234 matches
-
ciocolată cu fructe... Ce să-ți mai spun? șoptea, aproape cu ură, băiatul. Când m-au luat acasă stăteam atunci liniștit. Ședeam ore întregi chircit în genunchi, rugîndu-mă la mutrița ta, căreia îi mai uitasem din trăsături; milogindu-mă la năsucul tău, care mi se părea că avea aerul celui mai înțelept năsuc de pe pământ; jelindu-mă, dacă o să mai vrei să te plimbi cu un tip care poseda, acum, deja un început de cazier. Aveam din nou o pijama de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
băiatul. Când m-au luat acasă stăteam atunci liniștit. Ședeam ore întregi chircit în genunchi, rugîndu-mă la mutrița ta, căreia îi mai uitasem din trăsături; milogindu-mă la năsucul tău, care mi se părea că avea aerul celui mai înțelept năsuc de pe pământ; jelindu-mă, dacă o să mai vrei să te plimbi cu un tip care poseda, acum, deja un început de cazier. Aveam din nou o pijama de mătase, mă îmbrăcam toată seara cu ea, mă lungeam în pat și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai frunte! Naltă și boltită,/ De-o șchioapă să fi fost, de nu mă-nșel,/ Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai frunte! Naltă și boltită,/ De-o șchioapă să fi fost, de nu mă-nșel,/ Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
presupun că sunt conduse de comitete sau direcțiuni, nʹa u făcut nimic ca să și trâmbițeze ființa lor și să atragă spre el e marea mulțime a copiilor, așa de dornici să afle totul, să vadă totul și să-și bage năsucurile lor indiscrete până și acolo unde nu l e fierbe oalaʺ. Vecinul meu, a cărui spovedanie v-am rezumat o mai sus, nu e singurul în situația asta tristă. C a el sunt zeci de mii în Capitala țării — și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pus ceva ani deoparte, ca să putem avea de o pensie, am văzut cândva la televiziunea română un serial simpatic și antrenant numit „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea", serial în care o femeie blondă și simpatică, flutura un pic năsucul și făcea tot telul de isprăvi fantastice. Dar s-a dus vremea Samanthei, adică a vrăjitoarei bune și acum vedem o altă față, cea a vrăjitoarelor blonde. Cea mai recentă apariție pe scenă, a avut loc de vreo câțiva ani
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acolo. A fost necesar, ca mai întâi să-l vrăjească din toate pozițiile, pe viitorul președinte, care pe atunci era primar, și acum ca recompensă, a primit titlul secret de vrăjitoare oficială a fondurilor statului. Ea nu trebuie să fluture năsucul, ci doar sânii prin fața bossului și pixul pe contractele grase pe care le semnează cu spor (pentru ea, bineînțeles). Ca orice vrăjitoare care se respectă, a descoperit și ea plăcerile zborului. Nu pe mătură, că nu cadrează cu ditamai ministrul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
i se tăbăcise într-un anumit fel, acumulase suficientă experiență, încât să nu-și facă griji, să mai poată trece, când este cazul, și prin asemenea încercări. Pășea grăbit pe trotuarul larg, în apropierea vitrinelor de care copiii își striveau năsucurile cu gândul la darurile pe care, în noaptea aceasta, Moș Nicolae ar trebui să le strecoare și în ghetuțele lor. Involuntar, fără a se opri din mers, își arunca și el din când în când privirea prin ferestrele luminate ale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
doare; dur; evidență; extremitate; finuț; fizic; flori; formă; frică; frunte; găuri; grecesc; greu; gripă; Gullit; iarna; inflamat; inimă; înalt; îndrăzneală; înfumurat; lavandă; lembas; litera L; lume; Machidon; mădular; mijlociu; minciună; mireasmă; mirosi; mișto; mîndrie; moale; muzică; nasturi; naș; nașă; naștere; năsuc; noros; oameni; între ochi; operat; operație; operații; organ olfactiv; organ de miros; pantaloni; parte anatomică; pas; pată; Păcală; părinte; persoană; picături; picior; piele; piercing; piramidă; pistrui; pistruiat; prafuri; proeminentă; putoare; respir; respirații; respiri; ridicat; roșietic; rudă; Rudolf; rușine; sănătate; scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nefirească