507 matches
-
și grădinăritul, dar tot nu voi ajunge decît la două treimi din primul capitol. G. Flaubert, Opere complete, p. 201 În al doilea rînd, cei doi autori transferă cunoștințele dobîndite printr-o punere în scenă specifică ficțiunii, care constă în "naturalizarea" introducerii unui alt discurs (documentul) în textul narativ, prin intermediul descrierilor. Această teatralizare a cunoașterii are drept obiect justificarea descrierilor în funcție de anumite procedee 5: a) transferul cunoștințelor către un personaj specializat: contele din Bouvard și Pécuchet ("După ce schimbară primele politețuri, își
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să construiască o cunoaștere comună minimală pe baza căreia pot fi emise opinii și pot avea loc schimburi între membrii lui. Ea caracterizează unul din aspectele construcției reprezentării și se desfășoară în mai multe faze: selecția formarea unei scheme figurative naturalizarea * Selecția implică o filtrare a informației disponibile despre obiectul reprezentării, făcînd loc distorsiunilor, inversiunilor, reducțiilor, adăugirilor de date și/sau evaluărilor, eliminărilor, stratificărilor și suprimărilor de atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
absent din această schematizare. La fel, enigmatica, misterioasa energie nucleară poate fi ilustrată prin faimoasa, din nefericire, ciupercă atomică sau, în cazul copiilor, prin norii radioactivi din perioada catastrofei de la Cernobîl (Galli și Nigro, v. citatul de la p. 148) Prin naturalizare, ideile psihanalitice sînt traduse în instrumente de comunicare între actori. Conceptul sau teoria științifică, după ce au fost transformate în imagini și în elemente cu sens în mintea subiectului, își pierd caracterul de reconstrucție și sînt atașate unor entități autonome, naturale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
medicină, lasînd în umbră prelungirile sale teoretice, cu modificările pe care le antrenează în privința concepției asupra naturii, omului sau religiei." Moscovici, 1976, p. 171 Legătura dintre cele două procese (obiectivare și ancorare) este dialectică. Poate fi reperată prin intermediul noțiunii de naturalizare, ale cărei traduceri concrete (domeniul lui a fi) sînt utilizate de actori și grupuri (domeniul lui a face) și nu par diferite în obiectivare și ancorare. Într-adevăr, primul mecanism descrie cum se formează o reprezentare, iar cel de-al
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
principiilor generatoare ale unei RS. Analiza corpusurilor textuale și cea a aspectelor figurative constituie datele esențiale. "Procesele puse în acțiune [...] au ca funcție decuparea unei figuri și în același timp încărcarea ei cu sens, înscrierea obiectului în universul nostru, adică naturalizarea și înzestrarea lui cu un context inteligibil, adică interpretarea lui. Dar funcția lor este mai ales aceea de a dubla un sens printr-o figură, de a-l obiectiva, pe de o parte un anume complex psihanalitic devine un organ
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și folosirea de semne abstracte pentru a evoca altele, de aceeași natură) dau specificul acestei noțiuni. RS sînt generate în special în timpul unor secvențe interactive, atît lingvistice, cît și non verbale, aducînd în joc un "terț" simbolic prezent sau absent. Naturalizare: folosire clasificatoare și pragmatică a categoriilor, elaborate în timpul etapei de obiectivare, ca și cum ar fi naturale sau univoce. Aderăm atunci la o noțiune ("complexă" sau "complexată"), ca și cum ori-ginea sa convențională, aproximativă și discutabilă nu ar fi existat niciodată. Vorbim, de exemplu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
124, 145, 187, 225, 236 Metaschemă, 208-212 Metasistem, 69-70, 72, 248-249, 288 Minoritate, 45, 54, 89-90, 91, 92, 120, 238, 244 Mit, 42-43, 74, 76, 85, 255, 258 Miză polemică, 80 Mulțime, 46-47, 61, 82, 121, 149, 235, 255 N Naturalizare, 109-112, 113, 171, 286 Nexus, 46-48, 72 Normalizare, 114, 283, 287 Nucleu/sistem central, 10, 71, 76, 78, 116, 123-135, 156, 159, 194-219, 222, 227, 286 O Obiectivare, 84, 107-112, 113, 123, 147, 157, 166-181, 195, 242, 286, 287 Omologie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
