738 matches
-
dacă da, pe unde? Să ne luăm niște pâine la noi ca, în caz de ceva, să nu mâncăm zacuscă goală din borcanele de la mama soacră? Să luăm la noi și niște lopeți, ca să avem cu ce ne extrage de sub nămeți? Sau să nu mai plecăm deloc? Dar dacă mâine o să fie mai rău? Decât să rămânem aici până la primăvară, să ne îndoape părinții ca pe niște gâscani, mai bine plecăm azi și vedem noi când ajungem acasă. Voi ce ziceți
A te înzăpezi sau a nu te înzăpezi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19541_a_20866]
-
neștire, decorul hivernal, cuprinde-a mea privire; dar fulgii ating buzele demult, sălbăticite și îi preschimbă-n boabe de rouă aurite. Colind printr-o iarnă păstrată-ntr-o ramă și-n muzeul din suflet are chiar, dioramă, visu-i congelat, iar nămeții l-au acoperit, parcă-i Hibernatus și se vrea descoperit. Într-o iarnă flămândă ți-am fost visul alb, făr' să știi, cât o să doară visarea-n dalb, herghelii din cuvinte au tras sania-gând și timpul scrib le-a așezat
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
se cern în neștire,decorul hivernal, cuprinde-a mea privire;dar fulgii ating buzele demult, sălbăticiteși îi preschimbă-n boabe de rouă aurite.Colind printr-o iarnă păstrată-ntr-o ramăși-n muzeul din suflet are chiar, dioramă,visu-i congelat, iar nămeții l-au acoperit,parcă-i Hibernatus și se vrea descoperit.Într-o iarnă flămândă ți-am fost visul alb,făr' să știi, cât o să doară visarea-n dalb,herghelii din cuvinte au tras sania-gândși timpul scrib le-a așezat rând
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
luam 318-le simțeam furnicături și mă-nfigeam rapid la geam: vedeam locul unde-o să mă fac Actor. Ne apropiam de stație și ce să vezi: pustiu! Nu tu Operetă, nu tu Cadillac! Doar nori de praf în aer, nămeți de noroaie sub roți, basculante, căramizi. O mămăiță pune mâna la gură si jelește: - Vai maică, ăștia fărâmă tot! Uite, a culcat și Opereta! Rămân fără suflare. Mă las moale cu capul pe geam. Nu se mai face stație că
Șobolani de lux () [Corola-blog/BlogPost/338190_a_339519]
-
anii de ucenicie ziaristică i-a petrecut și pe la noi. În numele colectivului redacțional „HETI ÚJ SZÓ“, GRAUR JÁNOS, redactor-șef În primul an de democrație, printre ruinele unei societăți în plină transformare, apărea în Timișoara, timid, ca un ghiocel printre nămeți, un ziar nou: „Agenda“. Anii au trecut ca un vis, iar mica „Agendă“ din 1990 a ajuns unul dintre cele mai importante trusturi media din oraș, pe care îl iubim cu toții. Ca un bulgăre de zăpadă, ziarul s-a dezvoltat
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
GÂND HIBERNAL de Nicolaie Tony DINCĂ Iarna asta mașteră și rece, Mi-a-nghețat cărările spre tine; Zid de ger a pus, să nu pot trece, Și furtuni polare de suspine. Mi-am ascuns tot sufletul sub pleoape Și cu mintea sfredelesc nămeții Să te țin, iubirea mea, aproape, Să te-alint cu roua dimineții. Cu suflarea ei criogenată Încerca-va iarna să răcească, Dinlăuntru, febra emanată De iubirea noastră omenească; Dar vom izbuti să-nvingem gerul Și înnegurarea-i de genună, Să
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
LACRIMA IUBIRII, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Lacrima iubirii o petrece timpul, Iarna asta sură-mi este anotimpul Ard mocnit în mine doruri și tăceri, Dar vor crește muguri iar în primăveri! Prin nămeți și geruri trec ca o nălucă Mă apucă seara, dorul crunt de ducă, Cerul din ferestră, gândul îl mai știe Uneori mă scriu într-o poezie... Sarea din cuvinte parcă e amară A început curând timpul să mă doară, Gerul
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
cresc pe ram, Bucuria asta, încă o mai am... foto sursa internet ... Citește mai mult Lacrima iubirii o petrece timpul,Iarna asta sură-mi este anotimpulArd mocnit în mine doruri și tăceri, Dar vor crește muguri iar în primăveri!Prin nămeți și geruri trec ca o nălucăMă apucă seara, dorul crunt de ducă,Cerul din ferestră, gândul îl mai știeUneori mă scriu într-o poezie...Sarea din cuvinte parcă e amarăA început curând timpul să mă doară,Gerul a săpat răni
