825 matches
-
și-a îndeplinit serviciul militar în 1910-1911 la Regimentul 4 Vânători Iași și ulterior a participat la campania din 1913 a Războiului Balcanic precum și la Primul Război Mondial (1916-1917) cu gradul de medic-căpitan. A fost membru Societății de Medici și Naturaliști din Iași, al Societății de Biologie, al Societății de Pediatrie, al Societății de Chimie biologică, al Societății de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie, precum și membru al "„American Association for the Study of the Feeble-Minded”". Fratele său, generalul Ernest Ballif (n.
Leon Ballif () [Corola-website/Science/327230_a_328559]
-
entomolog francez, specialist în micologie. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Gillet. În anul 1823, după absolvirea liceului, tânărul Gillet s-a înrolat drept cadet la Școala Națională de Medicină Veterinară din Alfort. Acolo s-a făcut remarcat ca naturalist înflăcărat și desenator foarte priceput. În anul 1830 a luat parte ca medic veterinar în armata franceză la cucerirea orașului Alger, rămânând apoi până în 1834 în Africa Nordică. În acest timp a petrecut o mare parte din timpul său liber
Claude Casimir Gillet () [Corola-website/Science/336574_a_337903]
-
al Universității din București; Institutul Bio-oceanografic Constanța Cea mai dintâi navă de cercetări științifice din România a fost... crucișătorul „Elisabeta”, nava amiral a flotei militare române între anii 1888-1918 pe care regele Carol I i-a pus-o la dispoziție naturalistului Grigore Antipa timp de nouă luni în anul 1893 pentru o campanie oceanografică de renume. Institutul Bio-oceanografic din Constanța, întemeiat de același Grigore Antipa în 1932, era dotat de câteva nave moderne pentru vreme, ulterior moștenite, după 1947, de Stațiunea
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
guvernare proprie, aparținând de Australia, aflat în Oceanul Indian, la 2.360 km Nord-Vest de Perth în Australia de Vest și 500 km la Sud de Jakarta, Indonezia. Are o topografie naturală unică ce a stârnit interesul oamenilor de știință și naturaliștilor datorită numărului de specii de floră și faună endemică care a evoluat in izolare și neperturbate de locuitorii umani. Navigatorii britanici și olandezi au inclus pentru prima dată insula pe itinerariile lor în secolul al XVII-lea. Căpitanul William Mynors
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
Johann Georg Adam Forster (n. 27 noiembrie 1754 - d. 10 ianuarie 1794) a fost un naturalist, etnolog, scriitor de proză de călătorie, ziarist și revoluționar. La o vârstă fragedă, și-a însoțit tatăl, pe , în mai multe expediții științifice, inclusiv în a doua călătorie a lui James Cook în Pacific. Relatarea acestei călătorii, intitulață, "O călătorie
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
s-a născut în micul sat Nassenhuben (astăzi, Mokry Dwór) de lângă Danzig (Gdańsk), în provincia Prusia Regală, în Uniunea Polono-Lituaniană. El era cel mai în vârstă din cei șapte copii ai lui și Justina Elisabeth (născută Nicolai). Tatăl său era naturalist, om de știință și pastor reformat. În 1765, împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, l-a angajat pe pastor să călătorească prin Rusia și să cerceteze situația unei colonii germane de pe Volga. Georg, pe atunci în vârstă de zece ani
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
ani, dar, a căzut în mizantropie după pierderea logodnicei sale, a renunțat la tot, s-a retras la țară și a murit într-o izolare completă, lasandu-l moștenitor pe valetul sau. Cântă foarte bine la vioară. Al doilea, Boleslav, naturalist, a murit la Viena, fără urmași. În 1812, după anexarea Basarabiei, Tadeu Hâjdeu s-a dus în această provincie pentru a-și revendică pământurile străbunilor săi, căzute de secole în mâinile câtorva familii aliate. Deja în 1805 guvernul rus îl
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
un criminal, dacă mânuitorul dorea ca infractorul să fie omorât repede, acest animal îl zdrobea complet cu picioarele; dar dacă dorea să-l tortureze, îi rupea brațelele și picioarele unul după unul, în mod similar cu trasul oamenilor pe roată.” Naturalistul Georges-Louis Leclerc, Conte de Buffon, cita această flexibilitate ca o dovadă că elefanții nu aveau doar un simplu instinct natural, ci erau capabili să gândească rațional, ca și oamenii. Astfel de execuții erau ținute în public, ca avertizare ca oamenii
Execuție cu ajutorul unui elefant () [Corola-website/Science/315426_a_316755]
-
medicina populară la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de la Socola și fondând, în 1844, "Povățuitorul sănătății și al economiei", publicație periodică dedicată popularizării igienei, medicinei veterinare și agronomiei în mediul rural. Această revistă este precursoarea revistei " Foaia societății de medici și naturaliști din Principatul Moldovei" (1851) și, ulterior, a "Buletinului Societății" (1866) și a "Revistei medico-chirurgicale". În timpul epidemiei de holeră din 1847-1848, epidemie în care a murit și mitropolitul Moldovei Meletie Lefter, pe lângă activitatea de îngrijire a bolnavilor, Constantin Vârnav a desfășurat
