810 matches
-
în versuri, basme. În prima perioadă a creației sale, până la 1890, Caragiale a scris mai mult teatru. De atunci datează marile piese:” O noapte furtunoasă “( 1878), “Conu Leonida față cu reacțiunea “( 1879), și mai ales ”O scrisoare pierdută “( 1884). Cu “Năpasta “( 1890) se încheie activitatea teatrală importantă; ceeace a dat ulterior în acest domeniu au fost câteva piesete ocazionale, nesemnificative. Din jurul anului 1890 datează și două din nuvelele sale importante: „O făclie de Paști “ și “Păcat “. Între 1890 și 1901, Caragiale
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_luca_caragiale_sau_forta_realista_a_actualitatii_operei_lui_0.html [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
Alții, poate cei mai mulți, sunt convinși că surzenia și muțenia ierarhilor se datorează lucrării de taină a strângerii de cât mai multe fonduri pentru Catedrala lor (pardon, a Neamului, cică...). „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă milioane de suflete vitregite de năpasta îmbogățirii fără scrupule a aleșilor lor, cu și fără mitră. Unii, poate dintre cei naivi, ar putea crede că Vlădicii sunt în genunchi la rugăciune, ca Daniil Sihastrul, duhovnicul Marelui Ștefan, în vremurile de bejenie ale Moldovei. Destui, dintre cei
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui platon de-a ce-ar fi fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem
TE-AM CĂUTAT NEBUN de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1467375309.html [Corola-blog/BlogPost/377691_a_379020]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ROMÂNIA DE ZIUA TA Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Din grai din sărăcie din plâns când taci nimicul și năpasta cu lacrima lovești de ziua ta tu țara mea miez de durere la tine mă închin o țară în neant speranță jefuită lumină dintr-o stea coboară în ființă presară înțelepciune spiritualitate și voință poporului român ani veșnici România desprinde
ROMÂNIA DE ZIUA TA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Romania_de_ziua_ta_gheorghe_serbanescu_1354331850.html [Corola-blog/BlogPost/359389_a_360718]
-
patru) de roluri de operă și operetă. În 1979 a fost distins cu Premiul I la Festivalul „Cântarea României” pentru soliști profesioniști. Tot în 1979 a fost distins cu Premiul I, la același festival, pentru interpretarea rolului Dragomir din opera „Năpasta” de S. Drăgoi. În 1998, Opera din Constanța i-a acordat o Diplomă de onoare „pentru calitatea prestației artistice și devotamentul pus în slujba artei în întreaga carieră”. În 2003 a primit Diploma de excelență pentru întreaga activitate din partea Ministerului
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425671005.html [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
că-ți aparține, a ta o crezi că-i toată Când ea tsimți că te-nalță pe culmile iubirii Abilă îți sădește sămaânța amăgirii. Căci într-o zi ce-o vei numi nefastă Ca trăznetul, din ceruri cădea-va o năpastă Căci îngerul acesta, mimând nevinovatul Ca pe-o măsea stricată va arunca bărbatul. Când vei simți sub pasul tău țărâna O alta îți zâmbește și îți întinde mâna Urmând-o iar orbește, tu clipe fericite Le vei simți în urmă
IMPERIUL IUBIRII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Imperiul_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355482_a_356811]
-
sus. Cineva discret mi-a spus Că în târgul zis Paris Un nou teatru s-a deschis, C-o furnică drept patron, Și vedetă la “chanson” - Greierele plin de-antren ... Iar portar e La Fontaine. Morala Iată, deci, care-i năpasta Ce aici a pus capac: Dintre toți, pe lumea asta Tot poetu-i mai sărac. Referință Bibliografică: Greierele și furnica / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea
GREIERELE ŞI FURNICA de DAN NOREA în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408435012.html [Corola-blog/BlogPost/352153_a_353482]
-
mai uită în oglindă mama, Nu se uita nici când era acasă, Să vadă cum îi stă pe cap năframa- „ Și-așa io știu că nu mai sunt frumoasă!” Când i-am făcut o poză pe ascuns Cu telefonul, îndurând năpasta, Uitându-se la ea așa mi-a spus, „ Ce mult m-aseamăn cu bătrâna asta!” Dar dumneata ești, mamă, cea de-acum, Cu ochii triști, cu părul alb ca norii, Ea nu vrea să înțeleagă nicidecum, E prea târziu și
NU SE MAI UITĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nu_se_mai_uita_nicolae_nicoara_horia_1373654207.html [Corola-blog/BlogPost/365343_a_366672]
-
