825 matches
-
deposedat de pământ de către Guvern, și-a construit o colibă pe malul fluviului Missouri, în care s-a retras. A fost imortalizat de Fenimore Cooper în romanele lui, sub numele de Carabina Lungă sau Ochi de șoim. J.J. Audubon (1785-1851), naturalist american, autorul lucrării Păsările din America. Ansamblu al triburilor amerindiene din marile câmpii ale Statelor Unite ale Americii, în special în Dakota de Nord și Dakota de Sud, precum și din Canada, Statul Alberta. După masacrul, în anul 1890, al acestei populații, supraviețuitorii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Denumire a Parlamentului în mai multe țări latino-americane. Eliberatorul, supranumele lui Simón Bolívar (1783-1830), general și om de Stat venezuelean, conducătorul războaielor de independență de sub dominația spaniolă din mai multe țări latino-americane (n. tr.). Alfred Edmund Brehm (1829-1884), explorator și naturalist german, autor al lucrărilor Note de călătorie prin Nord-Estul Africii, Viața păsărilor și Viața ilustrată a animalelor. Călătoria pe mare a lui Hannon (în lat., în orig.), lucrare scrisă de Hannon Navigatorul care a trăit în secolele VI-V î
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Academy of Sciences, Working Group on Teaching Evolution. 1998. Teaching about evolution and the nature of science. National Academy Press, Washington, D.C. Maynard-Smith J 1972. On Evolution. Edinburgh University Press. Muller HJ 1932. Some genetic aspects of sde exemplu, American Naturalist. 66:118-138. Nesse RM, Williams GC 1994. Why we get sick: The new science of darwinian medicine. Times Books, NY. Trivers RL 1972. Parental investment and sexual selection. In B. Campbell (Ed.), Sexual selection and the descent of man: 1871-1971
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi amintim pe Giordano Bruno, René Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu concurează, cei care nu intră în relații competitive (cu alții; întrucât putem fi în relație competitivă și cu noi înșine, cu viața, cu timpul, cu propria creație) sunt slabi, nepregătiți, incapabili, nepricepuți, inadaptabili. La sfârșitul secolului al XIX-lea, naturalistul Thomas H. Huxley a susținut în lucrarea sa Lupta existențială, apărută în anul 1888, teoria conform căreia cel mai important motor la evoluției umane este competiția. La rândul său, filosoful rus (ajuns la Londra) Peter Kropotkin a apreciat că interpretarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Prezența lor a fost interpretată ca fiind o imagine a sfâșierii interioare, o caracteristică a sufletului romantic, având drept rezultat tendința personajului de a se vedea pe sine ca pe un străin. Rămânând în sfera literaturii germane, un scriitor și naturalist german de origine franceză care a abordat fantasticul este Adalbert von Chamisso care în Nemaipomenita poveste a lui Peter Schlemihl, tratează motivul omului care și-a pierdut umbra, acesta fiind un element cu implicații folclorice. Motivul umbrei desprinse de corp
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
al conștiinței esința unui câmp foarte întins de reprezentațiuni experimentate. Astfel, pe când simplul grădinar își încarcă conștiința și memoria cu reprezentările individuale ale fiecărui exemplar de flori ce le cultivă, și prin aceasta nu are inteligința liberă pentru alte gândiri, naturalistul știențific primește numai noțiunile generale despre felurile plîntelor, are în extract esența tuturor și inteligența lui rămâne liberă a concepe alte tărâmuri ale naturei și a forma astfel o știință universală. Fiind dar că noțiunile cuprind mai puțin decât reprezentările
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
actorilor ar fi putut să fie întrebuințat în studiarea altui teatru decât în a scenelor cu îndoite înțelesuri. [21 decembrie 1875] NEFERICITUL X Toți ascund scăpările lor din vedere după această nefericită literă pe care lumea o încalică. Dacă un naturalist prinde un corb și-l ține în casă ca să vadă dacă această pasere trăiește într-adevăr o sută de ani, el se numește X. - Dacă un tânăr, vrând să știe de-i șede bine când doarme, își închide ochii și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tip earnings by lap dancers: economic evidence for human estrus”, în Evolution and Human Behavior, nr. 28, 2007, p. 375-381. Sillen-Tullberg B., Møller A., „The relationship between concealed ovulation and mating systems in anthropoid primates: a phylogenetic analysis”, în American Naturalist, nr. 141, 1993, p. 1-25. Singh D., Bronstad P.M., „Female body odour is a potential cue to ovulation”, în Proceedings of the Royal Society of London. Series B. Biological sciences, nr. 268, 2001, p. 797-801. De ce fac femeile totul în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
