382 matches
-
dependență psihologică și comportamentală puternică sau medie); 69% din fumători prezintă o dispoziție narcisistă medie sau puternică. Rezultatele vin În sprijinul ipotezei autorilor privind implicarea efectului dispoziției narcisiste asupra gradului de intensitate a tabagismului: fumătorii care au prezentat o dispoziție narcisistă medie sau puternică au fost dependenți de tabac, contrar celor care au prezentat o slabă dispoziție narcisistă. S-au găsit scoruri foarte crescute de dependență tabacică la subiecții cu scoruri foarte crescute de narcisism. Fumătorii sunt foarte narcisiști (dispoziție medie
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
Rezultatele vin În sprijinul ipotezei autorilor privind implicarea efectului dispoziției narcisiste asupra gradului de intensitate a tabagismului: fumătorii care au prezentat o dispoziție narcisistă medie sau puternică au fost dependenți de tabac, contrar celor care au prezentat o slabă dispoziție narcisistă. S-au găsit scoruri foarte crescute de dependență tabacică la subiecții cu scoruri foarte crescute de narcisism. Fumătorii sunt foarte narcisiști (dispoziție medie sau forte) comparativ cu nefumătorii pe diferite domenii psihopatologice ale QDN. Aceste studii efectuate pe modele animale
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
o dispoziție narcisistă medie sau puternică au fost dependenți de tabac, contrar celor care au prezentat o slabă dispoziție narcisistă. S-au găsit scoruri foarte crescute de dependență tabacică la subiecții cu scoruri foarte crescute de narcisism. Fumătorii sunt foarte narcisiști (dispoziție medie sau forte) comparativ cu nefumătorii pe diferite domenii psihopatologice ale QDN. Aceste studii efectuate pe modele animale sau pe subiecți umani nu fac decât să oglindească efortul specialiștilor, pe de o parte de a Înțelege mecanismele intime ale
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
clinic interesant din punct de vedere științific”. Bolnavul este vizitat și consultat mai des de medic, i se fac analize sau alte investigații paraclinice suplimentare, se fac încercări terapeutice noi etc. Toate acestea situează bolnavul „în centrul atenției”, favorizând dezvoltarea narcisistă, mai ales când acesta are o labilitate emoțională crescută și un statut social inferior. b) Rolul terapeutic al narcisismului este un fapt cunoscut, iar medicul îl poate utiliza ca pe un adjuvant psihoterapeutic în tratamentul bolnavului. Importanța deosebită acordată acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
convingeri himerice referitoare la posibilitatea unei existențe nedivizate de antinomii etice, trăiește evidența incompatibilității dintre caracterul intersubiectiv, patronat de schimburi și compromisuri, al vieții sociale - materializat în tranzacțiile imunde pe care i le propune Șerban Saru Sinești - și claritatea desăvârșită, narcisistă și autosuficientă, a imperativului kantian absolut. Pus în situația de a redeveni uman - prin acceptarea, odată cu adevărul despre moartea tatălui, a contingenței și failibilității propriei sale persoane -, Ruscanu nu se mai poate întoarce dincoace de bariera care desparte perfecțiunea transcendenței
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
a „arheologiei mimezei”, adică a textelor unor filosofi și scriitori antici ca Platon, Aristotel, Ovidiu ș.a., pentru a reface sensul inițial al noțiunii de mimesis și pentru a descoperi, implicit, în arhivele ei secrete, punctul de pornire a unei „paradigme narcisiste”, autoreflexive. Structurată în trei părți, Preliminarii la o „refutatio imitationis”, Jocul paradigmelor și Pentru o arheologie a mimezei, lucrarea se constituie ca o apropiere lentă, minuțioasă de miezul ei teoretic, constând în ștergerea prejudecății antinomiei pe care mai vechea teorie
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față cu desăvârșirea (1983), lirismul se naște din sentimente imaginate, dorințe vagi, dintr-un eros leneș și luminos, dar narcisist, de unde și conturarea inconsistentă a celuilalt. Ca și în cărțile precedente, chiar presentimentul evanescent al unei surpări afective e irizat de lumină. În Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război (1978), M. își propune să înregistreze minuțios toate scrierile autorului
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
și ucenic, paideia creștină se încheie într-un apogeu scolastic al autoreferențialității. Atât profesorul, cât și studentul declară starea de necesitate în aseitate. În locul participării la expresia publică - și, deci, culturală - a teologiei, fiecare actor se refugiază într-un parcurs narcisist, mizantropic sau prometeic, din care dinamica euharistic-personalistă este exclusă. Modelul platonic al Academiei antice sau al Păltinișului modern 1 - în care profesorului îi revine responsabilitatea șlefuirii meticuloase a învățăcelului - se cuvine redescoperit. Operând într-un registru anglo-saxon, tutorele i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
