6,003 matches
-
națiunile și fenomenele asociate lor trebuie deci analizate în termenii condițiilor și cerințelor politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară modernizării și dezvoltării industriale); modelele socioeconomice ale lui Tom Nairn și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară modernizării și dezvoltării industriale); modelele socioeconomice ale lui Tom Nairn și Michael Hechter, ce văd sursă naționalismului în funcționarea economiei mondiale și în interesele socio-economice ale indivizilor; versiunile politice ale lui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară modernizării și dezvoltării industriale); modelele socioeconomice ale lui Tom Nairn și Michael Hechter, ce văd sursă naționalismului în funcționarea economiei mondiale și în interesele socio-economice ale indivizilor; versiunile politice ale lui Charles Tilly, Anthony Giddens, Michael Mann și John Breuilly, ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dezvoltării industriale); modelele socioeconomice ale lui Tom Nairn și Michael Hechter, ce văd sursă naționalismului în funcționarea economiei mondiale și în interesele socio-economice ale indivizilor; versiunile politice ale lui Charles Tilly, Anthony Giddens, Michael Mann și John Breuilly, ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
economiei mondiale și în interesele socio-economice ale indivizilor; versiunile politice ale lui Charles Tilly, Anthony Giddens, Michael Mann și John Breuilly, ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există o specificitate istorică a națiunilor și naționalismului" (acestea sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în consecință, națiunea este un produs cultural creat de elite pentru a servi unor necesități și interese; angajarea în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
naționalismului" (acestea sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în consecință, națiunea este un produs cultural creat de elite pentru a servi unor necesități și interese; angajarea în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a servi unor necesități și interese; angajarea în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel: 1. lumea este în mod natural divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri politice și loialitatea față de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat, naționalismul ajungând să se constituie că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat, naționalismul ajungând să se constituie că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat, naționalismul ajungând să se constituie că un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în mod conștient, divizate în grupuri sociale cu interese specifice și ale cărei principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face parte dintr-o națiune înseamnă să ai resurse și capacitatea de a face ceva. Cât despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prin dezrădăcinare și criza a semnificațiilor, desconsiderare a trecutului și euforie față de viitor, ideea de națiune oferea orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
comunități mari. Astfel, descendentă comună a fost parțial fictiva din cauza migrației, cuceririi și exogamiei. "La fel ca în grupurile de rudenie mai mici, înrudirea era de ajuns de reală pentru a deveni baza acelor sentimente puternice pe care le numim naționalism, tribalism, rasism și etnocentrism. Ușurință și viteza cu care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate față de argumentele raționale sunt doar câteva
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este un grup de oameni ce simt că au legături de ascendentă. Acesta este grupul cel mai mare ce poate impune loialitate unei persoane pe baza sentimentului unor legături de rudenie; este, din această perspectivă, o familie extinsă". Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de ascendentă. Acesta este grupul cel mai mare ce poate impune loialitate unei persoane pe baza sentimentului unor legături de rudenie; este, din această perspectivă, o familie extinsă". Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
legături de rudenie; este, din această perspectivă, o familie extinsă". Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
această perspectivă, o familie extinsă". Analizând sursă naționalismului, John Armstrong 37 consideră că, în pofida faptului că epoca naționalismului a fost precedată de cea a absolutismului ce nu a luat în seamă diferențele etnice, a existat naționalism și înainte de absolutism. În naționalism, importante sunt percepțiile și sentimentele grupului, mai ales excluderea etnică, granița dintre "ei" și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
finalitate Europa statelor naționale de astăzi. Dar, pentru că sunt realități istorice, statele naționale se modifică, rolul lor se redefinește. Concluzii Scurtă trecere în revistă a modurilor în care a fost și este înțeleasă națiunea și a felului în care operează naționalismul face posibilă înțelegerea fenomenelor ce se petrec în Uniunea Europeană în prezent. Liberă circulație a cetățenilor a făcut ca eterogenitatea populației din UE să crească. După o perioadă în care statele au cedat multe dintre obligațiile față de cetățeni pentru a fi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în sensul solidarității financiare. Invocarea vechilor practici ale statelor națiuni nu poate fi o soluție. Nici statele nu mai sunt aceleași ca acum 70 de ani, nici străinii nu mai sunt aceiași și nici contextul global nu mai este același. Naționalismele în formă perenialistă trebuie să rămână istorie. Sunt alte motive de solidaritatea ce i-ar putea ține la un loc pe europeni decât imaginatele descendente sau consangvinități. Dar, pentru asta, este nevoie de un nou și susținut efort ideologic, este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]