371 matches
-
cu oiște în cruce și hamuri de sfoari petrecute prin gură "căilor". Cursa pornea pe Franzensgasse sau spre Dealul viilor (Weinberg). Mihai, care era numai cal rotaș, vru într-o zi să fie vizitiu în locul lui Sahin. Dar caii fiind nărăvași, răsturnară la o întorsătură pe mândrul surugiu, care poate se visa - dupa cartea de istorie - pe o quadriga română, zburdând pe hipodrom. Devenind mai mare, Eminescu disprețui aceste jocuri copilărești și începu să frecventeze pe ascuns redutele, adică balurile mașcate
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete
S-A RĂSUCIT PĂMÂNTUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378476_a_379805]
-
de-a treia noapte este sfătuit de fecioara aflată în casa Babei Cotoroanțe, maltratată fără motiv de bătrâna vrăjitoare, să nu se mai atingă de mâncărurile cu somnoroasă; povețele fecioarei vin și după ce trece cu succes de „operațiunea păscutului iepelor nărăvașe“: «„- ...Da, bădică, mâne ți se-mplinește anul, ia-mă și pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. Eu te voi scăpa din multe primejdii pe care ți le gătește baba.“ Ea scoase din fundul unei
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
iuțeală-m va părea încetineala de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnica angoasa poate că-ți voi da, biet animal, căldare de parâng Și-atunci cu murgul meu în pace voi alerga că vântul dorința-mi nărăvașa o va percepe din dragoste născând necehezând că focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va fi, copitele-nălțând în timp ce m-a-nțeles acum cât mi-e de greu la-ntoarcerea spre tine va fi
SONET 51 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381353_a_382682]
-
iuțeală-m va părea încetineală de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnică angoasă poate că-ți voi da, biet animal, căldare de părâng Și-atunci cu murgul meu în pace voi alerga ca vântul dorința-mi nărăvașă o va percepe din dragoste născând necehezând ca focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va fi, ... Citește mai mult William Shakespeare(trad. adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui calce-mi
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
la-ntoarcerea-mi acasăcând orice iuțeală-m va părea încetineală de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnică angoasăpoate că-ți voi da, biet animal, căldare de părângși-atunci cu murgul meu în pace voi alerga ca vântuldorința-mi nărăvașă o va percepe din dragoste născândnecehezând ca focul va arde-a timpului drum dânsuliar dragostea o scuză a iubirii va fi, ... XI. SONET 50, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016. William Shakespeare -trad. adapt
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme;În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme.La munte revin zăpezile-albastre,Pe străzi curg viiturile râuDucând sudoarea trudirilor noastrePe nărăvașe ape, călăi fără frâu.Natura e bolnavă și zaceDe geruri și brume nocturne;Blestemele cad năpraznicePe prea nevinovata lume.Se plouă cu noroi și cenușăDin cerul greu, plumburiu,Fulgere se sting pe prag, lângă ușăși tunete surde se sparg în
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
din zarea (floci). Dacă puterea romilor ar fi stat în zar, atunci nu ar fi fost o societate patriarhala, ci matriarhala. Și cum femeia nu poate bate fierul să facă potcoave, e bine să potcovim la timp caii car-ului nărăvaș să nu privească prea departe în ZAREA wagneriana a amurgului zeilor. Trăiască Nike, nu Nietzsche! Patria romilor, Sfântă Indie Primii romi au venit cu numele Indiei în mintea și inima lor lor, ei se denumeau SINTE ROMĂ- romii indieni, căci
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
e originea îndoielii, sediul târguielii, opusul Occidentului. Ar fi naiv să credem că asistăm la o apropiere între est și vest, dar e cert că votul de neîncredere acordat establishmentului occidental, deși nu are nimic de-a face cu apucăturile nărăvașe ale târgoveților bizantini, permite ca puterea lumii să se concentreze în mâinile comercianților, industriașilor și actorilor macroeconomiei. Oamenii de afaceri dirijau deja din umbră destinele planetei; acum par să treacă la cârmă și oficial. Problema conceptelor mai greu de evaluat