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
holera epidemiască" (1848) și ulterior "Despre holera asiatică" (1872), lucrări ce tratau despre istoricului holerei și mijloacelor de combatere și care au fost considerate ca foarte docte pentru vremea sa. Constantin Vârnav a fost membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, prima societate de acest fel fondată în Principatele Române în 1833 de către Jacob Czihak and Mihai Zotta, jucând un rol active în activitatea acesteia și ocupând un timp funcția de vicepreședinte. Constantin Vârnav a făcut parte din Partida
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
(""Darwin Day"") reprezintă o sărbătoare recent instituită, în scopul aniversării nașterii (12 februarie 1809) lui Charles Darwin, prilej de a sublinia importanța contribuțiilor marelui naturalist britanic în dezvoltarea și promovarea științei. După moartea sa (19 aprilie 1882), această zi a fost aniversată mai întâi sporadic. Festivitățile se țineau la Down House, locuința din Downe, un sat de lângă Londra, unde familia sa a locuit din 1842
Ziua Darwin () [Corola-website/Science/314643_a_315972]
-
În 2009, la Perth, Australia se lansează o monedă de argint, având gravate chipul lui Darwin, semnătura sa și imaginea corabiei "Beagle". Printre organizațiile și asociațiile care promovează libertatea de gândire și care își oferă sprijinul în scopul celebrării marelui naturalist, putem menționa: "Consiliul pentru Umanism Secular" ("Council for Secular Humanism"), fundația "Freedom from Religion Foundation" (care promoveză libertatea față de orice formă de religie), "Center for Inquiry" (organizație non-profit care promoveză medicina alternativă și cercetarea paranormalului), "Asociația Umanistă Americană" ("American Humanist
Ziua Darwin () [Corola-website/Science/314643_a_315972]
-
secolul al XVIII-lea, gândirea biologică occidentală era dominată de esențialism, concepție conform căreia formele de viață rămân neschimbate. Dar în perioada iluminismului se produce o schimbare când cosmologia evoluționistă și mecanicismul se desprind din cadrul știintelor fizice formând istoria naturală. Naturaliștii încep să-și îndrepte atenția către domeniul variabilității speciilor; apariția paleontologiei și apoi a conceptului de dispariție a speciilor determină renunțarea la imaginea statică a naturii. La începutul secolului al XIX-lea, Jean-Baptiste de Lamarck elaborează teoria transmutației speciilor, prima
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
scrierile sale despre modificările naturale care apar în cadrul reproducerii și se acumulează de-a lungul generațiilor, demonstrează că astfel se creează noi rase și chiar noi specii, anticipând ideea selecției naturale. Mai târziu, prin secolul al XVIII-lea, filozoful și naturalistul francez Buffon susține că acele specii, la care se referă majoritatea oamenilor de știință, nu sunt altceva decât varietăți clar conturate și obținute prin modificarea originalului datorită influenței mediului înconjurător. De exemplu, el consideră că leii, tigrii, leoparzii și pisicile
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
38 de forme originale. Concepțiile evoluționiste ale lui Buffon erau limitate; considera că acele forme originale au apărut prin generare spontană și că anumite tipare nu permit decât un număr limitat de schimbări. Totuși, Buffon a fost unul dintre marii naturaliști ai secolului al XVIII-lea, iar lucrările sale "Istoria naturală" și "Perioadele naturii", care conțineau teorii foarte evoluate privind originea și evoluția Pământului, au exercitat o influență covârșitoare în evoluția ulterioară a cunoașterii lumii.Bowler, 2003, pp. 75-80.Larson, 2004
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
acelorași părinți, în condiții de mediu diferite, pot deveni, după mai multe generații, specii distincte, incapabile de co-reproducere". Darwin descoperă această lucrare abia după publicarea primei ediții a "Originii speciilor". Într-o anexă a celei de-a treia ediții, marele naturalist precizează: "Acest punct de vedere a mai fost indicat, dar pe scurt, și de Dl. Matthew într-o lucrare a sa asupra unui alt subiect...Totuși acesta a înteles forța pe care o are principiul selecției naturale". Dacă studiem mai
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