Ștefan salută, apoi își plimbă zâmbind ochii prin toată încăperea (știa că de un an a devenit o partidă și că toate neamurile boierești își trimit fetele la curte să-și completeze educația, chipurile, în jurul doamnei), în timp ce fețișoarele cu năsucuri cârne și cu zulufi rebeli se lăsau pe rând în jos când privirea lui trecea peste ele. — Doamna? adresă el întrebarea surorilor sale. Ilinca își luă ochii de pe broderie, îl cântări cu privirea și se miră de lipsa lui de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din ei au luat-o la fugă, cei care au rămas, au dat cu setea vârstei lor în el. L-au lăsat doar după ce o femeie a țipat la ei, i-a fost milă de sângele care se prelingea din năsucul mic și cârn al copilului. Atunci a fost prima bătaie, au mai urmat apoi însă și altele. De fiecare dată mințea acasă și își îngrijea singur rănile. Era pocăit și pentru el asta era rana care îl durea, de asta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ca ploaia de vară, cu gurița roșioară. Cu gurița ca mierea, cu vorba ca frăguța. Luliu- luliu ș-îi dormi, luliu-luliu pui de om... Nani- nani... nani-nanai-naniaa..., nani-nani-naniaa... Aaaaa.....” Polixenia deschise ochii triști și căută cu ei glasul. Își șterse năsucul și rămase cu ochii căscați în gol. Acum era singură. Avea șapte ani și era pregătită să se descurce cu toate de prin gospodărie. Asta dacă nu se întoarce el și... Gândul o făcu să tresară. Coborî din pat și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-i deloc nasoală. Încă o dată, a lu Bladesey nu-mi place. Nu-i rău, zice cea care arată bine cu o prudență sfidătoare și veselă. Sunt instant atras la greu de ea: cam unu șaișcinci, păr brunet cu breton, un năsuc cârn și buze date cu un luciu frumos. E Întotdeauna un semn bun când aia mișto acceptă prima, pentru că În general urâta adoptă aceeași linie de gândire, foarte puține nasoale fiind atât de pretențioase față de ce le intră-n găoază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
stăpâna a cam uitat de adormirea și dorul mamei ei. Pisa nu-i scăpa din ochi o secundă. Ei stăteau liniștiți doar când dormeau și mâncau de la mama lor. Dar ce le plăceau cel mai mult era să-și bage năsucurile în blana mamei lor, unde ei se simțeau atât de în siguranță și atât de liniștiți, atât de fericiți, unde era atât de cald și bine; simțindu-se iubiți, acceptați și protejați, încât adormeau imediat în pace și liniștiți, refăcându
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
penajul măsliniu punctat în alb și negru. Ea îl petrecu cu privirea, până nu se mai văzu. Sau, alegea câte o floare, și fugea cu ea pe cărare în pădure, însoțită de Pârvu... până în luminiș. Acolo, cu voluptate își îngropa năsucul în floarea îmbătătoare, o săruta, îi vorbea ca unei ființe, așa cum o învațase bunicul. O întreba, și tot ea îi răspundea... dar taina sufletului plantei rămânea ascunsă, ca și a ei. Apoi, o ascundea în sân, sub bluzița de ațacă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și albăstrimea ochilor ei se întuneca. ...Anuca se dezvolta și creștea văzând cu ochii... Era o fetiță de șapte ani, și arăta mai mult de zece... bălaie, înăltuță, subțirică, cu tenul auriu, cu pomeții ușor trandafirii, cu obrajii plinuți, cu năsucul puțin în vânt, gura frumos tăiată, ochii liniștiți, ușor surăzători, visători, fruntea boltită, încadrată de păr lung și mătăsos. Seara, din ceardac, îi plăcea să se uite pe cerul plin de stele... „Cât‟îs di multi!...“, se minuna ea. Observa
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
am 10 ani și sunt în clasa a IV-a, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași. Sunt o fată frumoasă; am părul scurt, drept și blond, iar ochii sunt de culoarea smaraldului, umbriți de gene subțiri că mărarul; sub năsucul mititel, răsare o gurița mică, dar care vorbește neîncetat. Eu sunt de statură mijlocie și recunosc că sunt cam grăsuță pentru vârsta mea. Sufletește, sunt o fată bună, iubitoare și harnică și încerc să îi ajut pe cei din jurul meu
