811 matches
-
văd eu bine ? un nor despicat în două de-o aripă neagră și din moloz și fier și sticlă oameni mulți și triști coboară-n mine. Doamne, cine bate cu Pământu-n Lume, ca-n perete ? o fi vreun puști mai năzdrăvan ca mine, într-o pauză de trei minute ! Doamne, uite-acolo...! lacrimile-au spart zăgazul, au ieșit din matca lor și duc suflete și case către final de viață și de drum. Doamne, parcă mai văd și niște inimi somate
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
tată ? Doamne, văd eu bine ?un nor despicat în două de-o aripă neagrăși din moloz și fier și sticlăoameni mulți și triști coboară-n mine.Doamne, cine bate cu Pământu-n Lume, ca-n perete ?o fi vreun puști mai năzdrăvan ca mine, într-o pauză de trei minute ! Doamne, uite-acolo...!lacrimile-au spart zăgazul, au ieșit din matca lorși duc suflete și case către final de viață și de drum.Doamne, parcă mai văd și niște inimi somate-n
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului, căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor nu se mai baza pe ajutorul său în treburile
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Acasa > Impact > Scrieri > PISOIUL NĂZDRĂVAN - PENTRU COPII Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pisoiul năzdrăvan Liliana venea adesea la casa părinților ei, să se bucure de câteva zile de vacanță în liniște, retrăind amintirile tinereții. Îi
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
Acasa > Impact > Scrieri > PISOIUL NĂZDRĂVAN - PENTRU COPII Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pisoiul năzdrăvan Liliana venea adesea la casa părinților ei, să se bucure de câteva zile de vacanță în liniște, retrăind amintirile tinereții. Îi făcea plăcere să ia un șezlong, să-l ducă în livadă, sub pom și să citească în tihnă cărțile
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
Proust și Balzac, dacă motănașul ei, Mărgeluș, urmărea curios fiecare mișcare a păsărilor celor tinere din livadă. Dar privirile lui erau acum cât se poate de senine, și nici nu mârâia pofticios la vietățile de prin pomi! Referință Bibliografică: Pisoiul năzdrăvan - pentru copii / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
să urce mai departe. - Oare unde o duce poteca ce continuă drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? se întrebă Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie, când, împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte, la Lacuri sau pe Vârful Secăriei. Doamne, ce frumos era și cum umblau fără griji toată ziua, flămânde, trăind doar cu fructele ce le culegeau de prin tufișuri. Acum iată cum au
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
mai departe. - Oare unde o duce poteca ce continuă drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? se întrebă Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie, când, împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe munte, la Lacuri sau pe Vârful Secăriei. Doamne, ce frumos era și cum umblau fără griji toată ziua, flămânde, trăind doar cu fructele ce le culegeau de prin tufișuri. Acum iată cum au trecut anii
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
deși îl pastișează pulverizându- l și explorându-i structura; găsim secvențe și toposuri poetice cu titluri și desfășurări interne ce amintesc de „funcțiile“ proppiene sau bremondiene ale basmului sau de momentele îndeobște cunoscute ale epicității: [...] „Omorârea calului“ (în loc de alegerea calului năzdrăvan, moment epic de basm); „Descrierea lui A“ (în loc de cunoscuta invocație către muză); „Înaintare“ (un fel de plecarea eroului de acasă); „Schimbarea aerului“ (aluzie la transgresarea unei limite); „Ducerea“ (drumul epic, acel „și merse, și merse...“) cu un singur reper, „împăratul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
