329 matches
-
-se și asupra autoarei înseși. Date personale și fantezii trec într-o scriitură fără ornamente, care înregistrează traiul unei familii obișnuite așa cum arată în fața neamurilor (din casă și de aiurea), toți și toate găsind înțelegerea ironică și bonomă a unei naratoare cu o privire acută și intuitivă. Eu și tata facem sport (1986) continuă poveștile de familie în aceeași tonalitate robustă, autoarea realizând un fel de fotografii-instantanee, conturate cu ironie simpatică și tehnici fără pretenții. Un jurnal, pe care M. îl
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
vremuri de restriște. Regina încurcăturilor (1993) reia texte mai vechi, dar abordează teme sau situații mai noi, integrate în aceeași viziune ironic-înțelegătoare. Optimiștii înfrânți (1994) marchează o schimbare de ton: balansul ironie-grotesc este echilibrat de simplitatea uneori extremă cu care naratoarea se înfățișează pe sine însăși într-o lume aflată în schimbare și degradare. Este confesiunea unei femei care a traversat trei epoci istorice (de la încă binele din ’44 până la bulversarea postdecembristă), vorbind despre câte a trăit în tonuri umoristice, dar
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
respectiv, interior-serioase a ionicului. Se observă însă foarte ușor că distincția între doric și ionic, care opunea pe exterior lui interior - din unghi naratologic - este de fapt traversată de o alta, căci serios și ironic nu mai trimit la instanța naratoare, ci la aceea creatoare, reflexivă și critică. În cel de-al treilea volum planul de referință al sensului se mută, abordând pe narator în beneficiul autorului. Nu fictivul romanului interesează pe critic, ci textul (fictiv). Textul ca produs al scrierii
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
pendulare între mișcarea spre interior, spre sine, și tendința de detașare, de mișcare înspre exteriorul care permite supravegherea și analiza - „migrare”. „Migrațiile” vor conferi matricea spirituală celor mai pregnant realizate personaje, indiferent de epoca istorică în care le va situa naratoarea. Tematica predilectă este de două tipuri: modern-existențialistă, tematica definirii sinelui autentic, mutilat de raporturile cu ceilalți și cu istoria (definire realizată de obicei prin confesiune sau monolog interior al personajului la limita raționalului), și tematică existențialist-istorică - a descoperirii autenticului, a
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
critic literar. Este absolvent al Facultății de Litere a Universității din Cernăuți (1976). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a fost crainic la radio, cadru universitar, redactor la revista „Glasul Bucovinei”, doctorand la Universitatea din București. Critic „cu orgolioase erupții naratoare”, „declarând că «nu poate adormi într-o tradiție»” (Adrian Dinu Rachieru), H. a scris eseuri despre poezia bucovineană din ultimele decenii. Prezent, în 1977, în volumul colectiv Dintre sute de catarge, îngrijit de Mihai Cimpoi, H. va experimenta ulterior mai
HOSTIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
Un etcetera le-ar cuprinde. La fel ca Ioan Lăcustă, Ioan Groșan, Cristian Teodorescu și alții, prozatorul stă, declarat, la ușa domnului Caragiale. Îi lipsește însă neutralitatea absolută a camerei de înregistrare. În prim-planul prozelor se află o voce naratoare - vocea autorului: cel care urmează să scrie sau, eventual, o face în timp ce observă. Comportamentul degajat al prozei lui Caragiale e înlocuit de un anume didacticism, pe alocuri de un tezism mărturisit, iar implicarea (ca și explicarea) se numără printre atribuțiile
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
celui în care S. fusese găzduită în 1918. Aceleași cu ale gazdelor de atunci sunt și numele personajelor centrale. Meritul esențial al cărții e realismul necruțător. Prezentând fapte cotidiene în ordinea succesiunii lor, cu obiectivitatea unei camere de luat vederi, naratoarea dezvăluie un mod de viață primitiv până la sălbăticie, crâncen, abrutizant. Sătenii nu numai că nu au nimic din puritatea morală a țăranilor sămănătoriști, dar sunt răi, cruzi până la ferocitate, suflete dure, insensibile, neîncercate de milă, dominate de instincte. Unicul mobil