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-am lăsat mașina de scris La intrarea în sat Și pentru că numai plugul Îmi știe drumul spre casă Am s-o iau pe scurtătură Poate mai abreviez vreo arătură PRRR Metaforă nărăvașă Să-nham mai întâi Aripile la cămașă Costel Zăgan , Hiperbole blitz, 2005 Referință Bibliografică: DIII PRIMĂVARĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 851, Anul III, 30 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate
DIII PRIMĂVARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345994_a_347323]
-
știi nici măcar despre ce era vorba inițial în acel articol. Mi s-a întâmplat nu o dată să citesc, de exemplu, un articol despre bacalaureat, despre Ministerul Învățământului sau despre grevele profesorilor etc. Încep comentariile, la început mai domestice, apoi din ce în ce mai nărăvașe, pentru ca în final, să se ajungă la înjurături pe șleau (dezactivate de cele mai multe ori de moderatorii sau administratorii site-urilor respective) unde se trimit unii pe alții la origine, se fac direcționări vădite la neuronii lipsă de o parte și
LIMBA NOASTRĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346049_a_347378]
-
Articolele Autorului Trec prin zile necunoscut de semeni, vorbele le rostesc în gând, să nu-mi simt dinții cum mușcă din cuvinte. Nicio zi nu-mi fură ochii, nu-mi atinge privirea, unele sunt blânde ca un câine bătrân, altele, nărăvașe ca un armăsar scăpat din pripon. Fiecare are un perete de tristețe și unul de bucurie pe care-i înghit rănile pământului. Privesc cu mirare cerul căzut peste copaci sub care nici o umbră nu e de-ajuns pentru tandrețea cu
FELINARUL INIMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346815_a_348144]
-
pianului și a școlii de muzică, dar nu am știut că posibilitățile tehnice de am folosi vocea și de a transmite emoțiile pe care le doream, nu erau la același nivel. De aceea, cred că am fost precum „un caluț nărăvaș și nerăbdător” pe care profesorii trebuiau să-l țină în frâu să nu-și rupă gâtul. Toți acești ani de facultate în care se impunea o formare cu multă muncă, trudă, lacrimi și deznădejdii nu au fost ușori, însă le
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu mai joc, Am terminat de scris comedia, Fără zgomot Liniștea se adună peste nimic, Talgere lovesc cu putere, Timpanul nu se mai mișcă. Trop, trop ...tropăie Prin inima mea Un nărăvaș alb argintiu, Mă doare zgomotul Clipelor strivite Sub copitele lui Pana se înmoaie În uitare de nu mai știu ce. O venă zvâcnește Și mă invită să o trăiesc, Da ....plictiseală mare Agitate degete Se atîrnă fără rost De o
NU MAI JOC de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347026_a_348355]
-
prea târziu Și nici chenzina nu mă ține. Mă-mpiedic și de umbra mea, Deși eu știu că mă iubește; Cu mine, ea, alăturea, Și zi, și noapte, mă-nsoțește. Îmi ceri să fiu ce n-am mai fost: Nebun și nărăvaș din fire; E prea târziu, și n-are rost, Căci ața este prea subțire... Sunt realist și recunosc, Că viața bun-a fost cu mine; Mi-a pus pe tavă câte-au fost, Dar una nu a fost ca tine
E PREA TÂRZIU SĂ TE IUBESC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346322_a_347651]
-
să muncească de timpuriu. Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar un țânc de 10-11 ani, săpa sfecla pentru fabrica de zahăr din oraș, avea în grijă atelajul cu un armăsar nărăvaș al latifundiarului și strunea taurii fermei cu pricepere de țăran sadea. Desigur, “târgul” (cum era etichetat Romanul acelei epoci) și-a pus și el amprenta pe structura umană, în formare, a viitorului adult. Aici a cunoscut specificul conviețuirii cu alogenii
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
