458 matches
-
da bis. 02-01-2016 ... Citește mai mult Hălăduind în timp prin amintiri,Redecorez plictisul c-un tapetDe gânduri în albastru desuetCe-ncet, se derulează în priviri.Îmi fac din amintire șevaletși desenez imagini din trăiri,Le-mbin și cu-a mele născociri,Să-mi fie visul lung și mai estet.Mă-ncearcă apoi sfâșietor regret,De-acel real trăit cândva sublim,O arie cântată în duet,Pe care prea târziu o prețuim.O arie trecută ca un visși fără de putință... a da
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CEVA DESPRE EMINESCU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CEVA DESPRE EMINESCU Ce noutăți poți să mai spui despre Eminescu ? Nimic. Poate o născocire sau... cine mai știe ce. Încerc să scriu ceva după părerea mea. Raluca Eminovici e o Maică a Domnului, Care a născut nu Unul Fiu - Mântuitorul, Cel recunoscut chiar de potrivnici - Învățătorul, Care propovăduia Împărăția lui Dumnezeu, Ci unsprezece îngeri
CEVA DESPRE EMINESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380857_a_382186]
-
va mai fi timp... Poate în curând ne va lăsa memoria Și nimic nu ne va face să ne amintim Ce- a fost, cum a fost, dac- a fost; Dacă n-a fost decât amăgire, Daca n-a fost decît născocire. Am avut pentru noi primăvară; Fiecare-n parte și-a trăit vară. Toamnă ne-a adus miresmele ei Atât de plăcute, dar prevestitoare De iarnă... iar iarnă aduce ninsoarea, Și nici nu știm când ne va-nvălui neaua... Și iarna
POATE ÎN CURÂND VA FI PREA TÂRZIU ( VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373806_a_375135]
-
Facem și noi așa fiindcă toate popoarele o fac...Dar avem dreptul să luăm o persoană liberă și să o punem în lanțuri pentru a ne fi nouă unealtă vorbitoare? Eu nu vorbesc despre dreptul nostru juridic care e o născocire a noastră, ci despre dreptul cel din vechime! Și e adevărat ce spune magistratul Audanius, am făcut o mare greșeală și o să vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
a promovat și mi-a susținut primirea în acest cerc al condeielor, colegilor care-și publică rândurile în generosul spațiu oferit de Revistă și, nu în ultimul rând, cititorilor care-mi sunt prieteni nevăzuți și un real imbold pentru noi născociri de suflet... <<Se prelinse ca o pisică prin bortă, scoarța copacului închizându-se în urmă-i, alungând și ultimul fir din lumina fierbinte a zilei... Se bucură de-așa întâmplare pentru nevolnicii săi ochi. Făcuți asemenea celor de om, n-
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Apoi deodată viața și soarta s-au schimbat. Prin sufletul meu zboară vrăjitoare, iar inima uscată de griji și resemnare într-un pustiu imens s-a transformat. Trei capete se ceartă pe umeri zi de zi și se întrec, de născociri avide, iar gândurile mele bătrâne și livide, bolborosind, descântă poezii. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1566, Anul V, 15 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
putem permite să suportăm un asemenea sacrificiu din banii și așa puțini, ai contribuabililor. Poate că reîntoarcerea în Levantul unde și-a abandonat bunurile și unde se simte atât de bine nu i-ar dăuna... iar noi, ceilalți... Urmare a născocirii iezuite privind REZERVA MINTALĂ dar și a înțeleptului adagiu, a spune adevărul doar pe jumătate este o minciună colosală! „We agree to disagree”. Ion Măldărescu, Agero Referință Bibliografică: Despre umanitatea anormala / Ion Măldărescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 70
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
azi în ceea ce privește cântăreții fenomenali și spectacolele grandioase și de valoare, pentru grandiosul și valorosul public al muzicii ușoare românești care se micșorează an cu an. E plin Internetul de prostii, parcă anume pentru a se crede că e mai importantă născocirea decât adevărul. Firește, nici pentru interpreta Dida Drăgan nu s-a pierdut mai puțină cerneală în acest sens. E țelul, dreptul și iscusința hazardului a scrie despre oameni de valoare anunțuri de fițuică obscură, dar e cinstea și obligația cronicarului
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
amintirile decolorează mintea noastră tot atît de halucinant și straniu ca și cea a somnului, atît de autentic cum si moartea încă mă așteaptă printre plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me tangere, singurul meandru de care mă tem. Referință
