10,006 matches
-
o comoară blestemată și... spun eu, un condei. Condeiul lui Ion Nălbitoru, care s-a mișcat cu măiestrie pe hârtie în timp ce a descris ținuturile legendare, transformând cartea lui într-o invitație de nerespins. Aștept cu nerăbdare să mă reîntorc peplaiurile natale și, bine-nțeles că pașii mă vor purta spre aceste locuri. Sunt convinsă că ele merită nu numai atenția mea, a unei românce cu dor de România, ci și al multor altora care vor să cunoască o țară și un
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
o comoară blestemată și... spun eu, un condei. Condeiul lui Ion Nălbitoru, care s-a mișcat cu măiestrie pe hârtie în timp ce a descris ținuturile legendare, transformând cartea lui într-o invitație de nerespins.Aștept cu nerăbdare să mă reîntorc peplaiurile natale și, bine-nțeles că pașii mă vor purta spre aceste locuri. Sunt convinsă că ele merită nu numai atenția mea, a unei românce cu dor de România, ci și al multor altora care vor să cunoască o țară și un
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
de pensionară și viața ei va fi, poate, altfel. Ea va fi mai liberă, își va permite ceea ce viața nu i-a permis în toți acești ani. ...Pentru Andrei, din Florica devenise „Floricica mea” și împreună au întors spatele locurilor natale, obiceiurilor în care s-au format, culturii asimilate, singura avuție pentru vârsta lor, și au plecat. Au făcut și ei ca toți cei care, în acei ani, aveau posibilitatea să iasă din țară. Să emigreze în Israel. Erau fericiți cei
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
unul cu celălalt în ivrit când se întâlneau pe drumul ce ducea spre sala de cursuri. Din păcate, conversația se împleticea repede și erau nevoiți să caute refugiul într-o limbă comună. Printre cei din grupă, mulți vorbeau limba lor natală, dar toți aceștia aveau un statut de practician de îndelungată profesie și se încumetaseră totuși să vină. Ei n-aveau la activul lor practica, dar aveau tinerețea, o valoare minimalizată la anii lor. După alte câteva luni frunțile lor se
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
mare angrosist de cherestea etc. Același lucru mi s-a întâmplat (tot cu nota 9!), când mi-am susținut teza de licență la Psihiatrie, câțiva ani mai târziu. Cu foarte mulți ani înainte de a fi Capitala Culturală Europeană, Sibiul meu natal poseda o efervescență intelectuală și artistică de prim rang. Pe care am simțit-o și eu, ca elev de liceu. Când am devenit student la medicină în Cluj, la mai puțin de 18 ani împliniți(!), apetitul meu pentru cultură era
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_munteanu_taina_scrisului_10_lucian_munteanu_1343213954.html [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
anii ’50 - ’60 ai secolului revolut, doi faimoși profesori de română își disputau întâietatea în urbea de pe Timiș: Liviu Roman și Constantin Bologa. Am avut șansa „să-i prind” pe amândoi în cei patru ani petrecuți prin liceele din orașul natal: LBL (Liceul de Băieți Lugoj) și LFL (Liceul de Fete Lugoj), cum li se zicea în virtutea tradiției pe atunci, deși fuseseră „mixate” între timp, rebotezate mai târziu „Coriolan Brediceanu” și „Iulia Hasdeu”, fiindcă astfel se chemaseră în epoca interbelică. De
DAN FLORIŢA SERACIN by http://confluente.ro/articole/dan_flori%C5%A3a_seracin/canal [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
amplu răsuflu, un poet care nu și-a spus ultimul cuvânt. Theodor CODREANU Târgoviște - Huși 2013 ----------------------------------------------- Iancu C. Ion, alias ION IANCU VALE, s-a născut la 2 mai 1947, în comuna Pietroșița, județul Dâmbovița. Cursurile școlii elementare în comuna natală, continuate în Sinaia, Fieni, Brașov și București. A practicat mai multe profesii și activități precum: strungar, lăcătuș, muncitor forestier, mic funcționar, fotograf, geolog, ziarist, animator cultural... Ion Iancu Vale este ceea ce se cheamă, prin excelență, un autodidact, fiind un cititor
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
o bigrafie? Oarecum! Fiecare album al meu cuprinde paisprezece, cinsprezece, optsprezece piese ce mi-au adus succes - sper să se întâmple întocmai și cu următoarele. Pe albumul „Am trecut de jumătatea vieții!”, iată, prezint obiceiuri și tradiții din satul meu natal, de care nu pot fi străină: „Uite, vine capra mare” e unul din aceste cântece din care, cu drag redau versurile acestea, pentru cititor: „U, iu, iu! Uiti, vini capra mari!/ U, iu, iu!/ Ci bini-mi pari!/ Deschideți porțili
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Asta-i Capra din Bacău/ Si o joacî badea meu...!/ Ța, ța, ța/ Și zî-i așa!/” Predomină în aceste cântece compozițiile proprii, sau rodul muncii tale de culegere de folclor de prin sate, în primul rând din locurile tale natale, dar și din orașe? Am foarte multe versuri culese de la moșii și strămoșii noștri, dar, sigur, în transcriere trebuie să poată fi exprimate în formă literară. Iată: „Un rachiu și c-o dulceațî/ Tare-i bun di dimineațî!”/ Sau: „Am
