2,620 matches
-
poți continua cu introspecțiile asemeni lui. În curtea casei părintești a poetului, se ridică acum câteva clădiri mai noi, care stau alături de cele vechi. Modesta bisericuță din lemn a familiei Eminescu, construită în formă de treflă, având cel mai mic naos pe care l-am văzut vreodată, de un anume farmec, parcă are înmagazinată în memoria pereților, smerenia credincioșilor de odinioară. Iconostasul, peretele ce desparte naosul de altar, a fost renovat, extins mult în lateral, închipuind brațele crucii, pregătite parcă să
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
bisericuță din lemn a familiei Eminescu, construită în formă de treflă, având cel mai mic naos pe care l-am văzut vreodată, de un anume farmec, parcă are înmagazinată în memoria pereților, smerenia credincioșilor de odinioară. Iconostasul, peretele ce desparte naosul de altar, a fost renovat, extins mult în lateral, închipuind brațele crucii, pregătite parcă să îmbrățișeze cerul cu o putere mai mare decât i-ar îngădui corpul. Lângă această bisericuță, a fost ridicată biserica din cărămidă, mai încăpătoare, ce servește
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
unic ne indică, Fără să avem fiori. Ca-ntr-un marș binevenit Trec sătenii credincioși Cu suflet și trup smerit - Adevărați ortodocși. În mâini poartă lumânări - Lumină dumnezeiască, Cum în Rai e pe cărări, Pe toți să-i călăuzească. În naos cu rugăciuni Către Tatăl-Dumnezeu, La preoți cu iertăciuni Își spală sufletul greu. Ușurați se simt acum În suflet având doar pace, Parcurgând același drum Credința lucrarea-și face. Multe căi sunt rătăcite, Doar cea spre Biserică Naște clipe fericite Și
DRUMUL CĂTRE BISERICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377046_a_378375]
-
doamna Maria - prima soție a lui Petru Rareș -, la 28 iunie 1529. În pridvorul bisericii se află mormântul mitropolitului Teoctist (18 noiembrie 1477). Toate aceste morminte au frumoase lespezi funerare cu inscripții în limba slavonă. Din gropniță am trecut către naos printre două coloane masive, care au înlocuit peretele despărțitor specific stilului arhitectonic ștefanian, în secolul XVII. Naosul este luminat de patru ferestre, două la sud și două la nord, are deasupra turla deschisă, de formă octogonală la primul etaj și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
mormântul mitropolitului Teoctist (18 noiembrie 1477). Toate aceste morminte au frumoase lespezi funerare cu inscripții în limba slavonă. Din gropniță am trecut către naos printre două coloane masive, care au înlocuit peretele despărțitor specific stilului arhitectonic ștefanian, în secolul XVII. Naosul este luminat de patru ferestre, două la sud și două la nord, are deasupra turla deschisă, de formă octogonală la primul etaj și hexagonală la etajul superior. Privită din afară, se observă coloanele torsionate și ancadramentele la ferestre. De reținut
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
ferestre, două la sud și două la nord, are deasupra turla deschisă, de formă octogonală la primul etaj și hexagonală la etajul superior. Privită din afară, se observă coloanele torsionate și ancadramentele la ferestre. De reținut că toate ferestrele - altar, naos, pronaos, gropniță - se termină în arc și sunt prevăzute la exterior cu grilaje metalice. În interiorul bisericii pardoseala este din marmură, iar în pridvor este din lespezi de piatră. Acoperișul bisericii imită șindrila, dar este confecționat din tablă de aramă așezată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
metru pătrat și întocmiră zeci de schițe la fața locului pe care le puseră pe calculator și definitivară proiectul ridicării unei bisericuțe aici pe abruptul stâncos al muntelui. Împreună deciseră ca acea cavernă să constituie altarul. Celelalte părți ale bisericuței, naosul și pronaosul să urmeze, la fundație și ziduri, forma reliefului. Astfel, doar o parte din pereți și din acoperiș să fie construite din materiale de construcție, restul adaptându-se la configurația pietrei muntelui. Ideea îi plăcu episcopului și aprobă această
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Ierusalim Este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
recensământul ecleziastic din 1733. Cioplitorul de biserici Meșterul lemnar, Ioan Ghiran din Nadăș, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat altarul poligonal. Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalță stâlpii de susținere ai turnului clopotniței, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară și meșterii lui Ghiran vor fi intrevenit
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
fi intrevenit multe solicitări de compromisuri. Turnul edificiului ecleziastic este prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare, de toate părțile, peste care se ridică coiful octogonal al turlei, încununate de o cruce mare, fără turnulețele caracteristice zonei de proveniență. Naosul are pereții supraînălțați prin bolta sau cerimea semicirculară, împodobită la mijloc de un arc dublu, decorat prin încrestături asemănătoare cu ale celor întâl nite în Nadășu sau Aghireșu. Iconostasul se înalță până sub cerime și separă bolta altarului, de aceeași
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente în sprijinul acestei echivalări simbolice. în iconografia creștină, de-a lungul secolelor, arca lui Noe a fost figurată fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XX (rezumate mai sus), există o atestare mai veche (începutul secolului al XIX-lea) într-o reprezentare icono- grafică, singura de această natură pe care am găsit-o în căutările mele. Este vorba de o pictură de pe peretele vestic al naosului bisericii de lemn din satul Bârsana (Maramureș), realizată în 1806 de „zmeritul zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc” (31). Din păcate, imaginea în discuție și inscripția care o dublează sunt astăzi complet deteriorate, fiind indescifrabile, dar Nicolae Țațu și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descifra următorul text : „CÎND AU BĂTUT NOE TOACA ȘI S-AU FĂCUT... KORABIA” (32). Nu ARCA, ci KORABIA, cum este de regulă numită ambarcațiunea diluviană în inscripțiile picturilor murale ale altor ctitorii de lemn din Maramureș (vezi biserica din Rozavlea, naos). Dar cea mai veche atestare documentară a unei astfel de legende este cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647 ca dată convențională a atestării. Autorul acestui manuscris este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
