1,457 matches
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ACOLO... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Acolo unde iarba răsare din pământ Și-n firul ei plăpând simbolul vieții saltă, Sălbatica-i privire ne pare-atât de-naltă Și dorul ei de viață ne pare atât de sfânt. Acolo unde roua se varsă-n dimineți, Țintind mărgăritare pe umbre și pe flori, Săgeată de lumină, a astrului din zori, În murmururi tăcute cântate de poeți. Acolo unde floarea
ACOLO... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360820_a_362149]
-
sau era în visul meu bătea vânt rece de toamnă stelele picau din cer chipul tău era scăldat în licori venețiene frunzele sunau pe cale a nocturne de chopin într-o dulce voluptate tu te-ai arătat în vis coborai din nalte ceruri în armuri de chihlimbar precum îngerii-nserării ce zburau prin paradis și de care eu sărmanul nu aveam atunci habar o femeie zână dulce din închipuiri celeste lasă-mă să dorm pe vise în crivaturi de argint te vedeam
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
din seară până-n zori, când se topeau în soare, că sânii tăi râvniți nu-i dibuiam niciunde, fiind osândiți să zacă-n margini de coline și zilnic să asude. Se cumpărau din piață ghivecele cu flori pulverizând miresme până sub ‘nalt de nori ca pulpele brumate prin parcuri și pe străzi, ca sprintenii, subțiri genunchii de feline pierduți prin negre zăpezi. Purtat de destin înfipt în lumina de stea te-am găsit într-un boboc virgin de lalea și-n pragul
AH, IUBITA MEA FLOARE! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360989_a_362318]
-
cu Dumnezeu, fără nici un fel de intermediari, în mod personal. Relația cu Dumnezeu este o problemă absolut personală și privată a fiecărei persoane. Dar ce s-a întâmplat la întâlnirea pe care profetul Ilie a avut-o cu Cel Prea?nalt, cu Dumnezeul Cel Atotputernic? Prof.Dr.Iosif Țon, teolog: S-a întâmplat că el a crezut că în momentul în care adună tot poporul și le demonstrează că Dumnezeu e Dumnezeu, și a făcut minunea aceea cu focul coborât din cer
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Își fac rost multe nimicuri- Sunt acum că titlu-n ziar; Azi , crinii sunt lăsați uitării- Să paraseasca-al nost’ hotar.. Gândind la voi, dulce minuni Îmi dați o mană de-ajutor Că printre boală și mult rău- Eu ma-nalt dincolo de nor.. Să vin spre voi.. spre lumea mea.. Referință Bibliografica: În memoria artiștilor / Elenă Cristina Rusti : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 939, Anul III, 27 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elenă Cristina Rusti : Toate Drepturile Rezervate
IN MEMORIA ARTISTILOR de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364256_a_365585]
-
veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938 Referință Bibliografică: Moartea Mariei / Ion Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde-i fântâna noastră cu izvoare, din care-au curs legende milenare? pe bolta naltă îmi ridic privirea, se cuibărește-n suflet iar uimirea, atâtea stele sunt pe cerul sfânt și-atâta dragoste e pe pământ. mătasea lunii-mi cade pe covor și vraja ei de-acum îmi dă fior, în jurul meu plutesc ca niște
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368423_a_369752]
-
devine mormântul predestinatul hău [36] Să răscolim cenușa să ne-aruncăm într-însa și din cer ploi cu spermă să pogorâm cântând poate asemeni unei Păsări Phoenix stranii se va vedea pe zare și Calul apărând [37] Și vaiete se-naltă și lumea se scufundă până apare Unul în mână c-o lumină bomba atomică răcnește glasul acesta-i iată Calul ce trebuia să vină [38] El iată este fiul fostului Cal Troian și este luat pe brațe și purtat prin
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
mărunți. Dormoș, dormoș mari boieri, Sus în vestea lui Hristos, Dormoș, dormoș mari boieri, Să-mi fiți domni buni sănătoși! Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopții colidătorii îi cântau: Nalte sunt, frumoase sunt Nalte sunt, frumoase sunt, Domnului Domn, Domn din cer! Sus cu roșu acoperit, Prin năuntru zugrăvite. Domnului Domn, Domn din cer! Pe afară-s poleite, Dar cu ce mi-s poleite? Domnului Domn, Domn din cer! Cu
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
boieri, Sus în vestea lui Hristos, Dormoș, dormoș mari boieri, Să-mi fiți domni buni sănătoși! Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopții colidătorii îi cântau: Nalte sunt, frumoase sunt Nalte sunt, frumoase sunt, Domnului Domn, Domn din cer! Sus cu roșu acoperit, Prin năuntru zugrăvite. Domnului Domn, Domn din cer! Pe afară-s poleite, Dar cu ce mi-s poleite? Domnului Domn, Domn din cer! Cu de aur și de-
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
are câmpul sterp și ars arunci cu pietre azi în mine din florile trimise ieri mă ameninți cu-apocalipsa pe care mâine o amâni mă ții mereu îngenuncheat să scormonesc țărâna udă din care tu m-ai plămădit sub cerul ’nalt ce-adesea plouă peste ultimu-mi veșmânt dezbraci de lacrimi azi icoana și-aud cum râde o femeie că-n fața ta m-aplec și plâng Referință Bibliografică: am fost orb... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 204, Anul
AM FOST ORB... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366908_a_368237]
-
