2,943 matches
-
Obiectul acestui Mare Război mascat, despre care am vorbit. Răz boi mascat care a introdus România pe o Cale autodistructivă, care a introdus-o într-o Macro Situație autodistructivă, în care Mafia națională, Politicienii și clientela lor au jefuit economia națio nală, îmbogățindu-se din Sistemul economic con struit de comuniști. Oamenii politici și clientela lor folosesc și cel mai mic prilej de a lua de la stat ca să se îmbogățească ei. Teama noastră este că, în cazul României, chiar dacă am folosi
UTILIZAREA METODEI BANILOR PARALELI SAU A BONURILOR VALORICE NAŢIONALE NU NUMAI PENTRU A SCOATE ŢĂRILE DIN CRIZA FINANCIARĂ, BUGETARĂ ŞI DIN CRIZĂ ECONOMICĂ CI CHIAR PENTRU STIMULAREA DEZVOLTĂRII ECONOMICE. In: Editura Destine Literare by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_409]
-
cea mai titrată campioană la înot o României! Brăileanca a câștigat la 16 ani două medalii de aur! Mai știți ceva de ea? Tot din Brăila e și Camelia Potec, despre care se scrie doar când ia masa cu Țiriac! Nație de impostori ce suntem! Facem pariu că nici un ziar de sport, nici un tabloid site sau ziar nu o să preia asta?!", a scris Șerban Huidu pe Facebook, loc unde a postat și postarea de pe blogul personal. Diana Mocanu, pe blogul lui
Huidu: Niciun ziar nu va prelua AȘA CEVA! Nație de impostori by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24351_a_25676]
-
Naționalismul, oricât ar fi el de înălțător, nu prea-ți dă de mâncare. Și nici nu te face mai bun și mai frumos. Amintiți-vă de atâtea „glorii sportive naționale” care la doar câțiva ani după încetarea activității „în slujba nației” s-au trezit muritori de foame - în totalul dispreț și în apăsătoarea uitare a celor care îi adulau cu lacrimi. Primii care s-au adaptat mutării accentului de pe națională pe echipele de club sunt jucătorii exponențiali. Pentru că prioritatea lor este
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
majoritatea corifeilor mișcării au fost fete bisericești"? Altă de ordin istoric: "ce fel de filiație sigură va fi existat între răfuiala iluminiștilor din Franța (...) cu absolutismul sau cu fanatismul religios și lupta cărturarilor români din Transilvania pentru drepturile politice ale nației lor"? Și, în fine, altă întrebare, de ordin moral și biografic, condensînd patetismul difuz în întreaga analiza: "ce fel de afinități elective de substanță puteau fi între Voltaire, răsfățatul regelui prusac frederic al II-lea și al doamnei de Pompadour
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
sărăcia lucie din țară, cred că performanța e de-a dreptul excepțională. în urma noastră s-au situat țări nu doar cu o tradiție sportivă mai îndelungată, dar și mult mai bogate. E și asta o compresă pe moralul terfelit al nației! Dar Sydney-ul a fost și prilejul developării aberantului comportament anti-regulament al românilor. Atât Cristian Tudor Popescu, în "Adevărul", cât și Traian Ungureanu, la "BBC", au spus propoziții definitive în acest sens. Și e bine că lucrurile s-au petrecut pe
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
din temelii o instituție care, pe zi ce trece, se relevă a fi tot mai funestă pentru destinul democrației în România. Cum până în clipa de față n-a prins nici un spion mai acătării și nici un "dușman al cuceririlor revoluționare" ale nației, inutilitatea ei se relevă cu toată claritatea. Singurele performanțe ale acestui club obscur au fost să aducă o adiere de politic acolo unde el n-ar fi avut ce căuta. De pildă, la Tepro Iași. Tare mi-e teamă că
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
Preda - ce să mai vorbim!? Niște ticăloși, lichele și canalii! Ne asigură urmașii împăratului urii...". Sărmanul Eminescu s-ar răsuci în mormînt dacă și-ar da seama de năpasta pe care a lăsat-o în urma sa, incitînd spiritul critic al nației! La urma urmei, s-ar putea scoate efecte literare și din spaima apocaliptică a unui autor față de critica pe care ar dori-o dusă la spînzurătoare. Din păcate, ex-președintele impostor scrie vulgar-lălîu, fără tensiunea trebuitoare diatribei, fără acea expresivitate dură
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
și în urmă cu ani a venit aici împreună cu doi foști pastori baptiști trecuți la ortodoxism. - Sub influența lui. - Era în România ca să aducă împăcarea, în măsura în care asta stă în puterea unui om, fie el și preot, să aducă împăcare în nația noastră răvășită, marcată de momentul de ruptură din decembrie 1989. Credeți că acest lucru e cu putință? - Știți ce?, dacă ar fi mai mulți părinți Roman Braga pe lume, acest lucru s-ar întîmpla. A fost uimitoare noaptea aceea, pe