fântână Mă clătesc puțin în gură: Beau cu sticla, nu paharul Și-l pomenesc pe primarul: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu! Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă niciuna. Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine Și la Cristos mi se-nchină. „Luna, Doamne, fău-o mare, Să lumineze-n cărare... Soțu-n gropi să nu îmi cadă, Noaptea portița să-mi vadă!. Fântânile să găsească... Apă să
PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489990510.html [Corola-blog/BlogPost/377472_a_378801]
-
ceață, în deruta Și-n ignoranța se complac, insistă... Cu mintea fără cuget, abătuta Se îndoiesc de faptul că există... 24.Contra vim morțiș non est medicamen în horțiș (Nu este medicament împotriva puterii) Puterea-i, cum se știe, o năpasta Și, poate,-i cea mai blestemata boală, Orbește și ia mintea și-așa proastă, Plină de sine și de alții goală... 25. Credo, quia absurdum Cred, (tocmai) fiindcă e absurd Or, Tatăl și-a trimis la jertă Fiul În lumea
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1406644962.html [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
de date și se-ntâlni cu ea, fără știrea nimănui... * Cum, necum, e pe umerii mei. Ușoară și grea, e una cu mine! Încerc s-o dau jos. Nu se lasă. Vie de-ar fi, tot n-aș scăpa una-două! Năpastă?! Talisman?! Să facă vreo magie?! E prea mare! Amuleta-i doar minuscul odor. Și frumos! Pe când ea e cărbune de neagră. Ah! Mi-aduc aminte că citeam undeva, nu știu unde, despre rostul mantiei. Ocrotește și trup și suflet, adăpost îi dă
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1473574347.html [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
facă Împăratului Negru necaz, cei trei feciori nu se opriră decât în împărăția lui Verde - Împărat, unde le luară pe fetele acestuia de neveste. Dar ce credeți că Împăratul Negru se înfurie? Nici pomeneală. Ba, de bucurie că scăpase de năpasta feciorilor, își luă fata și o mână de oșteni și porni la vânătoare de mistreți. Tot alergând vânatul, Voichița se rătăci prin pădure și se trezi deodată în mijlocul unui codru atât de întunecat încât nu reușea să vadă nici măcar urechile
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487592067.html [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
de om, nu se speria de bulgări de pământ ori de țipete... Nici de pușcă nu-i era frică, ba, mai mult, când încercau să ochiască pasărea, ea le pierea din cătare... apoi revenea din înaltul cerului, căzând ca o năpastă spre creștetul atacatorului... Nu se mai știe dacă alde Bogatu’ a făcut actele cu femeia lui Mitu... Și nici despre al lui Mitu nu se mai spun povești. Doar ciotul copăcelului rabdă în continuare, vară ori iarnă, în zori și
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
în cuie, /sus pe Golgota pătimirii noastre. / Cucernic ca unscgivnic gândul suie /spre cerul limpeyimilor albastre. Pe crucea jertfei cutrmurătoare, /pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu oțet și fiere. / În urletele crâncenei gheene, /din zvârcolirea cărnii sfâșiate, /sclipește-n diamantul de pe gene /lumina jertfei noastre ne-ntinate. Pe creasta de văpaie a
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Ana Pauker, Dej, Luca, Chișinevski, Ceaușescu și majoritatea liderilor comuniști au fost criminali în adevăratul sens al cuvântului, dar în timpul vieții au fost considerați eroi, datorită politicii de inversare a valorilor. Despre eroi Hegel spunea că ei sunt vulnerabili la năpastele care se abat asupra lor.Ei mor în tinerețe,ca Alexandru,ca Avram Iancu, sau sunt uciși, ca Cezar, ca Tudor Vladimirescu, ca Lăpușneanu, Codreanu, etc. Se pare că acest tip de erou,individual universal-istoric, aparține trecutului.Ei apar ,în
EROII NOŞTRI, CRIMINALII LOR, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eroii_nostri_criminalii_lor_al_florin_tene_1391143923.html [Corola-blog/BlogPost/363664_a_364993]
-
Iisus ” Imitatio Cristi” și la semnificația credinței ca o amprentă sacră a sufletului românesc, care se deosebește de cele ale creștinilor de alte nații europene, printr-o trăsătură fundamentală: mila creștină. Această trăsătură nativă poate a fost augmentată în contextul năpastelor istoriei care au trecut peste noi în ultimele două mii de ani culminând cu anii urgiei comunismului, când mulți creștini înspăimântați de ororile sistemelor agresive din anii aceia grei, când au fost arestați și torturați cu sutele de mii, și au
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1496462266.html [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
