291 matches
-
Proiecte de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi date, în caz că se aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI asupra problemei evreești în România. Problema evreească în România a existat permanent precedând cu mult principiile rasiste actuale ale ideologiei național-socialiste, și trecând cu mult mai înainte la forme politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza522, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga523, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni politice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist în Germania, cu principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut o influență covârșitoare și în România, înlesnind accesul la guvernarea țării a partidelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
forțelor armate române; - alte persoane având cetățenia română, decedate în Germania ca rezultat al celor două războaie mondiale și care se aflau în momentul decesului sub protecția dreptului internațional umanitar; - persoane având cetățenia română, decedate în Germania din cauza măsurilor represive național-socialiste sau ca rezultat direct al acestor măsuri pe teritoriul german; b) morminte românești de război se înțelege: ... - mormintele morților români de război, aflate pe teritoriul Republicii Federale Germania; c) cimitire românești de război se înțelege: ... - cimitire care există pe teritoriul
ACORD din 25 iunie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele româneşti de razboi din Republica Federala Germania şi mormintele germane de razboi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170454_a_171783]
-
că izbucnirea revoluției în România nu era decât o chestiune de timp. Radicalizarea spre stânga a mers mână în mână cu o radicalizare spre dreapta a societății. Ca reacție la mișcarea muncitorească socialistă, au început să apare sindicate și organizații „național-socialiste”, parțial susținute de guvern. Aceste grupuri erau unite de convingerea, că orice formă a luptei de clasă și a internaționalismului ar amenința unitatea națională. Un astfel de grup a fost și Garda Conștiinței Naționale, înființată la Iași în 1919 de
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
în vârstă erau conservatori și monarhiști. În 1932, după instaurarea regimului nazist, se alătură Fuhrerului. Au apărut și grupări paramilitare precum Căștile de Oțel (1918) ce numără 500 000 de membri, Secțiile de Asalt ce cuprindea 300 000 de membri național-socialiști în 1932, Frontul de Fier cu trupe de șoc antifasciste organizate de socialiști (1930) și Frontul Roșu cu trupe paramilitare comuniste cu peste 100 000 de membri, fiind interzis în 1929. Deși dreapta are câștiguri electorale, mișcările extremiste iau amploare
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
votuir. În mai 1932 guvernul Bruning a căzut, fiind înlocuit de von Papen, reprezentant al Zentrumului, care a încercat să dizolve de două ori Reichstagul pentru a obține o majoritate. În urmă alegerilor marcate de incidente violente între stânga și național-socialiști, NSDAP a obținut 37 % din voturi-230 locuri în parlament, iar în noiembrie 1932 a înregistrat 33,1%, SPD-20,4%, iar Von Papen a fost nevoit să propună o coaliție cu Partidul Nazist, deși Hindenburg s-a opus. Von Papen a
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
Revoluția Germană a dus la instaurarea Republicii de la Weimar, o democrație parlamentară care a fost zguduită de instabilitate și polarizare, și care a fost lovită de o serie de crize sociale, care au dus la dispariția ei în 1933, când național-socialiștii conduși de Adolf Hitler au cucerit puterea.
Revoluția Germană () [Corola-website/Science/298625_a_299954]
-
Paul von Hindenburg, candidatul dreptei, a câștigat alegerile prezidențiale din 1925, în ciuda vârstei sale înaintate. Regimul s-a consolidat. Berlinul a revenit din nou la o viață intelectuală și artistică normală. Marea criză economică din anii 1929-1933 și creșterea influenței național-socialiștilor au schimbat, însă, radical situația. Șomajul a crescut enorm, lovind, în 1932, circa 6 milioane de germani. Societatea germană oscila între comuniști și naziști, adepții Partidului Muncitoresc German Național-Socialist ("NSDAP"), partidul nazist condus de Hitler. Comuniștii nu colaborau cu socialiștii
Republica de la Weimar () [Corola-website/Science/298659_a_299988]
-
artistică normală. Marea criză economică din anii 1929-1933 și creșterea influenței național-socialiștilor au schimbat, însă, radical situația. Șomajul a crescut enorm, lovind, în 1932, circa 6 milioane de germani. Societatea germană oscila între comuniști și naziști, adepții Partidului Muncitoresc German Național-Socialist ("NSDAP"), partidul nazist condus de Hitler. Comuniștii nu colaborau cu socialiștii din cauza înăbușirii în 1919 a insurecției spartakiste. Hitler a profitat de dezbinarea stângii, iar partidul său, fiind finanțat de mari industriași germani, precum Alfred Krupp, a câștigat (fără majoritate