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
și o profundă înțelegere. Ethan Hawke care-și continuă ascensiunea în topul junilor primi hollywoodieni, scontând în primul rând pe o neostentativă discreție. Tânăra Youki Kudoh de o sensibilitate ieșită din comun impresionează prin forța de interiorizare. O trăsătură specifică nației, persiflată insidios, la un moment dat, când în instanță se insinuează că expresia albă, tradițională în comportamentul nipon, ar putea fi dovadă probatorie a criminalității... Snow Falling on Cedars * Regia: Scott Hicks * Scenariul: Ron Bass & Scott Hicks, după romanul lui
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
la Brighton Beach sînt ruși ca aceia din filmele lui Mihalkov. Curios e că nu se amestecă unii cu alții, în pofida a ce se crede despre New York ca despre un Babilon. New Yorkul nu e un creuzet de rase și nații. Acestea stau separat, pe străzi, chiar, nu doar pe cartiere. Centrul, între străzile 30 și 50, aparține mai ales străinilor în trecere. Bronxul e al negrilor, ca și Harlemul, cu intruși cu piele roșie. în Queens sînt cel puțin patru
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că "deși pe tronurile Principatelor-Unite, el era gata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șepte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
A fost primit chiar a doua zi, deși împăratul, i s-a spus, e mult ocupat în viitoarea jumătate de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul făcu această impresionantă declarație: "Simț o mare simpatie pentru nația română și pentru Domnul Cuza și văd cu mulțămire că nu m-am înșelat cînd am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinul Franței. Actul patriotic ce ați desăvîrșit de curînd prin înălțarea unui singur om pe ambele tronuri a Moldovei
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
strălucite decît acelea de la Maraton și Salomina, pentru că sînt cîștigate de cătră români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decît locurile cele mai clasice... Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură cătră celelalte părți a neamului
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Mircea Mihăieș Fiecare nație cu nebunia ei: japonezii cu pokemonii - simpaticii monștri de buzunar - noi cu ungurii! Neavizatul care-a răsfoit presa românească de dinaintea meciului de fotbal cu Ungaria ar fi crezut că ne aflăm în preajma declanșării unui nou război mondial. Nu deschideai ziar
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
este o familie de străini. Cînd, împinsă de nevoie, domnișoara Miallaret s-a angajat la ei ca guvernantă, ceea ce i-a prins foarte bine, tinerei franțuzoaice i s-a părut că pășește în necunoscut, că descoperă un neam și o nație despre care nici o ființă cultivată nu auzise vreodată. Închipuiți-vă că acești oameni sînt valahi. Domnul cel bătrîn (se numește Cantacuzino) e foarte bolnav. Soția și copiii așteaptă clipa în care se vor putea întoarce în țara pe care au
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
uita vreodată. La fel și cu Mihail Șora... în sfîrșit, două lacrimi: Virgil Mazilescu și Marius Robescu, prieteni dragi, dispăruți atît de înainte de vreme... Cît ați stat în România ați supraviețuit numai prin cultură? Credeți că se poate supraviețui, ca nație, numai prin cultură? Ar fi cu totul exagerat să spun că treizeci și șase de ani am supraviețuit în România numai prin cultură! Am trăit în România, aceea care era atunci, cu intensitate, am amintiri care nu se vor șterge
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
mele s-au întîmplat acolo și atunci. A spune că am "supraviețuit prin cultură" mi se pare puțin melodramatic și inexact. Fără îndoială, cultura a îndulcit multe dintre frustrările, revolta înăbușită, spaima și neîmplinirile mele. Nu știu ce înseamnă "a supraviețui ca nație prin cultură". Dacă întrebarea se referă la nația română, atunci eu cred că rădăcinile supraviețuirii ar trebui căutate mai degrabă în altă parte... Cînd veniți în România din New York, vă simțiți ca atunci cînd plecați, pe vremuri, ca reporter, din
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