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o ... Citește mai mult CÂTĂ IUBIRE ...Câtă iubire-am strâns, nedăruită,Câți crini petale-și picurau pe dale,Plângând de dor în palma umbrei taleDe câte ori se furișa grăbităSpre
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
raze blânde, mângâind vitraliiCând viile-și musteau, timide, rodul...Și, contemplând, simțeam căldura mâiniiCum moale, lin, îmi oblojea frământul -În șuier aspru-nverșunat doar vântulMai biciuia neiertător tăciuniiDin vatra-ncinsă-n care râdeau macii.Îngenunchind pe pat de frunze moarteIubiri vetuste, născociri deșarte...Se zbuciumau a neputință vracii.Pe-un țărm pustiu, o ... XI. GEORGETA RESTEMAN - COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ!, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013. Huedin, județul Cluj, o după-amiază târzie de sâmbătă, într-un decembrie
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
urăști pe tine însuți. Statul la televizor și vizionarea fără discernământ a tot felul de telenovele, de aiureli, de lucruri fără sens, pur și simplu PULVERIZEAZĂ viața de familie! Ne trăim propria telenovelă. Pornografia nu ar fi cotropit lumea fără născocirea Internetului. Erosul este văzut drept centru obsesional al existenței, iar virginitatea, abstinenta, riscul bolilor cu transmitere sexuală sunt prezentate că ceva anacronic, vechi, rar, nesemnificativ. Relațiile sexuale pe micul ecran se manifestă preponderent între persoane necăsătorite, iar relația de dragoste
PORNOGRAFIA SI DEPENDENTA DE INTERNET – O VIATA IN MINCIUNA – DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375271_a_376600]
-
puterea imaginației, acțiunii și a judecății. La Alensis De Nobilis nu putem vorbi de absența acestora. Sâmburele individualității acestuia constă în capacitatea sa de a închipui. Pentru a intra în sinonimele acestui cuvânt, acestea sunt: fantezie, imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca o „sală iluminată” cu păreți de oglinzi ce reflectă imaginile una în alta într-un joc infinit: „În lumină sângeri,/ Sufletul să-ți fie
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
care ne raportăm, punctele de vedere oscilează pe plaja largă dintre entuziasmul debordant și deznădejdea cea mai neagră. Astfel, știința și tehnica sunt compartimentele de activitate care oferă omului modern cele mai multe și mai ferme satisfacții, atât în ceea ce privește varietatea descoperirilor și născocirilor, cât și rapiditatea cu care ele își fac loc în viața noastră de zi cu zi. De la confortul datorat aparatelor casnice și până la performantele mijloace de deplasare, de la „deliciile” oferite de calculatoarele devenite indispensabile și până la fantasticul dialogurilor ultrarapide pretutindeni
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
teogonii, de exemplu cele scandinave și cele elene. În toate, categoria principală este procrearea și a fi procreat, dar nici una nu se avîntă atît de sălbatic în plăsmuirile sale, și în mare parte atît de arbitrar și de necuviincios în născocirile ei. Teogonia lui Hesiod îndeosebi este mult mai limpede și mai precisă, încît știi întotdeauna unde te afli și recunoști clar semnificația, fiindcă ea scoate în evidență și reprezintă limpede faptul că forma și exteriorul se înfățișează numai ca exterior
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și austriecii (dacă facem abstracție de unele declarații nesincere), care preferau să deplângă și să condamne încălcarea unor înțelegeri internaționale. Cât privește dubla alegere pusă la cale prin intrigi franceze, aceasta este o supoziție ticluită pro domo, ori o simplă născocire, de vreme ce înșiși francezii au fost deconcertați, câțiva uimiți de „abila manevră”.„Românii - scria Gaston de Monicault - au dat dovadă de statornicie; ba mai mult, ei s-au arătat capabili să renunțe la orice pasiune și la orice rivalitate între partide
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, specie a epicii populare în proză, cunoscută în mediile folclorice sub numele general de poveste. Termenul b., de origine slavă, basn’, cu sensul originar de „fabulă”, „apolog”, „minciună”, „născocire”, a intrat în textele scrise românești sub formele basnă și basnu încă din secolul al XVII-lea și a fost adoptat, mai târziu, de către culegătorii de proză populară din Muntenia (N. Filimon, P. Ispirescu) pentru a desemna o narațiune orală
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