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
construcție opusă romanului anterior: dacă în Căderea, ca într-o mișcare centrifugă, el multiplică în jurul protagonistului evenimentele și destinele prinse într-o arborescență epică, în Umbra multiplică ipostazele aceluiași eveniment, ca într-o mișcare centripetă, prin receptările diferite ale personajelor naratoare. Alexandru și G. își adună prietenii pentru a resuscita memoria lui Z., mare lider al generației sale, fascinant ca un zeu sacrificat de istorie tocmai pentru a rodi în amintirea celorlalți, rămași în viață și, mai ales, în mașinăria istoriei
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o insuficientă exersare a formulelor prozodice tradiționale subminează această intenție și de aceea expresia, modernă, pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale, fac din narațiune mai degrabă o panoramă dramatică a
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei, se descrie viața mondenă, cu șuete, bârfe și intrigi. Naratoarea relatează la persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut. Și mai conturate apar asemenea experiențe
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
-B. parvine în romane la construcția centrifugală a narațiunii, la configurarea unor medii relativ independente și la proiecția de universuri sufletești cu existență epică distinctă, toată instrumentația menită să confere obiectivitate evocării poartă mesajul unei singure conștiințe: conștiința tragică a naratoarei și mai ales a analistei exclusiv autoscopice. Căci, oricât ar părea de ciudat, nu numai nuvelistica, dar și romanele sunt expresii variabile și variate ale aceleiași vocații confesive, cu diferența că în ultimele confesiunea se disimulează integral în formele narațiunii
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
decent boemă. În romanul următor, arbitrar intitulat Călător din noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine obiectul unei pasiuni de aceeași intensitate a colegului german amintit, Peter. Amândoi ar vrea să se unească prin căsătorie, însă familia acestuia se opune. Relațiile se complică și în
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
să aibă un accident stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte prin consemnarea reacțiilor unui copil precoce, isteț și cam afurisit, pe de altă parte, prin abilitatea compoziției, prin iscusința naratoarei de a provoca suspansuri și de a soluționa imprevizibil situații încordate, ca și prin relevanța detaliilor realiste. A doua parte a cărții, singura corespunzătoare titlului, se leagă de prima tot atât de puțin ca în romanul lui Camil Petrescu, „întâia noapte de
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
în care începe să vadă, cu sarcasm și repulsie, un „tiran”, un „călău”, o bestie înfierbântată. Cu toate acestea, ea nu se va opune acelui, irezistibil, apel al erosului, care este în fond zeitatea râvnită și inchietantă deopotrivă a cogitațiilor naratoarei înseși. „Spovedaniile ardente” ale protagonistei se despletesc într-o narațiune cu o anume subtilitate psihologică. Răfuiala cu ignobilul mascul, lubric și pângăritor, susține nervul epic al romanului naturalist, cu ghimpe satiric, Venera și porcul (1936). Polemismul, aici, și nu numai
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
caz de altfel, fetița este martora unor schimbări uriașe care aveau loc în casa ei, ea neînțelegând nici ce anume se întâmpla și nici de ce. De data aceasta, fetița nu mai este însă Sara, ci sora ei mai mică, în vreme ce naratoarea se numără printre cei care înțeleg evenimentul, așa că își poate aminti întâmplarea amuzată (râde când îl povestește). Sora ei avea 4 ani, cam tot atât cât avea și Sara când a trecut prin experiența morții surorii sale. „A văzut cum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se definească printr-un nume sau loc, chipul a dispărut dincolo de invitații care se perindau. Am izbutit, între sfârșitul unei expuneri și începutul alteia, să strecor un scurt rămas-bun și să mă pierd în mulțime, smulgându-mi mâna dintre degetele naratoarei. „Pactul, Katyn, reputația iremediabilă a polonezilor...“, îmi spuneam că, în mod straniu, acest ghiveci monden era un răspuns ocolit la minciunile hipnotizatorilor memoriei... I-am văzut împreună pe cineast și pe intelectual, puțin la o parte de ceilalți. Un crâmpei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de rememorări ce trec inevitabil faptele reale prin
