păcatelor și spre viața de veci, spre sfințire, spre luminare, spre tărie, spre vindecare și spre sănătatea sufletului și a trupului și spre ștergerea și pierderea cu totul a cugetelor, a gândurilor și a deprinderilor mele celor rele și a nălucirilor de noapte ale duhurilor celor viclene și Întunecate. Că a Ta este Împărăția și puterea, slava, cinstea și Închinăciunea, Împreună cu Tatăl, și cu Duhul Sfânt acum și pururea și În vecii vecilor. Amin.” b) după primirea Sfintei Împărtășanii „Mulțumesc Ție
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
formulări norocoase, denotă un spirit cultivat, cu apetit pentru teoretizări. De altfel, ele capătă uneori alura unor studii. Atras și de filosofie, profesorul nu a apucat să-și publice lucrările, care s-au păstrat în manuscris. Indecis între nevrozele și nălucirile simboliste și estetismul parnasian, cu tenta lui de exotism, I. scrie o poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
Ahile și Patrocles, doar ei singuri, cucerind Troia, după ce restul războinicilor, troieni și ahei deopotrivă, vor fi pierit în luptă. Nici într-o altă parte sufletul excesiv al lui Ahile nu ajunge atât de departe în excesele lui ca în nălucirea aceasta sinistră a unei glorii atotnimicitoare și pustii. Dar clipa trece, Ahile înalță către Zeus o altă rugă, să-l ocrotească pe Patrocles și să-i dea izbândă. Izbânzi a avut destule Patrocles, l-a omorât și pe Sarpedon, fiu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Visul, sau in Consalvo, sau in intreaga parte finală a cantului Stăpânitorul gând. Ficțiunea visului îi permite poetului să plăsmuiască siluete ideale: Tu, ce-mi inspiri iubire / din mult departe-ori tăinuindu-ți față / când nu-mi rasai în vise / celesta nălucire / sau în surâsul firii / pe câmp, cănd se-nfiripă dimineață / tu, ce-ai hrănit din tine / veacul de aur, frumusețe scumpă, / nu zbori și azi prin lume / ușoară, nevăzuta? (Iubitei, vv. 1-10).403 Această apariție este rodul revendicării dreptului de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ecclesiastul, 1, 2); "[10] vorbele și faptele noastre bune vor da rod însutit, atunci când trupul nostru nu va mai fi decât pulbere" (p. 41) - aluzie la "Pilda Semănătorului" (Luca, 8, 8); "[11] Acești străini, barbari de la miazănoapte și miazăzi, urmează năluciri și patimi ale clipei; în sufletul lor nu trăiește un Bizanț al tuturor veacurilor, ci un Bizanț de o zi, când pot să câștige sigle și să bea vin, după ce vor luneca prin sânge" (p. 50) - textem diatropic, provenit din
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a personalului de scurt parcurs, încetinește, oprire, ieșirea din improbabil, ceața risipită, Scînteia mai mult de zece călătorii incluse într-una singură, în variabile revine paloarea ceții, Rebricea disproporții însușite, întreaga lume cu literatura scoasă la lucru pe traseu iar nălucirea minții un singur product, nici o mirare dacă instanțele narative sînt confuze, trenul cu adevărat personal, prim și ultim călător urcat cu o oră în urmă! să se calculeze potențialul estetic în cazul efortului logistic maxim al societății de transport! în lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
depărtarea, Negrești, ce să mai apuci cu privirea, prea dai în plin peste toate! succedaneele, de rezervat legende explicative pe secunde, dar în etern pretinsul aici și acum ai să faci numai punctul pe i, istorie a mesajului determinat grafic, nălucire de peisaj-act-peisaj, cînd pacea nopții încă este și lumina lunii este Hristos! Radu Gyr în închisoare poet, cf. mîna de lut din articolul meu, ce vrei să spui, că mă și sperii! prea se încalecă spinările de dealuri în stările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne întoarcem de la Sfînta Marie de la Nicula, ca viermele în măr în atîta roadă, Sadoveanu zicea de Măr-Putred, poiană în vechimea lui, cu mărul putred, putred la noi într-adevăr! B.P. Hasdeu P.A. Călescu, putred cu rodnicie Coldău, luptă cu nălucirile spoite în năluca viteză, ca să te uiți la roți năluca locurilor, ca să te uiți la ochi! calupuri de alb halele de producție, roșii ochiurile în gardul de cărămidă, iarbă tunsă, galben lămîi pe corpul central, fostul complex agricol tip cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fie și cu noi? Oricât ne-am zbate Să nu putem ieși din ce ne sortit? De ce atuncea mai vibrează-n noi iubirea, De ce atât clocotitir avânt, Dacă durerea noastră, ca și fericirea, Sortite toate dinainte sunt? De ce atâtea gânduri, năluciri, amarnic Ani lungi și grei m-au frământat, De ce m-am prăbușit în gol, tinzând zadarnic Spre adevărul vecinic căutat, Dacă puteam privi la tot fără durere Ca la o lume moartă din povești, Știind că, din a Soartei crudă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lui Ike. CÎnd ești pe marfă, dealerul e precum cel iubit pentru Îndrăgostit. Aștepți sunetul specific al pasului lui pe hol, felul