cimitirului. Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă!" Nici bine n-a ieșit Ion pe poartă că deja o mulțime de gură cască au apărut la marginea gropii, făcându-și tot felul de cruci, de la burtă, umeri și la frunte, până-n ‘naltul cerului, întrebându-l pe Vasile fel de fel de ciudățenii. Mai repede au sosit polițistul comunei și primărița, împreună cu Ion care s-a și repezit la groapă să le arate minunea. Vasile trăgea din țigară arătându-le cu degetul țeasta
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de zbor, ale lumii strânse în pumnul nerisipirii întocmai de scurgerea timpului, ale lumii cântate întocmai de descântecul de iubire și patimă. Adriana Antoni cântă de pe când era crin cu boboc, în grădina de flori. Pe atunci scena-i era naltă, deasupra bretonului. Urca țânc pe scările culiselor, la concursuri și festivaluri și cobora ghemotoc de înger de fată, emoționată, copleșită de aplauze; azi scena e uniformă cu văzduhul pentru ea, iar spectacolele în care cântă sunt biruinți asupra finitului uman
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
principală de vorbire. Foarte numeroase sunt și ridicările în rang a unor părți secundare de vorbire pe care poetul le face să răsară de cu vreme, în frază, în formulări spectaculoase - realizate prin deplasări de la dreapta la stânga (În de-argint nalte dumbrave; Să-și în ele-oglinde chipuri; Cu în el Ardealul rană; În suite-n cer preluce; Cu de nori cușmă pe frunte; Basm care se singur spune). SEMANTISMUL Este, evident, o gândire laterală, neinteresată să se exerseze în liniaritate. Totul
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Ca jarul care, stins, din nou se-ncinge, / Ca soarele ce,-apus, din nou răsare, / Ucisă azi și mîini din nou trezită, / Ea foc e de cel sfînt ce moarte n-are. E „Cea Care Este”. „Ce-adînc adîncul și ce nalt înaltul!...” Această imperială poezie, de mare adâncime (E un abis sufletul meu / Adînc cît nimenea nu știe), nu este făcută din prăpăstii, ci din înalturi: „Trecea prințul Eminescu, / Gîndurat, prin cea pădure. / Pîndea Moartea-n jur, flămîndă, / Ființa lui de
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
mai 2013. IISUS-BĂLCESCU M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Tu răstignit pe mine ca pe-o cruce. Eu răstignit pe țipătul din Tine! ERAM UN FEL DE
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
mă ... Citește mai mult IISUS-BĂLCESCUM-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce,Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce,Tu răstignit pe țipătul din mine.Te simt în mine ca melancolie,Sfâșietoare, naltă, dureroasă,Murmură dulce firea-mi de mătasă,Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt,Silabă sunt și literă cu care,Vorbești cu tine. Naltă întrebare,Ecou însângerat al unui gând.M-aș tot pierdea prin neguri
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
răstignit pe țipătul din mine.Te simt în mine ca melancolie,Sfâșietoare, naltă, dureroasă,Murmură dulce firea-mi de mătasă,Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt,Silabă sunt și literă cu care,Vorbești cu tine. Naltă întrebare,Ecou însângerat al unui gând.M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce,Tu răstignit pe mine ca pe-o cruce.Eu răstignit pe țipătul din Tine!ERAM UN FEL DE
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
Blandiana, cu recunoștință) M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu Tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând . M-aș tot pierdea prin neguri
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu Tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând . M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Tu ... Citește mai mult IMNUL UNEI INIMIO inimă trece prin văzduhcu o săgeată înfiptă în eaîn urma eidusă
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
Blandiana, cu recunoștință)M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce,Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce,Tu răstignit pe țipătul din mine.Te simt în mine ca melancolie,Sfâșietoare, naltă, dureroasă,Murmură dulce firea-mi de mătasă,Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt,Silabă sunt și literă cu care,Vorbești cu Tine. Naltă întrebare,Ecou însângerat al unui gând .M-aș tot pierdea prin neguri
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
răstignit pe țipătul din mine.Te simt în mine ca melancolie,Sfâșietoare, naltă, dureroasă,Murmură dulce firea-mi de mătasă,Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt,Silabă sunt și literă cu care,Vorbești cu Tine. Naltă întrebare,Ecou însângerat al unui gând .M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce,Tu ... XX. ȘTEFAN DUMITRESCU - SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ȘI CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI, de Ștefan Dumitrescu
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
te vreau! Sub piele te-ai ascuns de ani, Degeaba, la străini, te dau! Te-am dat la ruși, te-am dat la turci, Te-am dat cu aur în găleți! Pe domni i-am ridicat în furci, Lingăi, la ’nalte curți valeți! Fiii ți-am luat la oaste Ca să-mi apere averea; Le-am băgat sula în coaste, Când le mai sporea puterea. Nu mai săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
-ntreagă-n zeghe. Ne vom iubi în noapte cu ardoare, Pe trupul meu arcuș vreau să-mi aluneci Cu părul tău vreau clipă să-mi întuneci Iar viața să mi-o umpli de culoare, Sfârsindu-ne, cănd ne-o chema Prea`naltul Topindu-ne pe veci unul într-altul Referință Bibliografica: Poemul cărnii / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEMUL CĂRNII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364684_a_366013]