în omul lui de încredere, care-l înșală sub nasul lui; b) - pasiunea politică a micii burghezii, atenuată de ideile pseudoliberale ale epigonilor anilor '48 și concretizată printr-o pasă de vorbărie goală și prin instituția gărzii civile, în timp ce drama „Năpasta” ne poartă în zona marilor drame omenești trăite în lumea satelor. Cert este că opera lui I.L. Caragiale s-a raportat constant la realitățile timpului: moravuri politice, aspecte de viață publică și privată, instituțiile statului (școală, justiție, administrație etc.). Calitatea
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496474450.html [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
știa din antichitate, când s-a creat dictonul „nomen est omen” (numele este destin). Ba mai mult, teoreticienii îndrăzneți sunt convinși că numele ne modelează caracterul, făcându-ne să devenim într-un anumit fel. Dacă ar fi așa, atunci mare năpastă ar cădea pe capul unor Doamne: Dolores ar fi mereu chinuită, Mercedes ar trebui să fie foarte miloasă, Remedios ar fi bine să se facă doctoriță iar Milagros ar trebui să facă nici mai mult nici mai puțin decât minuni
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1420833571.html [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
turtă-albastră, să-i duci la Maica Precista un dar din țara noastră. Un dar de suflet, chiar de-i mic... din biata Românie, că nu ne-a mai rămas nimic ca să-Ți mai dăm și Ție! Că ne bătură cu năpasta și ne topiră banul... ne-a mai rămas colinda asta: mai vino și la anul! Ne-a mai rămas inima-n noi, și lacrima lucindă... mai vino, Doamne, pe la noi, mai hai de ne colindă! Referință Bibliografică: Anghel Pop , colind
ANGHEL POP , COLIND ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Anghel_pop_colind_romanesc_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/351489_a_352818]
-
două la palmă. - Ca să vă intre-n cap imnul regal ! Și incidentul s-a uitat, dar eu, din toată tărășenia cu imnul regal m-am ales cu mârlănia și cu Gogu monitor. Nu întrezăream nicio posibilitate de a scăpa de năpastă. Pe deasupra, șmecherul de Gogu îi raporta mereu lui Mihăiță că am comis grave abateri disciplinare, deși suportam disciplinat toate bătăile și păruielile. Ca un mârlan ce eram, nu puteam fi crezut. Cuvântul meu era zero în fața celor spuse de monitor
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
SUB VERSURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce viscol ai stârnit în iarna asta! Ce groaznic ninge peste un cuvânt, Ce-l am în suflet și-mi va fi năpasta, Ce duce-o-voi cu mine în mormânt! Îmi troienesc dorințele sub versuri Și oameni de zăpadă-mi pun pe cale. Jaloane pentru miile de sensuri, Desprinse din poveștile regale. În zilele și nopțile din urmă, M-au frământat dorințe ce
ÎMI TROIENESC DORINŢELE SUB VERSURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1454054118.html [Corola-blog/BlogPost/384014_a_385343]
-
știre: „N-avem bani pentru spitale, Dar vă facem cimitire!...” Au prădat țara, ca hunii, Cu un soi ciudat de ură, Sugrumând-o, ca nebunii, Fără rost, fără măsură. Noi strigam din partea asta: „ Nu mai furați, frățioare, Mai opriți-vă năpasta, Nu mai avem demâncare! ” Ei ne sfidau: „Dragii noștri, Nu mai mâncați, vă rugăm!(?!!) Dacă vă-mbuibați, ca proștii, Atunci noi ce mai furăm?!” Referință Bibliografică: DE ADMINISTRATIO... sau DIALOGUL SURZILOR / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455200835.html [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
a sculptat în Poem - toată vina DEMISIE obosit - bolnav și lânced - răstignit pe valuri vreau arsura unei stele - dincolo de maluri am vâslit spre nemurire - ciung și făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cucuieți !” Cu-astfel de gânduri, bucuroasă, / Se tot apropia de casă, Însă deodat’ s-a-nspăimântat / Și sângele i-a înghețat În vine, căci a priceput / Că ceva rău s-a petrecut. Doar capetele din fereastă / O înștiințau că o năpastă Peste-a ei casă a venit. / Mergând la ușă, a grăit: „Trei iezi cucuieți / Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă: / Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, drob de sare /’ În spinare, Mălăieș / În călcăieș Smoc de flori / Pe
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
de Sus”. Capra pornește-apoi plângând, / Iar lupul după ea mergând Se prefăcea că-i necăjit / Plângând și el, neostoit. „Doamne, cumetre” - capra zise / După ce se mai potolise - „Să nu ai parte-n lumea asta / De ce ți-e drag. Asta-i năpasta...” „Așa-i cumătră. Bine spui!” Răspunse lupul. „Altfel nu-i! Că de-ar ști omul ce pățește, / Mai din ‘nainte se păzește. Nu îți mai fă inimă rea / Că n-om trăi noi cât lumea. Vine o zi în care-apoi
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]