cu toții acasă. - Ce să-i mai dăm de mîncare? - se întristă fetița. - Haide să umblăm la garnița cu carne și să-i dăm pâine cu untură! - îi trecu prin minte ștrengarului. Zis și făcut.Ce se mai lingea pe bot năzdrăvanul! Zilele treceau pe rând iar Nero creștea văzând cu ochii. Părinții îl acceptaseră la casa lor. Cei trei erau nedespărțiți. Mergeau pe deal după flori, iar când se făceau ciupercile alergau de pe o văgăună pe alta. Nero, cu plasa de
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
era frumos” să te uiți în curtea vecinului, decât dacă erai de la ochi albaștri...și-asta-ți era profesia. Îmi repugnă verva de a savura știrile...de mahala. Dar Sărbătorile pot fi petrecute...și altfel! Eu am fost în vizită la niște năzdrăvani, preșcolari, a căror mamă, artist plastic, a fost elevă la noi, la liceu, iar bunica încă îmi este colegă de cancelarie. Cel mare, era în așteptare. Cel mic, încă dormea. Așa că, i-am putut cunoaște, pe rând, pe fiecare. Pot
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
fost eu. Ne-am jucat “din prima”, pe covor ...cu cuburile, apoi lego...din ce în ce mai complicate. N-am văzut atâtea jocuri și jucării în viața mea! Am convingerea că sunt și astăzi grădinițe care nu au atâtea materiale, cât cei doi năzdrăvani. Ceea ce am apreciat, în mod deosebit, a fost cu câtă grijă...aș putea spune respect...își tratau jucăriile. După ce epuizam un lego, piciul îl aduna cu grijă și-l punea în cutia sau săculețul lui. Tânăra mămică ne-a tratat
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
Pe aia, că am rămas aceeași, nu m-am învățat minte niciodată”. Și fac aceleași lucruri ca atunci când a început „aventura conștiinței” mele, adică pe la șapte ani, când am regizat în spatele casei, prima mea piesă, după cartea cu titlul: „Ianoș Năzdrăvan” de Mihail Sadoveanu. Eu eram și băiatul, eu eram și măgărușul Ianoș. Ba și gospodarul. Sau „Povestea celor unsprezece lebede” de Hans Christian Andersen. Acestea erau jocurile mele favorite, acestea îmi dezvoltau imaginația, registrul interpretativ, cunoașterea. Mărturiile, cele mai multe zguduitoare despre
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
Articolele Autorului pe stradă, e liniște acum. privesc gheața de sub tălpile aspre ale bocancilor de munte. mai fac un pas, alunec. las asfaltul să-mi atingă mâinile. nu am mănuși. plesnește pielea. gândurile îmi fug spre trecut când alunecam, copil năzdrăvan, spre moartea albă a muntelui Omu. nu m-a lăsat să plec departe... tata nu m-a lăsat. mi-a prins mai întâi o mână plină de pământ și zgârieturi roșietice. a apucat și mâna cealaltă. zăpada mă înghițea flămândă
STRADA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351716_a_353045]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FAIMĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Faimă De treci pe la Drăgășani, Să mergi calm și dezinvolt: Oamenii, cam năzdrăvani, Varsă vinul tot...în Olt! Amețit, se-mpleticește Printre sălciile treze, Și spre Dunăre zorește Ca să se mai...dilueze! Oltul binecuvântat Dunărea înnoblilează: Tămâioasă și Muscat- Valurile ei valsează. Podgoreni, vestiți haiduci Trec prin vadul de-a călare, Veseli și
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
fi întâmplat nimic, se duse și se așeză cuminte în brațele mamei sale. - E cuminte foc, mânca-l-ar mama pe el! Nici nu știi cât îi de cuminte! Da, nu simți că ai copil! Dragă, al meu nu-i năzdrăvan ca alții! Ascultă la mine! spunea mama mândră, cât putea de tare pentru a fi auzită de toată lumea, în timp ce-și săruta odorul. Și dac-ai ști la școală! Of, învățătoarea asta! Numai vorbe de ocară-i aduce! Mânca
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
fi întâmplat nimic, se duse și se așeză cuminte în brațele mamei sale. - E cuminte foc, mânca-l-ar mama pe el! Nici nu știi cât îi de cuminte! Da, nu simți că ai copil! Dragă, al meu nu-i năzdrăvan ca alții! Ascultă la mine! spunea mama mândră, cât putea de tare, pentru a fi auzită de toată lumea, în timp ce-și săruta odorul. Și dac-ai ști la școală! Of, învățătoarea asta! Numai vorbe de ocară-i aduce! Mânca