determinată de creșterea populației precum și modul în care crescătorii de animale urmăresc obținerea anumitor caractere, toate acestea l-au determinat pe Darwin să-și formuleze teoria, teorie care are la bază selecția naturală. Totuși timp de 20 de ani, marele naturalist nu și-a publicat teoria, dar a discutat-o cu alți naturaliști și cu prieteni ca Joseph Hooker. Conștient de controversa pe care o poate genera, în toata această perioadă a adunat dovezi și argumente care să-l susțină. Spre deosebire de
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
obținerea anumitor caractere, toate acestea l-au determinat pe Darwin să-și formuleze teoria, teorie care are la bază selecția naturală. Totuși timp de 20 de ani, marele naturalist nu și-a publicat teoria, dar a discutat-o cu alți naturaliști și cu prieteni ca Joseph Hooker. Conștient de controversa pe care o poate genera, în toata această perioadă a adunat dovezi și argumente care să-l susțină. Spre deosebire de Darwin, Alfred Russel Walace a dedus ideea transmutației speciilor pornind de la lucrarea
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
îi dă prilejul să le cunoască. Pe de altă parte, însă, Facultatea de Drept nu îl atrăgea. Prefera în schimbul cursurilor facultății sale pe cele de literatură de la Sorbonna, pe cele de filozofie ținute de spiritualistul eclectic Victor Cousin, sau expunerile naturalistului Geoffroy Saint. În 1819, odată cu împlinirea vârstei de 20 de ani, familia tânărului Honoré deschide o discuție asupra viitorului său. Când acesta își expune hotărârea fermă de a se consacra literaturii, tatăl îl apostrofează: „În literatură trebuie să fii rege
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
Ploaia de stele (1969) este un roman de aventuri al autorului român George Anania, al doilea scris de acesta fără colaborarea lui Romulus Bărbulescu. Romanul descrie călătoria întreprinsă în America Latină de geograful, naturalistul și exploratorul prusac Friedrich Wilhelm Heinrich Alexander von Humboldt (1769-1859), fratele mai mic al ministrului, filozofului și lingvistului prusac Wilhelm von Humboldt (1767-1835). Munca susținută depusă de Humboldt în domeniul geografiei botanice a pus bazele biogeografiei. Călătoria descrisă în roman
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
propune să vorbească despre pasiuni, nu în calitate de moralist, nici dintr-o perspectivă psihologică, ci înainte de toate sprijinindu-se pe știința naturii: „Planul meu n-a fost să explic pasiunile ca orator, nici chiar ca teoretician al moralei, ci doar ca naturalist "(physicien)"” ("Scrisoarea către editorul său" din 14 august 1648). Prin aceasta, Descartes nu se diferențiază doar în raport cu tradiția aristotelică, pentru care mișcările corpului își au originea în suflet, dar și cu tradițiile stoică și creștină, pentru care pasiunile sunt boli
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
publică la Iași "Cazania" sau "Carte românească de învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română. La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834. În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană", în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic Dramatic din
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul de formare a cadrelor didactice (1944-1951), apoi redactor la Academia Română pentru elaborarea dicționarului româno-maghiar (1951-1953) și corector la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu o teza despre naturalistul și filozoful grec Teofrast (Budapesta, 1914). A îndeplinit funcția de secretar al Muzeului Ardelean (1927-1941), implicându-se în viață științifică ardeleana. A scris studii despre nuvelistica lui Caragiale ("Societatea de Mîine", 1927), despre corespondență lui Alexandru Odobescu (Erdélyi Irodalmi Szemle
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
și pereții marginali ai vulcanului se înalță cu încă 400 - 600 m, astfel altitudinea vulcanului atinge 3000 m. Diametrul craterului oscilează între 17 și 21 de km, având o suprafață de 26.400 ha. La marginea craterului au fost îngropați naturaliștii germani tatăl († 1987) și fiul Grzimek († 1959) care s-a prăbușit aici cu avionul și care a contribuit la realizarea filmului de succes din anii 1960 „Serengeti n-are voie să moară” premiat cu „Oscar”. De la începutul secolului XX și
Ngorongoro () [Corola-website/Science/314199_a_315528]
-
debarcarea europenilor în 1788, singurul loc în care mai este prezent fiind insula Tasmania. Deoarece aceste animale au fost văzute ca o amenințare la adresa celorlalte animale din Tasmania, diavolii au fost vânați până în 1941, când au devenit specie protejată oficial. Naturalistul George Harris a publicat prima descriere a diavolului tasmanian în 1807, numindu-l "Didelphis ursina". În 1838 diavolul tasmanian a fost redenumit "Dasyurus laniarius" de către Richard Owen, înainte de a fi mutat în genul Sarcophilus în 1841 și numit "Sarcophilus harrisii
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]