Republica de la Weimar () [Corola-website/Science/298659_a_299988]
-
ajuns binecunoscută în Europa prin descoperirile arheologice ale lui Heinrich Schliemann, cel care a descoperit simbolul în situl vechii cetăți a Troia și cel care a asociat-o cu vechile migrații ale popoarelor indo-europene (ariane) . După înființarea Partidului Muncitoresc German Național-Socialist ("NSDAP"), svastica a fost asociată însă, în marea parte a lumii occidentale, cu fascismul, rasismul, nazismul, Al Doilea Război Mondial și Holocaustul. Utilizarea de către naziști derivă de la mișcarea naționalistă germană timpurie "völkisch", pentru care svastica era un simbol al identității
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
în multe forme, din anii 1880 până prin anii 1920. Din 1917 a apărut și pe bancnotele rusești. Sensul religios al svasticii a fost deturnat la începutul secolului al XX-lea când a fost adoptat ca emblemă a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist ("NSDAP"). Această asociere a avut loc deoarece nazismul afirma că arienii au fost strămoșii germanilor moderni și, datorită acestui lucru, cucerirea lumii de către Germania ar fi fost dorită și chiar predestinată. Svastica a fost folosită ca un simbol convenabil menit
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
Zelea Codreanu (tatăl lui Corneliu). La 9 februarie 1920 a apărut la Iași ziarul „Garda Conștiintei Naționale” în care Codreanu și Constantin Pancu au publicat „Crezul socialismului național-creștin”. Sintagma „creștin” corespundea mentalității codreniste ca un adaus la curentul politic nazist (național-socialist, 1919-1945, în , unde cuvântul "nazi" provine de la prescurtarea numelui "național-socialism", în ) importat din Germania. În zilele de 4-6 septembrie 1920 a avut loc la Cluj primul congres al studenților din România Mare. Corneliu Codreanu, în fruntea unui grup de studenți
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă, Germania fascistă și al Treilea "Reich" (al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933-1945) desemnează statul german în perioada anilor 1933 - 1945, când țara a stat sub controlul ferm al partidului totalitar nazist NSDAP - Partidului Muncitoresc German Național-Socialist - și a fost condusă de regimul dictatorial al liderului nazist, Adolf Hitler, denumit de germani, în acea perioadă, „"der Führer"”, în traducere „Conducătorul”. „Al Treilea "Reich"” este traducerea termenului german "Drittes Reich" și este folosit ca sinonim pentru Germania nazistă
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
lui Iosif al II-lea, a redeschis Academia Tereziană. Din 1849 au fost primiți la studiu și tineri fără origine nobilă. În Academia Tereziană au fost formați studenți din întreg cuprinsul Imperiului Habsburgic. În timpul celui de-al doilea război mondial, național-socialiștii au evacuat internatul terezian, instalând în clădire o instituție de propagandă nazistă. De la terminarea războiului și până în 1955 edificiul a fost ocupat de trupele sovietice staționate la Viena. În prezent în clădire își are sediul Academia Diplomatică a Austriei. Într-
Academia Tereziană () [Corola-website/Science/299169_a_300498]
-
postul de profesor titular de geopolitică în cadrul Școlii de Studii Politice Avansate (Hochschule für Politik) de la Berlin. Relațiile familiei Haushofer cu politica nazistă au fost sinuoase. Karl a stabilit raporturi de trainică prietenie cu Rudolph Hess încă înainte de înființarea Partidului Național-Socialist. El a fost un frecvent vizitator al închisorii Landsberg, unde erau deținuți Adolf Hitler și Rudolph Hess după eșuarea puciului din 1923. Există mai multe mărturii, ale unor martori direcți, dar și observațiile unor specialiști, care indică, argumentat, influența ideilor
Karl Haushofer () [Corola-website/Science/299311_a_300640]
-
a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”, programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler. Cuvântul original grecesc ("holókauston") este o traducere a termenului ebraic "olah", care înseamnă „ardere de tot” și care denumește vechiul ritual iudaic de sacrificiu în care (bucăți de) animale sau plante erau arse pe
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
pe evreii germani de cetățenie și de toate drepturile civile. În discursul său de introducere a legilor, Hitler a spus că dacă "problema evreiască" nu poate fi rezolvată de aceste legi, atunci "aceasta trebuie dată prin lege pe mâna Partidului Național-Socialist pentru o soluție finală ("Endlösung")." Expresia ""Endlösung"" a devenit un eufemism nazist standard pentru exterminarea evreilor. În ianuarie 1939, Hitler a spus, într-un discurs public: "Dacă evreimea internațională financiară din și din afara Europei mai reușește o dată să împingă națiunile