spune că am "supraviețuit prin cultură" mi se pare puțin melodramatic și inexact. Fără îndoială, cultura a îndulcit multe dintre frustrările, revolta înăbușită, spaima și neîmplinirile mele. Nu știu ce înseamnă "a supraviețui ca nație prin cultură". Dacă întrebarea se referă la nația română, atunci eu cred că rădăcinile supraviețuirii ar trebui căutate mai degrabă în altă parte... Cînd veniți în România din New York, vă simțiți ca atunci cînd plecați, pe vremuri, ca reporter, din București la Bacău, să zicem? N-am exersat
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
sârg de călători ce au avut bunăvoința să stea mai mult pe la noi, dar neșansa de a rămâne anonimi. Era în mentalitatea epocii căutarea unui specific național identificabil în orice formă de manifestare. Germanul K. nu face excepție și, în funcție de nație, pune, cu o ușurință de invidiat, etichete drumeților cu care se întâlnește. Impresiile din Țările Române converg către realizarea unui "portret-robot" al valahului: atent să noteze trasee, nume de localități și alte detalii, concrete și insignifiante, Kunisch pomenește rareori numele
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
este, spre justificarea stării ei de inferioritate; conștiința lui de european însă îl face rigid și neînduplecat cu păcate ale căror resorturi adînci nu le mai vede". Să reținem această surprinzătoare contradicție a condeiului noician: analiza obiectivă a defectelor propriei nații ar fi o probă de "înstrăinare", spiritul critic în act ar fi, într-o atare situație, antinațional! Conștiința europeană ar fi o probă de "rigiditate"! Nu cumva "rațiunile" inimii filosofului, pentru a apela la un concept pascalian, îl trag înapoi
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Ideea era clar exprimată de I.C. Brătianu în articolul Ce am voit și ce voim, publicat în 1864 în Românul. Descoperind spectacolul "sublim" al libertății - "soarele civilizațiunii moderne", liberalii și-au propus să rupă lanțul nesfârșit "ce ținea încleștate mădularele nației" 8). Nu fără insolență, ei se vor autoproclama campionii civilizației moderne și singurii în stare să o articuleze. Restul era reacțiune. Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a opus cu toată ființa. Analiștii ce s-au grăbit să diagnosticheze "ferocele
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de ani de tranziție a fanarioților: luau ei de câte trei ori pe an birul anului, dar ne mai și conduceau, încet pe cât sigur, către Europa, aceea a Secolului luminilor. Se zice că alarmant ar fi indicele de sănătate a nației. Este însă suficient să luăm în considerație că o treime din români s-au dispensat de mijloacele de încălzire pe timpul iernii, cât ar fi aceasta de viscolitoare, ca să înțelegem în ce încurajatoare măsură s-a înzdrăvenit rasa și ce economii
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
comploturi și umbra nemiloasă a "liftelor păgîne" care-au pus gînd rău țarișoarei, altul, un stîngist cu vederi de dreapta, nu se sfiește să amenințe birjărește. Această ridicare a poalelor peste cap nu e atît indecentă, cît întristătoare pentru moralul nației. De parcă n-ar fi așteptat decît acest prilej ca să iasă la război, oștiri întregi de apărători ai demnității naționale s-au năpustit pe articol, rîvnind să distrugă, în efigie, imaginea dușmanului generic al românității. în loc să vedem partea bună a lucrurilor
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
din 1959 încheiau seria nesfârșitului lanț de asemenea înscenări, cu scopul de a nimici elitele tuturor categoriilor sociale românești, pe modelul patentat leninist. Operație care a reușit, în opinia noastră, în proporție de 95%, cu urmări probabil irecuperabile în biosul nației. A nu ține seama de ele înseamnă a nu pricepe nimic din ce se întâmplă astăzi și se va întâmpla mâine. Pentru crima de uneltire împotriva ordinii sociale - prin scrierea unui roman lipsă la dosar - și aceea de trădare de
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
oprește asupra drumeților și traseelor ce străbat peninsula în secolul al XIX-lea. Subiect generos și fascinant: către 1800, Europa descoperă, chiar la granițele ei, un ținut prea puțin cunoscut, exotic. O mare de călători, la fel de pestriță ca amestecul de nații și religii din Balcani, începe să traverseze peninsula. Sînt trimiși oficiali ai Apusului către înalta Poartă, agenți secreți, negustori, colecționari fanatici de obiecte rare și exotice, aventurieri, susținători ai cauzei grecești - unii celebri, ca Byron... Mai sînt în Balcani și
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]