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
în multe limbi: franceză, greacă, italiană, turcă, spaniolă, engleză, ebraică, dar și în multe dialecte. A obținut admirația oamenilor de toate continentele, însă mai puțin admirația poporului său. Din păcate dorința să de a se întoarce și concerta în țara natală Algeria, nu i s-a îndeplinit. Încercarea să de a concerta în cadrul unui turneu în Algeria în 2000 a stranit multe controverse. După anularea acestui turneu, Enrico Macias a scris o carte ''Mon Algerie'', promovată că ''un adevărat cântec de
ENRICO MACIAS CELEBREAZA 50 DE ANI DE CARIERA IN ROMANIA! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_enrico_macias_celebreaza_50_mihai_marin_1328014433.html [Corola-blog/BlogPost/360582_a_361911]
-
să de a concerta în cadrul unui turneu în Algeria în 2000 a stranit multe controverse. După anularea acestui turneu, Enrico Macias a scris o carte ''Mon Algerie'', promovată că ''un adevărat cântec de dragoste dintre un bărbat și pământul său natal''. Din dorința de a-si revedea țara natală, Enrico Macias încearcă în 2007 să îl însoțească pe președintele francez Nicolas Sarkozy într-o vizită oficială în Algeria, dar din păcate se lovește din nou de opunerea vehemență a multor organizații
ENRICO MACIAS CELEBREAZA 50 DE ANI DE CARIERA IN ROMANIA! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_enrico_macias_celebreaza_50_mihai_marin_1328014433.html [Corola-blog/BlogPost/360582_a_361911]
-
Algeria în 2000 a stranit multe controverse. După anularea acestui turneu, Enrico Macias a scris o carte ''Mon Algerie'', promovată că ''un adevărat cântec de dragoste dintre un bărbat și pământul său natal''. Din dorința de a-si revedea țara natală, Enrico Macias încearcă în 2007 să îl însoțească pe președintele francez Nicolas Sarkozy într-o vizită oficială în Algeria, dar din păcate se lovește din nou de opunerea vehemență a multor organizații, dar și a primului-ministru algerian, din cauza suportului acordat
ENRICO MACIAS CELEBREAZA 50 DE ANI DE CARIERA IN ROMANIA! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_enrico_macias_celebreaza_50_mihai_marin_1328014433.html [Corola-blog/BlogPost/360582_a_361911]
-
treia parte din limbile și graiurile lumii și, nu aș ști să citesc, să mă rog sau să „mulțumesc frumos” în limba maternă, atunci sunt ca un om fără istorie, fără patrie și fără viitor. Iar cine își uită locurile natale renunțând la grandoarea limbii sale, acela este un om fără trecut! Rugăciunea este atât de duioasă, când prin graiul Românesc poți spune „AVA” închinându-te în limba maternă Acelui care viață ți-a dăruit. Când vorbești, citești sau te închini
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
nea Mitică sunt legende vii, iar viața lor țese istoria și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au integrat și asupra cărora și-au pus amprenta. Viața românilor din Occident este un amestec armonios de cultură și tradiții natale, cu cele ale țării adoptive. Dumitru Sinu, alias nea Mitică are o bogată experiență de viață și un caracter integru, o putere de netăgăduit de a pătrunde în conștiințele celor cu care intră în contact.Este unul dintre românii plecați
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
are o bogată experiență de viață și un caracter integru, o putere de netăgăduit de a pătrunde în conștiințele celor cu care intră în contact.Este unul dintre românii plecați din țară pentru a-și urma destinul departe de locurile natale, care a avut grijă întotdeauna să-și dezvolte acea latură a cunoașterii necesară fiecăruia dintre noi, pentru a ne desprinde de gândurile deseori învolburate ale trăirilor prezentului și a le filtra prin lumina cuvântului rostit frumos. Voi încerca de această
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
socială), istoria, mai ales pe aceia lesne de înțeles a “Credințelor și ideilor religioase”, adică îl cunoștea foarte bine pe academicianul român, Mircea Eliade, pe Marele nostru Poet, Mihai Eminescu, căruia i-a recitat poezia "Maica Domnului" în limba ei natală într-o festivitate dedicată Sf. Fecioare Maria din cadrul Pieței Sf. Petru. A condamnat decizii politice defavorizante omului, conflicte și războaie, fiind pacificator a ‘urecheat pe oamenii de decizie, președinți și mai ales pe dictatori, fapte ce i-au creeat lui
DOI OAMENI SIMPLI, DOI SFINTI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1398939250.html [Corola-blog/BlogPost/350653_a_351982]
-