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
rând pe rând, prin toate culorile curcubeului, de la verdele liniștit până la focul cel roșu, prin codul portocaliu, dar și cel galben de caniculă, de la gingășia primului ghiocel la prima zbatere ușoară de fluture, în apa de sub limba poftei de cireașă năzdrăvană, în grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
fildeșul de pânză fac o schiță cu iuțeală linia își ia zborul către ochiul cerului, și pământul rodului. cu lumea în sinea ei moarte, naștere , iubire o schițez în gălbior în oceanul plin de dor. le strâng într-unul dăndu-l năzdrăvan , pun oceanul de culoare bleu, cobalt, prusan . câmpului îi dau citron verdele-l împart în crom : dealului adus de trup, muntelui îi pun smarald pietrelor, un bleu zincat . pentru omul evlavios pun un alb pe mănăstire ruga plânsă lângă piatră
SCHIŢĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355078_a_356407]
-
lume. Explicația nu mai vine din domaniul popular: aici avem de-aface nu cu barza, ci cu un păianjen pogorât dintr-o stea „ pe un fir de cânepă lucitoare “. Păianjenul este, de fapt, o păienjeniță ( tonul este tot de poveste) foarte năzdrăvană: “Avea ca tine o guriță/ ( Mânca-o-ar mama! Și părul ca niște dude/ Brumate negre, ude “. Și în proză Tudor Arghezi rămâne tot poet. Mă refer la Cartea cu jucării, nu la romanul Ochii Maicii Domnului construit în spirit
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
Are mama doi băieți Ionuț și Floricel și știți cum se-nțeleg ei? Ca Azor cu Motănel. Ionuț așează patul vine-l strică Floricel Ionuț ridică perna și-o trântește, buf, în el. Și nici unul nu se lasă se-nchipuie năzdrăvani au spart și vaza cu flori și se bat ca doi curcani. Se ridică în picioare și se privesc mânios care e mai tare, care, și se tăvălesc pe jos. In vârtejul lor nebun nu mai văd în jur nimica
ARE MAMA DOI BĂIEŢI, POEZIE PENTRU COPII DIN VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI; APĂRUT LA EDITURA NICO, TG.MUREŞ, DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356982_a_358311]
-
De curiozitate am acceptat această invitație la botez. Mergând acolo am avut surpriza să văd că una dintre fostele mele colege de școală generală era printre cei care se botezau. Am rămas foarte surprinsă, deoarece o știam pe ea foarte năzdrăvană, zvăpăiată, o fată foarte deșteaptă, dar independentă în același timp. Am rămas șocată și mirată de actul ei. Pe parcursul predicii și în urma actului de botez, am fost foarte mișcată. Cele două ore cât a durat botezul, mai tot timpul am
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356557_a_357886]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > RICĂ NĂZDRĂVANUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu era pentru prima dată că îl lăsa mama singur acasă în timp ce ea trebuia să alerge fie la treburile câmpului, fie după cumpărături iar el
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
ce ai să faci când vei fi mare? - Nu mă crezi? Stai că mai am și acum niște ciocolată pe care am păstrat-o pentru tine. Poftim. E de la Ileana Cosânzeana. Nici acum nu mă crezi, mamă? Referință Bibliografică: Rică năzdrăvanul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
face prin mai multe localități din țară, pe unde i-a mânat destinul părinții. Absolvă Facultatea de Agronomie și va lucra în domeniul Agriculturii, în Ministerul agriculturii. Debutează editorial la editura „Ion Creangă”, în 1976 unde îi apar cărțile „Puișorii năzdrăvani” (1976), „Cele douăsprezece frumoase” (1979), „A venit o zână bună” (1981). Este autoarea unui roman „Amarnica iubire”, și a mai multor piese de teatru. Povestirile din această antologie („Duminică de oameni singuri” și „Bel Ami”) descriu și fotografiază cu peniță
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]