străbunicilor noștri. Etica ne preocupa doar cu titlu de provizorat. Cum puteam deveni mai buni sau cum s-ar înmulți virtutea - aceste întrebări ni s-au părut foarte curând niște dileme inactuale și neîncăpătoare pentru amfiteatrele universității. Impudoarea curiozității, teama narcisistă de eșec, pasiunile dialectice, vanitatea jargoanelor - toate astea ne-au slăbit elanul. Am făcut pe propria piele experiența caleidoscopică a modernității. Arderea de tip religios a grupului de prieteni s-a stins, spre sfârșitul facultății, în lungi pauze sceptice, adâncite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
textului provin acum din rapiditatea și bogăția asocierilor imaginare. Când Roland Barthes a vorbit despre corporalitatea erotică a scriiturii moderne și senzualitatea sublimată a lecturii, eseul era referința de bază a analizei sale. Această plăcere nu este lipsită de reflexe narcisiste; mai ales genul eseistic promite sinteza „între confesiunea personală și studiul analitic” (Matei Călinescu). Alături de arta epistolară, eseul vrea să ofere garanțiile unei anumite înțelegeri de sine. Eseul fisurează structura de rezistență a jargonului de specialitate, încercând să reflecte marile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu „comunitatea de mântuire” (Biserica) și, respectiv, „comunitatea de destin” (neamul), cei de „acasă” au șansa participării la o terapeutică „demitologizare” a „marii narațiuni” de legitimare a Bisericii Ortodoxe Române, fixată foarte frecvent în cadrele de referință ale unui naționalism narcisist, exhibat în mostre adesea penibile de obediență circumstanțială. Ce este și ce nu este BOR în raport cu statul român? - aceasta este întrebarea pusă frecvent de autor în partea centrală a cărții. Pentru distilarea unor răspunsuri, Teodor Baconsky invită la redescoperirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
charismelor mucenicilor care, de-a lungul istoriei, au murit pentru Hristos, zidind trupul Bisericii. Epilogtc "Epilog" Numai primind aceste charisme ale Duhului, părintele Sofronie a putut culege materia primă pentru teologia sa exigentă. Fără aceste daruri, teologia devine un exercițiu narcisist și se inserează într-o acoladă a vanității. Pentru decenii, părintele Sofronie a preferat să-și împărtășească gândurile doar în intimitate, împreună cu asceții Athosului, prin corespondență sau viu grai. Doar la o vârstă înaintată părintele Sofronie și-a putut așterne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a face pe plac nevestei în exercițiu). „Minna”, soție la timpul prezent, este un spirit științific (astrofiziciană de profesie), dar e „magică” în toate celelalte privințe. „Vela”, soție la timpul trecut, e la fel de sexy și de disponibilă (poate fiindcă naratorul narcisist are acest efect galvanic asupra oricărei femei), dar sideralitatea ei (sugerată marginal de profesiunea „Minnei”) este doar răceală manipulatoare și șantajistă, calcul carierist și factor distructiv (profesional, e specialistă în teoria haosului). 14. Nu e locul să redeschid aici pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a fost un imens pas înainte. Pentru prima oară, cuvintele pacientului erau ascultate cu adevărat. În prima imagine, Syna își mângâie partea externă a brațului și nu putem spune că atitudinea nu este plină de gingășie. Dar este o gingășie narcisistă. Syne revine în trupul ei, pentru ea. Acest tip de gest poate dezvălui și mai multă gingășie. Observați cum atitudinea Synei ilustrată mai jos, degajă mai multă tandrețe decât cele precedente. Atunci când interlocutorul se abandonează și capul lui se abandonează
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
lista lui Valenstein, retragerea este definită ca deplasarea (removal) interesului sau afectului de la un obiect. Retragerea are două fațete: retragerea ocazionată de anxietatea ce poate fi atribuită conflictului în care interesul este demn de menținut și retragerea declanșată de exigențe narcisiste acute, de pildă, pe timpul bolii sau într-o perioadă de criză cum este graviditatea. Această definiție trebuie comparată cu aceea a retragerii apatice, dată în a doua parte a prezentului volum. Provenind din vocabularul juridic (în care desemnează decăderea dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
angoasă care le suscită. Astfel, refuzul ar fi utilizat în relație cu amenințări legate de teama de castrare și de pierderea obiectelor adorației. Din această perspectivă, cedarea altruistă a pulsiunilor instinctuale ar fi un mijloc specific de a învinge mortificarea narcisistă. În timpul dialogurilor deja evocate, Sandler (1985/1989) îi reamintește Annei Freud că trebuia elaborată o clasificare mai precisă decât cea din 1936, fapt care nu era deocamdată posibil, de bună seamă din cauză că specialiștii nu erau încă „pregătiți pentru așa ceva”. După
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
număr de 63 de pacienți (31 fiind diagnosticați cu schizofrenie, iar 32 având alte diagnostice) în prima săptămână de spitalizare a lor, periodic, pe toată durata internării. Pornind de la rezultatele obținute, autorii remarcă trecerea unei paciente schizofrenice de la apărări mai narcisiste la apărări afective și apoi nevrotice (într-o perioadă când era suficient de refăcută pentru a ieși din spital). Deși nu a fost niciodată validată în mod adecvat, Scala profilului eului a servit drept fundament pentru stabilirea altor ierarhii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
