458 matches
-
asupra textului narativ și încearcă să evalueze, în cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice, așa cum decurg din capabilitățile și limitările caracteristice fiecăruia dintre aceste media. Ideea centrală a cercetării este că mediul cinematografic capătă un grad sporit de narativitate prin folosirea vocii umane ca narator cotemporal vizualității narative. Chatman crede că din punct de vedere narativ, cea mai interesantă este intervenția vocii de tip voice-over: . Această intervenție care vine dintr-o sursă străină ecranului își câștigă popularitatea în filme
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Bahrani arată că arta, deși tributară în destulă măsură marilor narațiuni ale lumii mesopotamiene, nu atribuie feminității numai roluri tradițional recunoscute și nu favorizează numai dezvoltarea narațiunilor despre pasivitatea ei. Ele arată, de asemenea, că secvențele basoreliefale: . În felul acesta, narativitatea imaginii basoreliefale devine un spațiu expresiv mai amplu decât cel oferit de modelele textuale în care apare imaginea feminității și are calități care depășesc reprezentarea iconografică. În 1856, revista Punch prezenta crinolinomania ca pe:. Medicii vremii ofereau, în articole de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
studiu diferă în funcție de scopul cercetătorului. Medialitatea devine proprietate relațională și relevanța unei tehnologii pentru narațiune este supusă schimbării în funcție de felul în care umanitatea selectează noi utilizări. Se ilustrează ideea că naratologia transgenerică și transmedială se ocupă de măsura în care narativitatea se manifestă și dincolo de narațiunea literară. Este vorba de spectacolul dramatic, de operă, cinematografic, de televiziune, muzical sau media digitală. Sunt amintiți Monika Fludernik și Brian Richardson care arată că drama valorifică elemente-cheie ale narațiunii, Mary-Laure Ryan,Emma Kafalenos și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și Brian Richardson care arată că drama valorifică elemente-cheie ale narațiunii, Mary-Laure Ryan,Emma Kafalenos și Ero Tarasti care consideră că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă. Se face referire la Seymour Chatman care crede că narativitatea spectacolului cinematografic este amplificată prin folosirea vocii umane, Jason Mittellcare arată că filmul și televiziunea folosesc practici narative similare și Marie-Laure Ryan care studiază rolul hărții și al diagramei în analiza structurilor narative. Este valorificat modul în care Marie-Laure Ryan
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
trebuie să surprindă elemente și relații concrete, pentru că numai prin generarea acestor aspecte sunt evidențiate combinații de influențe, motive, credințe și scopuri care explică istoria. Hayden White, unul dintre cei mai influenți narativiști ai filosofiei contemporane, formuleză o teorie a narativității cu referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
dintre narațiune și non-narațiune sau dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice poate fi, iar alții cred că, într-un anume sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la modul foarte general, pentru că cercetători din diverse discipline sunt interesați de narațiune din alte motive decât narativitatea și pentru că majoritatea întrebărilor și abordărilor care se află în centrul dezbaterilor naratologice sunt încă mult prea teoretice pentru cei interesați de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la modul foarte general, pentru că cercetători din diverse discipline sunt interesați de narațiune din alte motive decât narativitatea și pentru că majoritatea întrebărilor și abordărilor care se află în centrul dezbaterilor naratologice sunt încă mult prea teoretice pentru cei interesați de narațiune ca instrument de marketing, ca instrument pentru interviuri narative sau ca metodă de colectare a datelor. Mai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
este o continuare, o prelungire, o rafinare, o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de Edward Said în Culture and Imperialism , Henry Louis Gates Jr. în Thirteen Ways of Looking at a Black Man și Homi K. Bhabha în DissemiNation: Time, Narrative and the Margins of the Modern Nation . Se cercetează măsura în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară. Cercetarea este interesată uneori de discursul din științele sociale ca în Storytelling în Economics de Donald McCloskey și Narrative Theories and Legal Discourse de Bernard S. Jackson sau de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de elaborare. Categoria elaborărilor și aplicațiilor din naratologia transmedială, ca parte a tabloului disciplinar aflat, așa cum arată Ansgar Nünning, încă în curs de diferențiere, semnalează faptul că prin instituirea unei naratologii transmediale s-a produs o deconectare a conceptului de narativitate de la mediile textuale, s-a produs o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este capturată, în mod obligatoriu, numai în expresia lingvistică. Meister arată, de asemenea, că un concept robust al narativității transmediale solicită și criterii de definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în naratologie transmedială, în funcție de formele specifice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este capturată, în mod obligatoriu, numai în expresia lingvistică. Meister arată, de asemenea, că un concept robust al narativității transmediale solicită și criterii de definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în naratologie transmedială, în funcție de formele specifice ale mediului narativ și de fenomenele narative ale domeniului specific. În acest fel, naratologia ar putea fi ori o superdisciplină