la Început a fost această forță de organizare, de integrare, acest principium individuations. Întregul preexistă părților, cărora le dă vitalitate și dăinuire În linia aceleiași continuități vitale. Această concepție organică și sintetică a individualității a fost cunoscută de la Început de naturaliști; importanța jucată de celule În arhitectonica organismului, ca și o analogie de suprafață cu fenomenele mecanice, au făcut pe primii cercetători În domeniu să considere organismul viu ca un agregat de celule, de „organisme elementare” ascultând de legi fizicochimice, după
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fi fost un "individualist" care "a exprimat aproape numai iubirea sa proprie"130. Drept urmare, erotismul eminescian va fi perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul vitalist, "naturalist"131 (un "naturalism" de felul celui care s-a manifestat în Grecia antică, precizează criticul de la Contemporanul, intuind importanța obsesiei auroralului, a originarului, în creația eminesciană). Pentru Gherea, așadar (care făcea apologia "femeii-erou"), era de neînțeles un ideal pur estetic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Sf. Spiridon, 1898, Paris 1900, Psychiatrie. 9. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare și importanța lor în diagnosticul leziunilor valvulare ale inimii, Iași, Tp. Dacia,1900. 10. Brăescu A. N., Scleroza în plăci forma juvenilă în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști din Iași, 1902, nr. 3/1969. 11. Brăescu A. N., Două cazuri de paralizie generală, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 5/133. 12. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare. Considerațiuni generale, în Buletinul Societății de Medici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Tp. Dacia,1900. 10. Brăescu A. N., Scleroza în plăci forma juvenilă în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști din Iași, 1902, nr. 3/1969. 11. Brăescu A. N., Două cazuri de paralizie generală, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 5/133. 12. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare. Considerațiuni generale, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 1, p. 1 și continuare 1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iași, 1902, nr. 3/1969. 11. Brăescu A. N., Două cazuri de paralizie generală, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 5/133. 12. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare. Considerațiuni generale, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 1, p. 1 și continuare 1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Iași, Tip. M. Goldner, 1902. 14. Brăescu A. N., Cum sunt considerați și asistați alienații în România, Iași, Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mijloace de tratament, administrația, în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon Iași, 1899, vol. IX, fac. I-II, p. 1-67. 20. Brăescu A. N., Scleroza în plăci la o femeie de 19 ani, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1900, nr. 6, p. 161. 21. Brăescu A. N., Ilustru Dr. C. Pastia, Iași, 1907. 22. Brăescu A. N., Le repos au lit dans les psychoses aiguës d'origine pellagreuse, 13-e Congrès International de Médecine. ANEXĂ DOCUMENTARĂ Reproducem cele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tratamentul boalelor mintale, în "România medicală", nr. 1, 1906. 39. Zosin P., Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală, în "Archives de neurologie", Paris, vol. I, 1908, pp. 245-257, în "Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași", 1906, nr. 12, p. 274. 40. Zosin P., Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii și ale științei. Lecție de deschidere a cursului de clinică nervoasă și mintală la Facultatea de Medicină din Iași, în "România
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
colaborare cu V. Mârza și M. Cahane), C. R. Soc. Biol., 1926, t. XCIV, p. 713. 22. C. I. Parhon, Asupra scăderii relative și absolute a greutății ficatului la animalele hipertiroidizate (în colaborare cu Maria Parhon), Comunicare la Societatea Medicilor și Naturaliștilor, 12 nov. 1920, Buletinul Societății Medicilor și Naturaliștilor (Iași), 1923. 23. C. I. Parhon, Sur la teneur en calcium et magnésium du cerveau des animaux hyperthyroïdisés (în colaborare cu M. Cahane), C. R. Soc. Biol., 1923, p. 403-404. 24. C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Soc. Biol., 1926, t. XCIV, p. 713. 22. C. I. Parhon, Asupra scăderii relative și absolute a greutății ficatului la animalele hipertiroidizate (în colaborare cu Maria Parhon), Comunicare la Societatea Medicilor și Naturaliștilor, 12 nov. 1920, Buletinul Societății Medicilor și Naturaliștilor (Iași), 1923. 23. C. I. Parhon, Sur la teneur en calcium et magnésium du cerveau des animaux hyperthyroïdisés (în colaborare cu M. Cahane), C. R. Soc. Biol., 1923, p. 403-404. 24. C. I. Parhon, Sur la descendence des basédowiens, Bull. mém