intrarea în rândurile aristocrației. Sub regimul domnilor fanarioți, goana după funcții atinse limite extreme și exacțiunile nu mai avură margini. Cea mai mare parte din pradă reveni cetei avide a grecilor ce soseau din mahalalele Constantinopolului în urma domnilor din Fanar. Naturalizarea dobândindu-se de drept prin căsătoria cu o pământeană, parveniți ieșiți din cele mai mici ranguri se căsătoreau cu moștenitoare cărora le luau pământurile și numele 79. Nobilimea militară, disprețuită, prigonită, sărăcită treptat și sistematic, jefuită în mod nedemn, dispăru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de la premisa că descrierile întrerup linia fabulei, modurile în care se inserează descrierile caracterizează strategia retorică a naratorului. În narațiunea realistă, inserția necesită motivație. Dacă, după cum a argumentat Zola, romanul ar trebui să fie obiectiv, acest concept de obiectivitate necesită naturalizarea adică, nevoia de a crea impresia că acele întreruperi cunoscute ca descrieri să pară absolut firești. Această așa-numită obiectivitate este, de fapt, o formă deghizată de subiectivitate, care se vede cel mai bine cînd înțelesul narațiunii rezidă în identificarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de Hamon despre descriere. Tipologia motivației se bazează pe acest articol. Cele șase tipuri de descriere sînt inspirate în mare parte din Lodge (1977). Motivația ca strategie este explicată cel mai bine de Culler (1975). Fenomenul mai este numit și "naturalizare". Despre motivație în proza postmodernă, vezi Van Alphen (1988); pentru o utilă trecere în revistă a conceptului de postmodernism, trimitem la Van Alphen (1989). Exemplul referitor la primele jurnale de călătorie din lumea apuseană este preluat din Verhoeff (1996), care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
te rupe de modelele dogmatice de gândire înseamnă a "de-naturaliza" prezentul, după cum a spus Karin Fierke (1998: 13), a "privi din nou, dintr-o perspectivă nouă, la ceea ce presupunem despre lume deoarece aceasta ne-a devenit prea familiară". De-naturalizarea "realităților [presupus] obiective deschide calea formelor alternative de viață politică și socială". De aceea, implicit, teoria critică, în calitate de critică de-naturalizantă, servește "ca instrument pentru de-legitimarea puterii și a privilegiilor existente" (Neufeld 1995: 14). Cunoașterea pe care o generează teoria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu războiul, competiția, obiectivitatea și politica internațională "la nivel înalt" (Sylvester 1987, 1994a, 2002; Elshtain 1987). Ele pun sub semnul întrebării modul în care aceste ierarhii bazate pe gen sunt reproduse în teoriile Relațiilor Internaționale și în care contribuie la naturalizarea altor forme de putere în politica mondială. Din această perspectivă normativă, diferența de gen nu se referă pur și simplu la relațiile dintre masculin și feminin, ci la o politică a cunoașterii: cum și de pe ce poziție ierarhică putem avea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi cunoscut prin exteriorul său. Ea acreditează mutația profundă a ideii de libertate, idealizată odinioară ca domnie a autonomiei (sau subordonare acceptată față de legea universală) și concepută în prezent ca domnie a spontaneității (fiecare fiind pentru el însuși propria lege). Naturalizarea libertății a făcut ca ordinea adevărului să gliseze din universul semnelor în cel al semnalului. Va trebui de acum să se adapteze. Adevărul nu mai este obținut, nici elaborat, este ceva preexistent, sălbatic și spontan, îngropat în adâncul corpurilor și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înșele niciodată. Ajuns în parc, mi-am ridicat privirea spre muntele Lee. Din semn nu mai rămăsese decât Hollywood, iar formația cânta „There’s No Business Like Show Business“. • • • Am ajuns în centru. Biroul Personal și Serviciul de Imigrație și Naturalizare din Los Angeles erau deja închise. Am sunat la Cazier, dar n-am aflat o iotă despre George Tilden cel născut în Scoția și eram convins că o s-o iau razna dacă trebuie să aștept o noapte întreagă până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de prisos, sau acele cauze există încă și atunci art. 7 trebuie manținut tocmai în puterea acestui considerant. În fine, al patrulea considerant nu mai e un motiv, ci o soluțiune. El stabilește că e necesar ca condițiunile pentru acordarea naturalizării să fie șterse din Cod și trecute în textul Constituției chiar. Dar o asemenea propunere - abstracție făcând dacă e bună sau rea - Camerele actuale nu au dreptul de o a face, prin urmare ea e lovită de nulitate înainte de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreilor. Care este condiția creată evreilor prin acest edict sub raportul dreptului public și a dreptului civil? Sub raportul întîi, paragraf 1 al edictului menționat declară că evreii cari locuiesc în statele Prusiei în virtutea unui privilegiu general, unei patente de naturalizare, unei scrisori de protecție sau unei concesiuni se vor considera ca pământeni (..... ) și ca cetățeni prusieni (.......... ). Așadar numai evreii cari locuiau în Prusia în virtutea unui act special ce emana de la puterea publică dobândeau drepturile de pământeni și cetățeni. Însă acea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dacă autoritățile administrative ale sinagogelor vor fi declarat că vor îndeplini îndatoririle impuse prin ordonanță în privința întreținerii cultului și instrucției, toți părinții de familie și persoanele cari vor întruni oarecari condițiuni