pe o lingură scurtă, s-o dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai p-un arici/Și vă povestii pân-aici”. De multe ori, formula finală lasă să se înțeleagă că toată istorisirea a fost o născocire: „M-am suit pe o prăjină/ Și v-am spus chiar o minciună...” ori: „Iar eu mă suii pe-o șa/ Și o spusei așa,/ Șaua a fost cam ruginoasă/Și povestea mincinoasă”. În conformitate cu teoria sa în legătură cu originea b. în
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
poate! Așa bunăoară vestitul Nastratin [î]și cârpea într-o zi giubeaua, fără nod la ață. Dar, fiind ața răsucită tare, s-a 'nnodat de la sine și Nastratin a cunoscut numaidecât că-i vine mai bine astfel și, îngîmfat de născocirea sa cu totul nouă, a pus crainic prin oraș să strige, ca să afle cu toții, mic și mare, că după moda scoasă de el ața se 'nnoadă întîi la căpătâi. Un turc luă un pumn de sare și veni foarte serios
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a treia țară din Europa care, după Franța și Germania, în 1936 avea deja un sistem de rețele de centre și laboratoare de orientare școlară și profesională, în 1948 psihologia a fost interzisă, fiind declarată, împreună cu biologia și cibernetica, „născociri burgheze”, pierzând astfel câteva priorități, unele chiar mondiale, în aceste domenii. Între 1957-1958, când au fost reluate cursurile de psihologie la universitățile din București, Iași și Cluj, condițiile erau mult schimbate. Mulți profesori formați în Franța, Germania sau Anglia au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pățanii și năzdrăvănii. Întâmplările narate conțin învățături, spre luare-aminte. Așa, în Meșterul Strică (1937), „roman pentru tineret”, Poveștile unchiului meu (1938), Guguță în vacanță (1942), „roman de aventuri” în versuri, Un cățel, un purcel și-un băiețel (1947). Pasionat de născocirile tehnicii, experimentând el însuși euforia zborului cu planorul, I. scrie o lucrare de popularizare, De la cal la cal-vapor (1946), care ar vrea să fie „viața romanțată a mașinii cu abur”. Accentele de sarcasm din nuvelele lui I. (Funeralii naționale, 1937
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
mare de rețete similare, fiecare dintre ele având câteva particularități sau ciudățenii. E adevărat că nu putem nega utilitatea unora, dar cele mai multe dintre ele sunt de așa natură Încât e greu de conceput că mintea omului a putut inventa niște născociri atât de ridicole. Următoarea poate servi ca un exemplu de Înțelepciune persană - și o menționez pentru beneficiul mamoșilor de la noi, care o pot folosi dacă vor. Este pur și simplu o metodă de a evita un avort la două luni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
actoria presupune și un paradox dureros: este o insinuare în viață, dar nu pe cale naturală, ci printr-o înșelătorie. De aci și titlul romanului: Impostorul. [...] Abilitatea romancierului e de a sugera, în impostura aceasta perpetuă, acțiunea hazardului care face ca născocirea să devină câteodată realitate și întâmplările petrecute aievea să ia turnura unui spectacol aranjat. OVID S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Boieri și țărani, București, 1955; Cezar Dragoman, I-II, București, 1957; Regele, spionul și actorul, București, 1957; Uciderea pruncilor, București, 1966; Cercul
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Mircea Eliade, din literatura română, și Borges, din cea universală. Singurii care pot fi fericiți sunt cei din categoria superioară, cum e Pangratty, cel care trăiește în viitor, anulându-și trecutul și prezentul. Omul poate deveni o simplă invenție, o născocire a minții noastre febrile. În Vladia - sau în oricare alt topos similar, creionat de memorie, încremenirea personajului, recrearea imaginii etc. - individul ajunge o proprietate a locului, iar fericirea adevărată e doar starea „deplinei conștiințe de sine”. Complotul... este alt exercițiu
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
-și îndeplini destinul după voia sa. Este atât de vechi și de îndrăzneț tâlcul acesta, încât trebuie dezvăluit mereu și nu trebuie uitat niciodată. Dar nu așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții curriculumului, care caută fundamente pentru construirea omenească a destinului de către fiecare membru al spiței noastre. Nu trebuie să ni-l închipuim pe Ulise un „erou exemplar”, cum ne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]