261 • Revenirea demonilor, 263 • Un dinamism continuu care se cheamă America, 266 • Alergăm pe două culoare, 268 • Le Roi s’amuse!, 269 • Victime și călăi, 270-271 • Hei-rupism, praf În ochi, buimăceală carnavalescă, 273 • Cartonaș galben, duș rece, 274 • Finalul himerelor narcisiste, 276 • Periculosul registru al autoiluzionării, 276 • Nu suntem agenție de ghicit, 279 Ziua a zecea 281 Dezbatere sau nondezbatere?, 283 • O ură cu o istorie cumplită, 283 • „Socialismul proștilor”, 284 • O oroare abisală, 285 • Singularitatea absolută a Holocaustului, 285 • Declarații
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la mijloc • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem” • Revenirea demonilor • Un dinamism continuu care se cheamă America • Alergăm pe două culoare • Le Roi s’amuse! • Victime și călăi • Hei-rupism, praf În ochi, buimăceală carnavalescă • Cartonaș galben, duș rece • Finalul himerelor narcisiste • Periculosul registru al autoiluzionării • Nu suntem agenție de ghicittc "Corupția \: boală ajunsă la metastază • Marile aranjamente de culise • Prețul europenizării • Semnale Încurajatoare din afară • Ezitări și criză • Am căzut la mijloc • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem” • Revenirea demonilor • Un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mijloc • „Cine suntem, de unde venim, Încotro mergem” • Revenirea demonilor • Un dinamism continuu care se cheamă America • Alergăm pe două culoare • Le Roi s’amuse ! • Victime și călĂi • Hei‑rupism, praf În ochi, buimăceală carnavalescă • Cartonaș galben, duș rece • Finalul himerelor narcisiste • Periculosul registru al autoiluzionării • Nu suntem agenție de ghicit" Mircea Mihăieș: Anul 2003 Începe sub semnul unei mari emoții publice: moare Dumitru Tinu, redactorul-șef al ziarului Adevărul, ziar cu o evoluție foarte spectaculoasă. Să nu uităm că la Începutul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de 20% din voturi. Ea e condusă de domnul Lepper, un fel de Ristea Priboi, care a avut de-a face cu generalul Moczar și serviciile secrete Încă de prin anul 1968. Revenind la ceea ce spuneai: asistăm la finalul himerelor narcisiste, al autoiluzionării. Mulți dintre acești oameni trăiesc Într-un periculos registru al autoiluzionării. Ne trezim peste noapte că ceea ce am crezut posibil nu mai este posibil, că suntem răspunzători În fața electoratului și, ca să folosesc un termen foarte dur, În fața istoriei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
analizăm și circumstanțele achiziției lui (cadou, moștenire etc.). În acest caz, trimite la relațiile sau la epoca în discuție, iar apariția lui în vis poate indica necesitatea reîntoarcerii sau a rezolvării unor probleme relaționale. Medalia are în plus o semnificație narcisistă de decorare. Reprezintă adesea nevoia unei recunoașteri, dar să nu uităm că orice medalie are și un revers. Astfel, dacă în vis este așezată invers, ea exprimă dificultatea și obstacolele cu care se confruntă persoana, posibil după o perioadă favorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
diferitele sale părți: - gleznele sunt sediul ego-ului. Ele dezvăluie respectul de sine moderat sau prea puternic, valorizarea în raport cu alții («a nu-i ajunge cuiva nici măcar până la glezne»). Prin urmare, leziunile sau durerile care îl afectează în vis sunt întotdeauna răni narcisiste; - la polul opus, genunchii sunt simbolul umilinței. Îndoindu-i, omul își mărturisește jurământul de credință și ascultarea. Chiar și un împărat îngenunchează pentru a fi înscăunat. În funcție de scenariu, visul îl invită pe subiect fie la mai multă umilință, fie, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ca glezna, buricul este sediul egoului. Evocă narcisismul celui ce visează: - respectul de sine pozitiv, când imaginea este sănătoasă și nu suferă de nici o afecțiune; - orgoliul exacerbat, vanitatea, când este nemăsurat, pus în evidență într-un mod sau altul; - rana narcisistă, deprecierea, dacă este rănit ori inexistent. În plus, simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământului») și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit, pentru că evocă nașterea, buricul indică uneori o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zona dureroasă, să o maseze. Acest gest are semnificația unui act de „derivare psihică a durerii”, o „derivare a acesteia În domeniul somaticului” (M. Schilderă. Durerea antrenează, de regulă, o stare de regresiune psihologică a bolnavului, la stadiul sadic-anal sau narcisist, Întrucât orice durere conține un element narcisist. În ceea ce privește durerea, atenția noastră este mai puțin orientată către obiectul care produce durerea și mai mult, sau chiar În totalitate, către senzațiile dureroase pe care le resimțim. În cazul oricărei dureri, obiectul și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]