lui aparte de a bate la ușă, scrutezi fețele care se apropie pe stradă. Vezi ca-ntr-o nălucire fiecare detaliu din Înfățișarea lui, ca și cum ar sta În ușă și-ar face vechea poantă a dealerului: „Îmi pare rău că te dezamăgesc, dar n-am putut să fac rost”. Urmărind jocul speranței și al Îngrijorării pe fața celuilalt, savurînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Ca un memento mari..."). Dar el smulge cetatea de sub pecetea divină ("cetățile blestemate" opuse "cetății lui Dumnezeu") a Temporalului, văzând progresul, schimbarea, nu numai în apocalipsa finală ci, și ca rezultat al luptelor sociale. "Sub sigiliul formei" "Pământul dă tărie nălucirei Și umbra-i drumul gliei ce s-așterne Sub pasul lui ... Căci lutul în el crește Lutul îl naște, lutul îl primește..." (Fata-n grădina de aur) 1. De la "lutul alcătuirii" la pulbere omul eminescian are de străbătut o aventură
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai departe exegetul vorbește despre "traducerea" interpretului ca despre un "exercițiu hermeneutic", care trebuie să îndepărteze pericolul alunecării "figurii visătorului" fără discontinuitate în aceea a "vizionarului". În esență, "interpretul" trebuie să reveleze (din semnele cărților sau din vise) "nu lumea nălucirilor și fantasmelor ce exprimă sfâșierile eului fără ca eul să-și poată exercita controlul asupra lor trebuie readusă în conștiință, ci conștiința trebuie să fie extrasă din sine și pusă în fața unei realități care o depășește, o copleșește extatic, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zâmbet cum e numai al tău, Nu te-a mai văzut nimeni cum te văzusem eu..." (Sarmis) Pentru că, spune el într-o notă pe un manuscris, "vederea este pipăire mai subțire decât pipăirea mâinilor, dar mai grea decât aceea a nălucirii". Dar o astfel de "vedere" trece dincolo de chip: ea pare mai "însetată" de cărbunii vederii, de cenușa sufletului. E o putere de laser, nu mai prejos decât privirea care disecă a lui Baudelaire. Iată o astfel de rază vorace în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a fermecătoriei și vrăjitoriei; acesta va răpi stăpânirea împărăției romanilor și se va numi în chip mincinos pe sine însuși Cristos; iar prin această numire va înșela pe iudeii care așteaptă pe Mesia, iar pe neamuri le va amăgi prin nălucirile sale vrăjitorești. „Magician” (:ς (≅<), „mincinos” (ΡγΛ∗™였Η), „înșelător” (Β∀ϑ™였<ϑ∀) sunt termenii „clasici” pentru caracterizarea adversarului eshatologic, întâlniți deja la apostolul Pavel, Irineu, Origen și Hipolit. Ar fi, poate, indicat să subliniem faptul că însușirile magice ale Anticristului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fantezia, au preschimbat existența într-un fel de coșmar; pe de altă parte, caracterul de adevăr este contrar naturii lor, ei mint cu bună știință și premeditare chiar unde cunosc foarte bine adevărul. Așa precum spiritul indian este visare și nălucire, stare lipsită de individualizare, tot astfel obiectele se estompează pentru el, devenind imagini ireale, care nu mai păstrează nici o măsură. Această trăsătură este absolut caracteristică; ea singură ar putea rezuma spiritul indian în determinarea sa și din ea s-ar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu mai găsește medic care să-l poată îngriji: pentru cel ce transformă nectarul în venin nu există vindecare" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). "Știința" implică în primul rînd convingerea că această viață nu-i decît o nălucire, o iluzie (măyă), care nu merită nici o valoare, în contrast cu părerea celorlalți muritori, care, "în această viață se amăgesc că pot găsi fericirea și procedează întocmai cum fac copiii, care, sugîndu-și degetul cel mare de la mînă, își închipuie că beau laptele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și romani în exaltarea valorilor acestei vieți materiale, de timpuriu își face loc o altă viziune întunecată a acestei existențe, potrivit căreia viața de aici de pe pămînt n-ar avea absolut nici o valoare, ci ar fi o simplă iluzie, o nălucire a simțurilor (măyă), care nu merită a fi trăită și de care, prin consecință, omul înțelept caută să se debaraseze, să se "elibereze" cît mai neîntîrziat, pentru a lua, în sfîrșit, contact cu Realitatea ultimă din spatele fenomenelor aparente: fie, ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii în densitatea nevăzutului. Dacă imaginea arborelui apare la început profilată pe un fundal îndepărtat, greu accesibilă vederii, aceasta pentru că ceea ce se cuvine văzut trebuie să se lase văzut, dincolo de orice privire spectaculară ori nălucire a aparenței. Privire aproape interzisă, deviată de ecranul aburit care se interpune tulburându-i perspectiva: "Eu îl priveam prin geamul vărgat de lujeri, vara/ Ori scris de colții iernii cu sterpe flori de ger". E nevoie de o altă cale
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]