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
el pe birou. Cea făcută la morgă, puțin retușată ca să nu arate atât de moartă. Probabil că era drăguță pe când trăia. O fetiță de patru ani cu păr blond până la umeri, care se cârlionța delicat În jurul feței sale palide. Un năsuc. O față rotundă. Obraji rotunzi. Conform raportului, ochii Îi erau albaștri-verzui, dar În poză erau Închiși. Nimănui nu-i plăcea să vadă ochii copiilor morți. Luă poza și o fixă pe perete lângă hartă. Până acum, ecourile la apelul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Mackenzie râzând. Vroiam doar să spun următorul lucru: în niciun caz tipul ăsta superb n-o să se uite la mine. Adriana o examină și mai atent pe noua ei prietenă. Avea o înălțime potrivită. Un chip peste medie, cu un năsuc simpatic și un zâmbet frumos. O figură destul de frumușică, își zise ea, deși era aproape imposibil să ghicești ce se afla sub rochița aceea babydoll. Nu suporta rochiile gen babydoll. Orice femeie din lumea asta, inclusiv ea, arăta fie îngrozitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Scuzați-mă, domnule, unde mergeți? — Trebuie să cobor, mă simt rău. — Chem un medic. — Sunt medic. Mă simt rău, lăsați-mă să cobor. Probabil că am un aspect înfiorător, fata în uniformă cu părul blond strâns la spate și un năsuc inofensiv se retrage și intră în cabina comandantului. Intru și eu. Doi bărbați în cămăși albe cu mâneci scurte se întorc spre mine. — Sunt medic, am un infarct, deschideți ușa. Scara se apropie de avion, se deschide ușa. Aer, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Peter. Poate aș fi putut înainte de război, a spus ea, ridicându-și spre mine, ca o ofrandă, fața înecată în lacrimi. Atunci nu părea atât de important. Dar acum este. A scos o batistă din buzunar și și-a suflat năsucul dulce și îmbunătățit chirurgical. —Hitler m-a făcut evreică. Ce coincidență, am vrut să strig în noapte și să îi trezesc pe toți vecinii ăia înfumurați și adormiți. Același lucru mi-l făcuse și mie. 7 ianuarie 1941: Evreii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
îmi ardea buza după ceva de băut. M-am dus la ea și am luat-o în brațe. Mă bucuram într-adevăr s-o văd. Anna semăna foarte bine cu Helen: o față mică și albă, ochi de pisică, un năsuc mic și drăgălaș. Dar asemănările se opreau aici. În primul rând, nu simțeam nevoia s-o omor pe Anna de douăzeci de ori pe zi. Așa cum mi se întâmpla în cazul lui Helen. Anna era mult mai tăcută și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
PLOAIE DE VARĂ Lăstunul zboară la mică înălțime - un strop de ploaie Ploaie de vară - fetița își lipește năsucul de geam Zi ploioasă - în pavilion numai două bătrâne Ploaie de vară - în șopronul bunicii gureșe vrăbii Aversă - copiii își fac umbrele din foi de brustur Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul
PLOAIE DE VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83877_a_85202]
-
internațională de urgență cu frizerul. Și ce-ar trebui să Înțeleg din asta? Doar că trebuie să Înveți să mai și cedezi, Kate. Și, cu o mișcare de expert, Îl pescuiește pe Ben de pe jos, Îi șterge mucii verzi de la năsuc și se Îndreaptă spre bucătărie, pentru micul dejun. 7.15: Trecerea dintr-o viteză În alta, de la serviciu la familie, e uneori atât de abruptă Încât aș putea să jur că aud În creier scârțâitul schimbătorului de viteze care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
simțeam cum mi se adună rușinea În stomac precum lichidul produs de bilă. Stând la un loc cu alți treizeci de copii, Emily a luat toate bolile posibile. Prima ei răceală de iarnă a durat din octombrie până În martie, iar năsucul ei de bebeluș avea o crustă verde-gri. După ce furnizau virușii cu care se infecta copilul, creșa era foarte strictă, Întotdeauna obligându-te să-ți ții copilul bolnav acasă, taxele rămânând aceleași. Îmi amintesc cum stăteam ore Întregi la telefon, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]