nadir, semn că pe aici trec, doar cei ce iubesc Poezia. Atâtea « Căutări în neant » : « caut în lumină / rătăcesc în întuneric / pipăi o imagine de cremene / cuvântul țipă de groază / ca și mine prins între șuri / boncăit de un vițel nărăvaș/ mă trezesc / apăs un buton / un fir de lumină / de la lampa de veghe/ deseneză conturul nonsensului / căutărilor mele ». Modelator în lutul cuvântului până ia forma amforei - acesta este poetul, uneori făcut țăndări de propria creație. Și vai, de la un timp
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
uitându-ne una la alta. Până și fluviul, de altfel, învolburat și furios, ce aleargă de obicei prin porturi cu infinită lăcomie, și-a smucit hățurile și s-a poticnit, îngenunchind în fața acestui tablou magistral. El și-a strâns apele nărăvașe într-un gest sublim și le-a justificat atitudinea lăsându-le molcoame să mărșăluiască într-o orânduială conformă cu natura. A scos la iveală ținuta de sărbătoare și a primit chipul infantil al Lunii cu o afecțiune nemărginită, ungându-și
LUNA MĂRITĂ ŞI MAGIA EI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348319_a_349648]
-
Maria Calcea Sav (Jibou), Ion Marius Tatomir (Sighetul Marmației) , Noni Emil Iordache (Popești Leordeni), Elenă Matei (Vălenii de Munte), Mihaela Aionesei (Târgu Secuiesc), Cristina Aurelia Plop (Onești), Mihaela Meravei (Constantă). Poezie și proza, stih rânduit pe verticală și stih evadat (nărăvaș!) pe orizontală. Talent fulgurant și Furtună de Vise. Realism și Crivat Reactiv, față de o lume excesiv de proteica și împotriva tendințelor acestei lumi de a se „varsă‖ plămada alchimica (precum un Ucenic Vrăjitor, răpit și sortit pierzaniei, de vârtejul propriilor pătimi
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
și nu sunt nici măcar punctul în care privirea ta fixa iubirea de copil n-am reușit dar tu îmi spui îmi șoptești mereu că da tată, mi-e dor de talpa gândului tău așternută blând pe umbra mea de copilă nărăvașă mi-e atât de dor încât cântecul frunzei părăsește ramul în fiecare anotimp și-l va părăsi mereu când în șoapta ta îmi voi strecura inima așa cum palma mi-o strecuram în palma ta ascultându-ți inima cum calcă în
CU GÂNDUL MEREU LA TATA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377852_a_379181]
-
să-mi fie dată,/ Să fiu un soare între două flori de lună/ Și să trăim în trei, sfințiți de inima mea bună.// (Număr sfânt, pag. 9); // Mă simt legănat și visez fă- ră voie,/ Dorința îmi pare un cal nărăvaș,/ Căpăstrul chemării îl țin de nevoie,/ Mă poartă sălbatic, că-i murg pătimaș.// Speranța mă prinde de mână zâmbind/ Și cale îmi face cu inima-n mână,/ Genunchii îmi tremur, mă urc bâjbâind,/ Mă simt ca un sclav chemat de
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
Împărățea peste bureți Crai Crypto, inima ascunsă, La vecinic tron, de roua parcă! - Dar printre ei bârfeau bureții De-o vrăjitoare mânătarca, De la fântână tinereții. Și răi ghioci și toporași Din gropi ieșeau să-l ocărască, Sterp îl făceau și nărăvaș, Că nu voia să înflorească. - În țări de gheață urgisita, Pe-același timp trăia cu el, Lapona mică, liniștită, Cu piei; pre nume - Enigel. De la iernat, la pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
Îmi dai voie? Dar să te ferești și tu, să nu te lovesc! - Chiar te rog! îl luă peste picior Foc-Nestins, în râsetele soldaților săi. - Atenție! zise Mărțișor, răsucindu-se, căzând pe mâini, azvârlind cu amândouă picioarele, ca un cal nărăvaș, lovind din plin și puternic pe năbădăiosul căpitan, căruia îi țâșni sângele din nas, și se dădu de-a berbeleacul de vreo două ori, până în peretele opus. Subordonații lui amuțiră, făcând ochii mari la Mărțișor. Căpcăunul de la răscruce începu să
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
iar cei ce se abăteau pe acolo nu o făceau decât pentru a arunca gunoaiele în râu. Singurul lucru interesant pe care îl oferea era acea statuie a sfântului Nepomuk, cioplită într-o rocă cenușie, cu fața întoarsă spre apele nărăvașe, pe care cu un gest al mâinii drepte încerca mereu să le determine la supunere. Dar mama nu credea asta și i se părea că fața severă a sfântului căuta nu spre ape, ci de-a dreptul spre fărbăria bunicilor
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]