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și relativismul etic 207; și suferința 207; travestit 102, 104, 156, 207; caracterul vag al trupului aristipian 118-119 Aristotel din Cirene 123 Aristotel Stagiritul - și Aristip 103; doxograf 23, 25, 308; eudemonist 157-158; și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183 Cinicii - contrasens 48; corpus 133; doxografie 127, 307 Cirenaicii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
capabili de a se transpune în rol) beneficiază de o elaborare psihometrică profundă. A.J. Ploticer, Unele considerații privind problemele frustrației, în „Voprosî psihologhii”, nr. 2, 1969. G.C. Ghipail, Bolnavul, chirurgul și operația, în „Revista medico-chirurgicalăa Societății de medici și naturaliști din Iași”, nr. 2, 1972, p. 482. Gh. Ionescu, Introducere în psihologia medicală, 1973, Editura științifică, București, p. 8-9. Vezi, de exemplu: J. Rouart, Pszchopahologie de la pubert Vasile Pavelcu, Limitele afectivității, teză doctorat, litogr., p. 58. J.A. Brown, The
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
iar în locul lor apar "feliile de viață", aspectele cotidiene, personajele banale și anonime. O dată cu romantismul, care nu se mai orienta exclusiv spre lumea aristocratică, precum clasicii, se făcuseră deja primii pași către o democratizare a personajului. Realismul accentuează această tendință: "Naturaliștii ocolesc înadins subiectul mare, anecdota de rezonanțe cerești și se mărginesc la fragmentarea cotidianului. Eroul se provincializează, legenda și mitul se dizolvă în fapt divers", arată Blaga. "Pentru naturaliști nu mai există un <<esențial>> dincolo de <<accidental>>"85. Observăm totuși că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
primii pași către o democratizare a personajului. Realismul accentuează această tendință: "Naturaliștii ocolesc înadins subiectul mare, anecdota de rezonanțe cerești și se mărginesc la fragmentarea cotidianului. Eroul se provincializează, legenda și mitul se dizolvă în fapt divers", arată Blaga. "Pentru naturaliști nu mai există un <<esențial>> dincolo de <<accidental>>"85. Observăm totuși că aici autorul trece cu vederea faptul că acest "accidental" nu rămâne izolat, ci "crește" categorial spre o tipologie reprezentativă pentru o mulțime de alte aspecte accidentale. Exponent al unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu se poate sustrage exigențelor filozofiei atunci când, o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot într-o construcție metafizică, adică în ceea ce fusese repudiat în mod programatic. 57 Blaga se referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin aceștia atât pe pozitiviști, cât și pe realiști, pentru că el are mereu în vedere știința și arta deopotrivă: Dacă ar fi putut, naturaliștii s-ar fi transformat cu mare plăcere în aparate fotografice." Spicuim în continuare câteva
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adică în ceea ce fusese repudiat în mod programatic. 57 Blaga se referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin aceștia atât pe pozitiviști, cât și pe realiști, pentru că el are mereu în vedere știința și arta deopotrivă: Dacă ar fi putut, naturaliștii s-ar fi transformat cu mare plăcere în aparate fotografice." Spicuim în continuare câteva pasaje concludente din Fețele unui veac (pp. 161-162): În pozitivism "orice veleități constructive se înfrâng programatic." Apoi: "În artă pasivitatea oglinditoare își avea reversul în oroarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorice, fenomene temporale, în care se precipită anumite stiluri de viață. Pentru romanticul cu porniri patetice spre altă lume, decât aceea a simțurilor, diferențierea adevărului de realitate era un inevitabil proces de dialectică, cum inevitabilă deveni identificarea acestor noțiuni pentru naturalistul cu oroare fiziologică de metafizică și cu dragoste pătimașă de materie" (ibid.). Tot astfel procedează și Dilthey, care, așa cum vom vedea, nu judecă axiologic tipurile de Weltanschauungen pentru a le ierarhiza în funcție de gradul apropierii lor de adevăr. 74 W. Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]