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului POȘTĂ Când gerul vrea zăpada să ne-o ardă, E însoțit de viscolele reci. Se lasă frig mai aprig dacă pleci, Ninsorile ne-atacă iar în hoardă. Printre nămeți nu mai găsesc poteci, Străjerii iernii au ieșit din gardă, Deși toți lupii zburdă fără zgardă, Nici pân’ la poartă nu mă mai petreci. Și tot pe-aceleași drumuri mă duc pașii, Chiar dacă întuneric greu se lasă, M-așteaptă ghioceii
POŞTĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385020_a_386349]
-
Autorului Prin harul Tău Sunt cântec și lumina; Am incastrată-n suflet, Palmă Ta . Mi-ai pus pe buze Zâmbet, gingășie Și m-ai creat, O pasare în zbor. Prin Ține sunt Un bob de roua fină, Un gingaș ghiocel Printre nămeți; Firavul fir de iarbă Și lumina, Condor visând la aripi Și la cer. Prin Ține cresc În fiecare clipă, Și mă înalt Din lutul pieritor; Un bob de grâu, Spre tainica lumină, Spre țara mea De dincolo de nori. Referință Bibliografica
PRIN HARUL TĂU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385208_a_386537]
-
sclipind, Cu zâmbet de fată frumoasă, Cu pleata bălană, în vânt. Un cânt murmurai, ca izvorul Ce cheamă lumina din nopți. Ca vântul ce duce pe dealuri, Aroma din strugurii copți. Cândva mi-ai adus primăvara, Din albul covor de nămeți. Mi-ai prins la ureche, o floare, Di stelele-aprinse-n ferești. Mi-ai fost desfătare și cântec, Nectar într-o cupă de crin. Sărutul iubirii, pe frunte, O clipă de dor și alint. Referință Bibliografică: Fericire / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare
FERICIRE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385223_a_386552]
-
din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se deschide poarta anului școlar Toamna ne așterne un covor de frunze, Zmeul tinereții zboară spre zenit Și - are mulți boboci agățați de pânze. În ghiozdan duc lumea de cuvânt și soare, Prin nămeții lumii am să-mi fac cărare, Munți voi duce-n spate, crestele semețe, Aripi o să-mi crească, vise îndrăznețe! Și din cer lumină, cu un busuioc Îngeri și arhangheli cu toți la un loc, Picură aghiazmă și mirul sfințit: Binecuvinteaza
BOBOCII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384444_a_385773]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IARNĂ TRISTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o mare de șesuri fardată de cețuri văzut-am pe cale nămeți impozanți ca niște amanți se-așează pe vale copaci risipiți de frunze goliți se-nchină agale o cioară pătează zăpezi ce pictează câmpiile goale ici-colo prin case lumini somnoroase și fum rotocoale doar gările triste mai cată-n batiste saluturi
IARNĂ TRISTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384559_a_385888]
-
Prin noaptea în care creștinul nu doarme, lumină sfântă coboară din Cer. Se scutură nori de stele, milioane. Pe zare să pună tainic mister. Cu trăistuțe după covrigi și colindeți, pitici zglobii cu obraji rumeniți, în alai străbat potecuțe, prin nămeți. De inocența vieții însoțiți. În colinde cântă Nașterea Domnului, cu suflet curat, ca Pruncul Cristos. Har divin împart în noaptea Crăciunului, la omul credincios și omenos. MULȚUMESC (acrostih) Mulțumesc spun în Ajunul Crăciunului, Unor editori ce mi-au binecuvântat Lumina
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
mie de galbeni pe care-i puse la păstrare într-un loc sigur. De asemenea, scoase la licitație câteva bijuterii pe care obținu o sumă frumușică. Restul le păstră ca amintire pentru urmași. Zilele se scurgeau cu repeziciune și deodată nămeții de zăpadă începură să se topească, temperatura să crească, râurile să se dezghețe și prin crâng se iviră primii ghiocei. Trei firme specializate în lucrări de restaurare a monumentelor istorice, de construcții și de amenajare amplasamente turistice își aduseră tehnica
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
Sabie de Raze nici nu se dezmeticiră când fură azvârliți din șa, copleșiți de săgețile de gheață ale luptătorilor lui Viscorilă. Noroc că greoiul Nămețilă se împiedică și rostogoli peste flăcăi un munte de zăpadă, îngropându-i cu totul în nămeți. Înfuriat, Viscorilă sufla ca un turbat, iar soldații săi trăgeau în neștire cu săgeți de gheață. - Ce făcuși, dobitocule? De fiecare dată tu mă încurci în luptă! se răsti Viscorilă la Nămețilă. - Sunt prizonierii mei! zise Nămețilă. Eu i-am
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