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în naratologie transmedială, în funcție de formele specifice ale mediului narativ și de fenomenele narative ale domeniului specific. În acest fel, naratologia ar putea fi ori o superdisciplină al cărei obiect abstract este narativitatea în toate formele ei din diferite media în care se manifestă, ori un proiect interdisciplinar, în care diferite discipline individuale pot comunica inductiv, pot face schimb de obiective de cercetare și pot combina noi definiții și interese specifice de narativitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narativitatea în toate formele ei din diferite media în care se manifestă, ori un proiect interdisciplinar, în care diferite discipline individuale pot comunica inductiv, pot face schimb de obiective de cercetare și pot combina noi definiții și interese specifice de narativitate, ori o procedură definită formal de elucidare a obiectului propriu de cercetare care are relevanță transdisciplinară dar în care primează categoria de narativitate a propriului sistem teoretic. Concluzia este că dincolo de constatarea fenomenului narativității în diferite media, importante rămân recunoașterea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
inductiv, pot face schimb de obiective de cercetare și pot combina noi definiții și interese specifice de narativitate, ori o procedură definită formal de elucidare a obiectului propriu de cercetare care are relevanță transdisciplinară dar în care primează categoria de narativitate a propriului sistem teoretic. Concluzia este că dincolo de constatarea fenomenului narativității în diferite media, importante rămân recunoașterea și acceptarea necesității cercetării lui fără a forța standardizările conceptuale și metodologice. Naratologia, considerată încă de la începuturile ei un proiect capabil să depășească
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
noi definiții și interese specifice de narativitate, ori o procedură definită formal de elucidare a obiectului propriu de cercetare care are relevanță transdisciplinară dar în care primează categoria de narativitate a propriului sistem teoretic. Concluzia este că dincolo de constatarea fenomenului narativității în diferite media, importante rămân recunoașterea și acceptarea necesității cercetării lui fără a forța standardizările conceptuale și metodologice. Naratologia, considerată încă de la începuturile ei un proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele mediilor de comunicare, nu confirmă, prin evoluția
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea Naratologia transgenerică și transmedială se ocupă și de măsura în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la spectacolul de operă, la spectacolul cinematografic sau de televiziune, este interesată și de spectacolul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Narrative and Drama , arată că dihotomia narațiune dramă este un subiect refuzat de naratologia post-clasică și consideră că drama este, ca și alte genuri marginale cum ar fi lirica, pictura, muzica, hipertextul sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații narative care în accepția ei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Pentru Fludernik, drama ca gen narativ arată că istoria scrisă în termeni academici și preocupată numai de entități abstracte nu este neapărat o narațiune, pentru că descrierea unor lumi fictive sau acțiunii în sine nu constituie criterii suficiente pentru a defini narativitatea. li se adauge actorul uman care nu funcționează numai ca semn iconic, ci și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
sine nu constituie criterii suficiente pentru a defini narativitatea. li se adauge actorul uman care nu funcționează numai ca semn iconic, ci și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje care narează întâmplări altor personaje și elemente teatrale cu funcție de mediere cum ar fi prologul sau epilogul. Fludernik arată că una din specificitățile narativității dramatice este figura: . În accepția ei, o piesă de teatru strecoară uneori pe scenă o prezență care funcționează ca un narator, așa cum se întâmplă în Orașul nostru de Thornton Wilder unde: , un manager al scenei care operează ca narator auctorial
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narațiuni cunoscute ca The Sorcerer’s Apprentice de Paul Dukas, prin sonorități muzicale narate verbal ca Peter and the Wolf de Prokofiev sau prin muzica extradiegetică. Ryan mai arată că fiind lipsită de conținut semantic specific și de dimensiune spațială, narativitatea muzicii este o trăsătură metaforică prin care se elimină personajele și decorurile și se reține doar mișcarea înainte: , adică se reține fenomenul metaforic:. Narativitatea muzicii poate fi, în aceste condiții, ilustrativă sau autonomă, pentru că nu spune o poveste specifică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]