această carte se prăvălește spre unicat. Te cheamă să-i răsfoiești mereu paginile; și, mereu, mereu descoperi parcă ... altceva. Mulți, foarte mulți cititori se vor regăsi în paginile acestei cărți cu ”modele” din dulcea copilărie, dar și în mireasma locurilor natale, cele mai frumoase locuri de pe pământ, în viața satului românesc. Am rugat pe cineva, o poetă, să-mi trimită poezii despre sat, trebuindu-mi la alcătuirea unei antologii. Mi-a răspuns ... firav: - M-am născut pe asfalt. Și știi ce
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
lui Calistrat Hogaș și a valoroasei sale lucrări ” Pe drumuri de munte” cu excepționala lucrare, ”Moartea Căprioarei” a lui Nicolae Labiș. Scriitorul, asemeni lui Nică a lui Ștefan a Petrei din Humulești, pe acorduri ”hogașiene”, ne poartă-n splendoarea locurilor natale. Descrierea căprioarei rănite, a morții ei, dar și găsirea celor doi iezi abia născuți, este fascinantă, lacrimogenă chiar! Așa de frumoase imagini îți creează, încât ai senzația că ai parcurs în același timp, același drum să te întâlnești cu pădurarul
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire pentru copii de Titina Nica Țene. Ilustrație de Catinca Țene, cl.IV-a. Portmoneul Iulie 2012. O zi splendida cu soare mult ca în zilele copilăriei mele din satul natal. Nepoata mea, Anastasia, de trei ani ,petrecuse câteva luni la bunica din partea mamei ,Viorica , în comuna Bobota jud. Sălaj. O comună cu oameni hărnici și bogați. Acolo a făcut cunoștință cu găinile, puii, cățelul, pisica, porcul și alte viețuitoare. Era
PORTMONEUL, POVESTIRE PENTRU COPII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Portmoneul_povestire_pentru_copii_de_ti_al_florin_tene_1355899999.html [Corola-blog/BlogPost/341433_a_342762]
-
și de-abia apoi să revin în țara mea, poate să devin... iubita unui politician „cu trecere la-mpărăție” și să obțin și eu un serviciu „ca lumea!” Nicio șansă!!! Nu-mi plac celelalte galaxii, iubesc Terra, îmi iubesc locul natal, îmi iubesc grădina, pământul reavăn în care scurm cu mâinile amândouă și sădesc fire de flori, iubesc muntele, m-am născut cu roua Apusenilor pe frunte și adieri de vânt purtând în ele aroma rășinii de brad și vreau să
MĂ SIMT STRĂINĂ ÎN PROPRIA MEA ŢARĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ma_simt_s_georgeta_resteman_1365847116.html [Corola-blog/BlogPost/345882_a_347211]
-
dimineața zilei de 28 octombrie 1936, își găsește sfârșitul, la numai 29 de ani și jumătate. A murit ca florile toamna arse de brumă și de frig. Este adus de o camionetă din dotarea cotidienelor „Adevărul” și „Di-mineața” în satul natal - Budele -, însoțit, printre alții, și de prietenul Eugen Jebeleanu. A fost înmormântat, pe o vreme de toamnă mohorâtă, în Cimitirul Bisericii din satul Nenciulești, unde, și astăzi, o cruce din marmoră al-bă mai amintește de trecerea lui prin lume și
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_bogdan_amaru_al_florin_tene_1334047655.html [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
Mărculescu. Tot în atelierul său Marcel Olinescu zămislește bustul lui Crișan, după portretul în ulei din celula Albei Iulii, făcut de către Johan Stook din Sibiu, bust turnat la Arad, în atelierul lui Matuz și care va fi amplasat în satul natal al eroului de la 1784, Vaca, azi localitatea Crișan. Face parte din echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti în satele Cuveșdia și Sâmbăteni. În anul 1936 pune bazele grupării literar-artistice „ Pro Arte”. Dar Marcel Olinescu a fost și poet! Poezia
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
la 4 ianuarie 1941 în satul Dăgâța, județul Iași. Născut într-o familie de țărani credincioși, a primit la botez numele Ioan și a fost fiind primul dintre cei patru frati. Cursurile școlii primare și gimnaziale le urmează în satul natal, după care absolvă Liceul Teoretic din orașul Roman, jud. Neamț. După terminarea studiilor liceale, urmează Școala Tehnică de Medicină Generală din municipiul Roman, județul Neamț, după care funcționează, vreme de câțiva ani, ca asistent medical - medicină generală. În anul 1968
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1471951919.html [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SATUL MEU, PURANI DE VIDELE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Satul meu, Purani Mi-e dor de tine, sat îndepărtat, Natalul meu Purani - sanctuar de pace, Te port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise, pe netede cărări de altădat. Prin mintea mea, tablouri trec crâmpeie, Pădurea cu flori multicolore în tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1455271182.html [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
peste câmpii cu floare Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat. Mi-e dor de voi natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit cu ochi de dor În inocenta mea copilărie, Mă simt ca o acvilă-n zbor Peste albastre zări de feerie Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1455271182.html [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]