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
sub numele de No Way Ouț din cauza problemelor legate de „Elimination Chamber” care ar aduce înapoi imaginile camerei de gazare care a fost utilizată în lagărele de exterminare în Al Doilea Război Mondial (în Germania, anumite trimiteri la Partidul Muncitoresc Național-Socialist German sunt inca interzise). În 2012 WWE au anunțat că se va reorganiza din nou . Această a avut loc 17 iunie 2012 la Izod Center în East Rutherford, New Jersey. În Germania, No Way Ouț a fost etichetata că "No
WWE No Way Out () [Corola-website/Science/307336_a_308665]
-
În saloanele reședinței familiei Goebbels, la Berlin, au avut loc recepții pentru conducători de state și personalități ale vieții culturale internaționale. Cei doi au rămas loiali Führer-ului pe tot parcursul vieții lor, fiind printre cei mai înfocați susținători ai ideologiei național-socialiste. După ce războiul a început să ia o întorsătură nefavorabilă pentru Germania nazistă, lucrurile mergând din ce în ce mai rău pe frontul de est, Magda a început să-și exprime în particular unele îndoieli asupra victoriei finale a naziștilor. Pe 9 noiembrie 1942, în timp ce
Magda Goebbels () [Corola-website/Science/308050_a_309379]
-
un film al întregului proces de către Franz Treml. Colaborator al serviciilor secrete germane, Treml avusese un magazin de produse Zeiss-Ikon în Palatul Lucerna din Praga. După ocuparea germană el a devenit consultant în materie de filme al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist, partidul nazist al lui Hitler. În total, aproximativ 340 de persoane din Lidice au murit în urma represaliilor germane (192 bărbați, 60 femei și 88 copii). Un alt mic sat ceh, numit Ležáky, a fost de asemenea distrus de germani la
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
a avut doi copii ilegitimi - fiul Helge (n. 1942) și fiica, Nanette Dorothea (n. 1944) - cu secretara sa, Hedwig Potthast. Între 1919-1923, Himmler a fost membru în Bayerische Volkspartei (Partidul Popular Bavarez), conservator catolic și regionalist. Aderarea la Partidul Muncitoresc Național-Socialist German (nazist) a avut loc la 2 august 1923, prin intermediul „liga artamanilor” („Bund Artam”), aripa naționalistă a „mișcării tineretului” („Jugendbewegung”), la care aderase tot în 1923. La puciul lui Hitler și al generalului Erich Ludendorff, Himmler a luat parte ca
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Hermann Wilhelm Göring, adesea doar sau Hermann Goering, (n. 12 ianuarie 1893, Rosenheim, Bavaria, d. 15 octombrie 1946, Nürnberg) a fost un aviator militar german, politician, comandant militar, al doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe, a Germaniei naziste. Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) și a Gestapo-ului (poliția secretă de stat) sunt strâns legate de
Hermann Göring () [Corola-website/Science/303060_a_304389]
-
(n. 12 noembrie 1904 Bad Kissingen, d. 24 decembrie 1977 Darmstadt), a fost un politician național-socialist, diplomat german, de profesie economist și jurist, criminal de război condamnat de Tribunalul de la Nürnberg. Ajungând la gradul militar de "SS-Brigadeführer", a îndeplinit funcții importante în politica celui de-al treilea Reich, inclusiv în genocidul evreilor din Ungaria și Croația
Edmund Veesenmayer () [Corola-website/Science/303159_a_304488]
-
pentru protecția constituției"). A fost de asemeni membru al "Societății Prusiene Berlin-Brandenburg" ("Preußische Gesellschaft Berlin-Brandenburg"), de orientare politică naționalistă, xenofobă, iredentistă cu privire la fostele teritorii germane din est, pierdute după cel de-al Doilea Război Mondial și revizionistă față de responsabilitatea regimului național-socialist. A fost redactor șef la gazeta "Deutsche konservative Zeitung", a colaborat și la unele reviste și ziare considerate radicale de dreapta, ca, de pildă, hebdomadarul berlinez Junge Freiheit, publicația "Ostpreußenblatt" și revista naționalistă austriacă "Zur Zeit". Dénes era adversar declarat
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
neagresiune cu Uniunea Sovietică, mai târziu, în 1941. Germania a fost puterea principală a Axei în Europa și de facto, liderul alianței cu autoritate asupra Pactului Tripartit. Germania a fost condusă de Adolf Hitler și al său Partid Muncitoresc German Național-Socialist ("Partiul Nazist"). Cetățenii germani au simțit că țara lor a fost umilită în urma Tratatului de la Versailles, de la sfârșitul Primul Război Mondial, trebuind să cedeze o parte din teritoriul imperial, fie noii Republici Poloneze, fie coloniile sale. Presiunea reparațiilor de război
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]