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
că aude tot ropotele și glasurile din „sertar”. Astfel realizează evadatul că întreaga țară devenise o școală de corecție, că lumea întreagă chiar este o închisoare. Scriitoarea nu contrazice explicit această opinie, pare chiar s-o confirme. Când personajul și naratoarea ajung în situația de a fi înecați de valuri murdare, și el încearcă să li se împotrivească, ea îi poruncește, plângând: „Deschide aripile! Numai de noi depinde să nu acceptăm.” Motivul somnului și al dorinței de repaos, cu vechi rădăcini
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
recurge la trimiteri spre propria-i biografie. Petru o iubește pe Dumitrița, fiica unor oameni săraci, dar părinții lui se opun la căsătoria lor. El pleacă în America, Dumitrița rămâne singură, deznădăjduită, și moare născând o fetiță care este chiar naratoarea. În romanul Maria (1988), dramatismul atinge pragul nevrozei. Suflet bântuit de spaime și neliniști, o femeie divorțată, cu doi copii, trăiește o acută stare depresivă și se internează în spital, pentru tratament psihiatric. Medicul izbutește să-i amelioreze sănătatea, se
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
de sobrietatea tensionată a stilului - expresie a unei stări de dincolo de durere. Deși cu subiecte banale, aparent lipsită de o interpretare a realității, de organizarea epică în scop „literar”, proza lui C. este modernă prin puritatea privirii și a vocii naratoare, prin încercarea de a realiza o autenticitate ontologică. SCRIERI: Întâmplări omenești, Brașov, 1934. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Întâmplări omenești”, F, 1934, 2; Teodor Murășanu, Nicolae Cantonieru, PLI, 1935, 10; Ștefan Baciu, Nicolae Cantonieru, „Pământul”, 1935, 114; [Nicolae Cantonieru], „Front literar
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
Wien, ZDF Berlin și BBC London pentru transmisiuni și documentare TV, este coregraf și consultant istoric pentru tehnicile militare romane și ale gladiatorilor la Seal și Cinecittà; în prezent lucrează la realizarea filmului Rome produs de HBO. Vanna de Angelis, naratoare și eseistă, a publicat, printre altele, romanele L’avventuriera (Aventuriera, Sperling & Kupfer, 1987) și Il caso Francesca (Cazul Francesca, Sperling & Kupfer, 1992), Il giardino di Vienna (Grădina din Viena, Sonzogno, 1981), Il cancello dei sogni (Poarta viselor, Sonzogno, 1983), Cerchio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
primul caz de altfel, fetița este martora unor schimbări uriașe care aveau loc în casa ei, ea neînțelegând nici ce se întâmpla și nici de ce. De data aceasta, fetița nu mai este însă Sara, ci sora ei mai mică, în vreme ce naratoarea se numără printre cei care înțeleg evenimentul, așa că își poate aminti întâmplarea amuzată (râde când îl povestește). Sora ei avea 4 ani, cam tot atât cât avea și Sara când a trecut prin experiența morții surorii sale. „A văzut cum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
măsură considerabilă, prizonierul acelei tentații a dezumanizării și „mineralizării”, atitudine situată la antipozii biografismului din poezia mai nouă: După ce a împins poziția instanței auctoriale la limita „mineralului”, n-a avut puterea ori inspirația să facă pasul decisiv al re-biografizării vocii „naratoare” din poezie. Dacă ar fi făcut acel pas am fi avut în Bacovia un prim mare postmodernist 316. Oricum ar fi, rămâne de netăgăduit faptul că demersul bacovian, singular prin radicalitatea sa, inaugurează într-un fel acea tendință de „expansiune
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
viața, eroii lui Giovanni Boccaccio salvează o întreagă lume. O carte nu este în ultimă instanță decât un strigăt disperat și o nevoie acerbă de supraviețuire. Dacă analizăm structura povestirilor, remarcăm faptul că povestitoarele stăpânesc retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu uri, pudibonderii sau timidități artificiale nici din partea eroilor care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]