suflându-i un jet de gheață în ochi și-un șut în fund, de-i sări căciula. Cum era destul de greoi, căzu lat, spre hazul lui Viscorilă care-i mai dădu șuturi și-i spulberă căciula și cojocul, de săltau nămeții până la cer -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-17 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri, spălându-ți ochii de poveri, tăiai colinde-n lemn de brazi, să nu-ți simt plânsul pe obraji. Ningea, cândva, cu soare blând, nămeți de foc răniți de-un gând, eu, fir de viață, dintr-un fum, tu, lin de moarte, într-un scrum; vânai din focu-mi, rătăciri, topind din gheață flori de miri, dansau, doar umbrele-n altar, iar noi, sculptam cu fir
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
șuieră trist un crivăț crunt prin oase. Cad ierburile mele sub nemiloase coase, dar eu visez și-aștept un nou tumult ! Moirele Aproape sau departe, în propriul meu destin, Moirele îmi torc iar rostul vieții din caierul pe care înfășură nămeții ce sunt în existența mea din plin. Atropos învârtește întruna fusul meu pe care firul soartei se așează. Din când în când surâde, e tristă, lăcrimează așa cum eu am fost prin ani mereu. ȘI Clotho o ajută și deapănă de
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
în mine vârste cuvenite, Cu fulgii ninge-n suflet și-o speranță, Că nu-s prea iute tâmplele albite. Din iluzorii oameni de zăpadă Clădit-am vreme lungă stări de suflet, Atunci când ochii-nchiși cercau să vadă, Că vii printre nămeți cu linu-ți umblet. Dar stratul de omăt se subțiază Sub razele de soare ce-l ciuntesc, Desprinse din dezgheț pe la amiază, Topind și visul meu cel nebunesc. *** Referință Bibliografică: Din iluzorii oameni de zăpadă ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
DIN ILUZORII OAMENI DE ZĂPADĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384052_a_385381]
-
sfinți de pe pământ plecați. În mâna stângă ducea caldă pâine, Din când în când strângând-o lung la piept, Și după el venea încet un câine... Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
asemenea mentalitate izvorăște dintr-o tangență cu lumea fenomenală și din psihologia dezasperată, scoțând efect din oniric: “Se unduiau ușor/ În apa verde-albăstruie,/Păreau smaralde/Împăcate cu soarta lor.”( Lacrimi ).Sau: “A nins până la ușa sufletului./ Am încercat să dau nămeții deoparte,/Pentru ca inima să fie la adăpost.“ ( Urme...). Spre a stinge anxietatea lui adâncă, spiritual fuge în descripția unui teritoriu absolut, închipuind utopii în gustul unei lirici obiective de natură metafizică, unde noțiunea europeană de peisaj s-a dizolvat într-
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
la unitatea militară, care se situa undeva la câteva zeci de kilometri de oraș. Era capabilă de astfel de „nebunii” asociate iubirii necondiționate. Era iarnă și trenul personal oprise într-o gară mică. De acolo o luase pe jos, prin nămeți, spre iubitul ei. L-a surprins plăcut. L-a iubit așa cum își dorea el încă de la 16 ani. S-a întors spre seară, speriată de apropo-urile primite de la șoferul de autobuz care o dusese la autogara din oraș. Orice
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
acolo unde miroase a primăvară Iar sărbătorile-s frumoase, ca nicăieri, Este locul de suflet din fiecare vară Mergând cu tălpile desculțe prin poeni. Este acolo unde cântă ciocârlia Curtea bunicilor era neîncăpătoare, Locul unde ne-am petrecut copilăria Prin nămeți până la brâu sau arșiță de soare. Este locul unde ne-am crescut copiii Și anii ni se adună-n buchete, Unde dorim să ne creștem nepoții Cu dragoste, în liniște fără regrete. Acasă este acolo unde ne-am născut, Unde
ACASĂ... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382931_a_384260]
-
nins din codru, Doar cu securi și topoare, brăduț nins din codru. Steaua de la răsărit, brăduț nins din codru, Pentr-o clipă i-a oprit, brăduț nins din codru, Când te-a luminat de sus, brăduț nins din codru, Și nămeți în drum le-a pus, brăduț nins din codru. Îngeri te-au împodobit, brăduț nins din codru, Cu beteala de argint, brăduț nins din codru, Coborât-au stelele, brăduț nins din codru, Să-ți umple ramurile, brăduț nins din codru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]