durabilă." Carte în piatră, catedrala gotică a fost de atunci descifrată și răscitită de istorici ai artei (printre care și Panofsky). Construcție de hîrtie cu propriile coloane dispuse sub formă de colonade, fiecare pagină alcătuind un plan de biserică cu naosul, traveele și lateralele sale, Cartea dreptunghiulară a fost redată, de către istoricii tipăriturilor (cum este Yvonne Johannot), metaforelor ei originare.85 Așa cum catedrala este o Biblie de piatră, o Biblie precum cea de la Alcalá, din secolul al XV-lea, este o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în secolul al XIX-lea2, după descrierea chipului domnului făcută de Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care a scris: în naos se afla „chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei • Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei, în Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acelora despre care este vorba aici. În ceea ce privește chivotul bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, Marina Ileana Sabados a spus că „avem de-a face, desigur, cu o reprezentare convențională. Astfel, dacă în realitate biserica mănăstirii Barnovschi are o masivă turlă octogonală pe naos și turnul de apărare pătrat, deasupra pridvorului, în miniatură apar trei turle subțiri, dintre care cea din stânga ar corespunde altarului, situație neconformă cu realitatea, căci pe altar nu se construiau turle“25. De la același călător sirian, Paul de Alep, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vrut să redea, în perspectivă, turnul de intrare în mănăstire, pe care l-a alipit, destul de stângaci de altfel, de trupul bisericii. Chivotul ne arată, fără putință de tăgadă, că, la începuturi, biserica avea o turlă deasupra pridvorului, iar turla naosului avea o bază, acoperită cu țigle ca și acoperișul, cuprinzând și un rând de ocnițe. Analizând atent aspectul turlei naosului, G. Balș a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a ferestrelor, precum și diametrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trupul bisericii. Chivotul ne arată, fără putință de tăgadă, că, la începuturi, biserica avea o turlă deasupra pridvorului, iar turla naosului avea o bază, acoperită cu țigle ca și acoperișul, cuprinzând și un rând de ocnițe. Analizând atent aspectul turlei naosului, G. Balș a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a ferestrelor, precum și diametrul așa de mare al turlei, ne întărește în opinia că a fost refăcută“28. Nestăpânind meșteșugul desenului în perspectivă, miniaturistul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că, la începuturi, biserica avea o turlă deasupra pridvorului, iar turla naosului avea o bază, acoperită cu țigle ca și acoperișul, cuprinzând și un rând de ocnițe. Analizând atent aspectul turlei naosului, G. Balș a scris: „atât lipsa bazei turlei naosului cât și înfățișarea brâului și dispoziția neobișnuită a ferestrelor, precum și diametrul așa de mare al turlei, ne întărește în opinia că a fost refăcută“28. Nestăpânind meșteșugul desenului în perspectivă, miniaturistul a înfățișat pridvorul bisericii văzut din față; ușa mare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
va face carieră în costumul voievodal 269 - Radu și Mircea, fii ai lui Mircea Ciobanul; șirul este încheiat de Doamna Chiajna, cu straie de ceremonie și având fastuoase pandelocuri bizantine) și dă glas - într-o biserică pe care pisania din naos o arată a fi un „ex voto” pentru pomenirea sufletului său270 - unui program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe și coroane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
replică soților lor și întregesc simetric tablourile votive în care ctitorii închină Divinității și prezintă posterității chivotul zidirii lor. Circumspecți față de foarte vechile reprezentări feminine, în înfățișări târzii și îndoielnică (cum se întâmplă cu pictura de pe peretele de apus al naosului Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, unde portretul Doamnei Ana - probabil -, soția lui Vladislav, îmbrăcată într-un veșmânt bizantin, cu coroană așezată peste o scufie apuseană, a fost repictat în anul 1829) ori aflate pe obiecte de mult dispărute (ca acel epitrahil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când Ștefan cel Mare abia a reușit să ctitorească Probota (veche), necropolă a părinților săi 2. Și la Putna, ca și la Probota, „camera mormintelor (gropnița) interpusă între pronaos și naos, este o inovație a arhitecturii moldovenești”3. „Iară pre Ștefan-Vodă - zise Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu „hire mai mult împărătească decât domnească” (Miron Costin), a înălțat, în 1639, propriul miracol la Iași - Mănăstirea Trei Ierarhi -, proiectând pentru lăcașul de rugăciune și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic; funcția ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere intenția de unificare a spațiului liturgic; funcția ei va fi atribuită, în pronaos, celor patru nișe cu arcosolii, săpate două câte două în pereții laturilor de nord și sud ale bisericii”5.Monumentele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ambianță cretană”12 (de unde era Constantinos) și acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi este străină. Biserica cea mare a mănăstirii, cu planul ei triconc (oglindind înrâurirea ctitoriei neagoene de la Curtea de Argeș), cu o turlă pe naos și o alta deasupra pronaosului și cu pridvor către apus, își face din aceste caracteristici o veritabilă emblemă. Brâncoveanu îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]