vor putea fi naturalizați (paragraful 16). Condițiile generale pentru naturalizare ce se cer sînt: 1) viață nepătată, 2) capacitatea și îndatorirea de a se servi esclusiv de limba germană în toate afacerile publice, în acte și socoteli, 3) de a adopta un nume de familie (paragraful 17). Pe lângă acestea, evreii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndeplinesc una din condițiile speciale în privința ocupației, a averii sau a deosebitelor merite ce au (paragraful 18). Acelor evrei cari vor fi în condițiile paragrafului 17 și vor justifica condițiile paragrafului 18 guvernul provinciei are a le da patente de naturalizare (paragraful 19). Capacitatea evreilor naturalizați e aceeași prevăzută prin edictul de mai sus. Se prevede în paragraful 22 anume că ei nu au dreptul de a fi aleși la funcțiunile statului sau ale comunei (ca Magistratsdirigent), deși, pot dobândi dreptul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
71 din lege reproduce dispozițiile vechi din edictul din 1812 (paragraful paragraful 34 - 36 a edictului) și dispoziția paragraful 30 a ordonanței din 1833. În virtutea acestor dispoziții evreii străini nu se pot stabili în Prusia fără a obține patenta de naturalizare, ce se dă, în urma încuviințării ministrului de interne, de autoritățile polițienești; că fără acea autorizație a ministrului de interne evreii străini nu pot fi admiși, sub pedeapsă de închisoare sau de amendă, a fi rabini san oficianți la o sinagogă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în privirea aceasta legi din capitală te espui de-a crea conflictul totdeuna primejdios între obiceiuri și instituțiuni. Pentru a evita acest conflict e deajuns a ști să aștepți ca timpul și progresul învățăturelor să facă pe evrei a dori naturalizarea, care trebuie a li se prezenta ca o favoare individuală. Nu trebuie să uităm că în Algeria această favoare e încă mai lesne de obținut decât în Franța; nu se cere admiterea la domiciliu, taxele de înregistrare sânt reduse la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
susținut mai mult din datoria formală de a-l susținea decât prin opiniile intime ale oratorului. Importantă ni s-a părut pentru lămurirea discuțiunii declararea d-lui ministru că tratând asupra întinderii aplicării a admis întotdeauna punctul de vedere al naturalizării, nu pe acela al emancipării. Căci emanciparea, introdusă ca principiu, ar fio cauză înscrisă în legi a cărei urmare ar fi încetățenirea de drept a tuturor celor cuprinși sub acea dispoziție, precum de ex[emplu] egalitatea drepturilor confesiilor creștine a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Teza aceasta, apărată de d-nul ministru de esterne, face parte din programul opoziției și cititorii [î]și vor aduce bine aminte că partidul roșu e singurul care a susținut cu mare foc emanciparea pe categorii. Dar, odată admis că "naturalizarea individuală" e principiul pe care-l introducem la noi m urma silei internaționale a art. 44, d. ministru de esterne a trebuit însuși să mărturisească {EminescuOpX 324} că listele sânt partea slabă a proiectului, de vreme ce naturalizarea nu se poate face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar, odată admis că "naturalizarea individuală" e principiul pe care-l introducem la noi m urma silei internaționale a art. 44, d. ministru de esterne a trebuit însuși să mărturisească {EminescuOpX 324} că listele sânt partea slabă a proiectului, de vreme ce naturalizarea nu se poate face, în sine vorbind, decât după cererea respectivă a celui ce voiește a fi naturalizat. Această mărturisire, făcută de chiar apărătorul natural al proiectului de lege, ne scutește pe noi de combaterea acestui defect intern. Metehnele celelalte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni introduși prin eroare sau chiar prin fraudă, rezultă oare că acei indivizi devin români numai prin faptul că sânt cuprinși în această listă pe care o votăm? Nicidecum. În proiectul de lege ce discutăm se zice lămurit: Se acordă naturalizarea acelor indivizi cari au servit sub drapel în timpul resbelului pentru independență. Prin urmare, înainte de toate se cere: să esiste faptul servirei sub drapel în timpul rezbelului pentru independență. Așadar, când acel fapt nu ar esista pentru unul din cei scriși în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
listei votate, pentru că votul ar fi în privința lui neconstituțional. Art. 7 din Constituțiune nu permite Camerei legiuitoare de a naturaliza colectiv prin o lege decât numai pe acei izraeliți cari au servit sub drapel în timpul războiului pentru independență. Prin urmare, naturalizarea dată prin această listă nu poate privi decât pe acei cari au servit sub drapel, iar nu și pe acei cari din eroare sau prin fraudă sânt trecuți în listă. Așadar, când acești pretinși cetățeni vor fi înscriși de esemplu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]