3,746 matches
-
mare pachet din jurul meu cu capsa gibraltarului prind un val înalt de atlantic și trag upstate new york și casa ledig la pieptul meu îți simt respirația, acum pot și eu, în sfârșit, adormi. nouă în primul loc: visezi că navighezi pe o mare calmă, la cârmă este abílio, marinarul portughez cu barbă albă, ochelari și o cămașă groasă de cânepă, pânzele late sunt întinse tocmai bine de vânt, se aude scârțâitul lemnului corabiei ca un ciripit prelung, cineva a pus
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pentru prima oară de-a lungul drumului tău, dezolat și fără soluție, dai turul insuliței de mai multe ori, fără să zărești vreun țărm către care ai putea înota sau vreun catarg de vas portughez, cine știe pe ce mări navighează acum prietenul tău abílio, pe aici nu crește nici un copac, aproape dincolo numai flori înmiresmate și plante scunde plesnind de verde, cu forme geometrice, sunt pe tot locul, nu îți poți folosi nici aripa subțire de liliac-cu-nas-de-frunză fără să știi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
frontiere și de dominație politică, efectele din domeniul navigației pe Dunăre nu au întârziat să apară, Austria dobândind dreptul de libertate de navigație și de comerț pe Dunăre până la Chilia, pentru că începând din 1784, Austria să dobândească dreptul de a naviga și în Marea Neagră. Schimbarea echilibrului de forțe pe continentul european spre 1800, ca urmare a decadentei puterii turcilor, este pentru problema Dunării de o importanță deosebită, dar minoră dacă o comparăm cu forța ideilor răspândite de Revoluția franceză, deoarece, în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și a celui mediu se poate deduce că a avut loc o creștere a tonajului mediu și o reducere corespunzătoare a numărului de vase care ieșeau la mare prin gură Sulina, acesta fiind rezultatul măririi dimensiunii vaselor, care acum puteau naviga la adâncimi mai mari; aceasta a generat economii legate de costurile de transport, care erau mai reduse pe unitatea de transport. Tabel nr. 1 Mișcarea navigației la gură Sulina Anul 1855 1860 1870 1880 1890 1900 1913 Tonajul total 496866
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
interes în a asigura prin toate mijloacele înlăturarea oricăror piedici din calea navigației și acest interes este același cu al tuturor riveranilor acestui fluviu internațional; toți (chiar și Germania, care are ieșire directă la Marea Nordului) au interesul de a putea naviga nestingheriți spre Marea Neagră, deoarece pe această cale li se deschide piața Orientului Mijlociu și a Asiei Centrale și de Sud. Țara noastră depinde în mare măsură de acest fluviu și de navigația pe el, atât de mult încât "viitorul nostru
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dincolo de gard, cu sângele înghețat în vine. Filip după mine... „Ce-o fost asta, Costăchele?” „O înjurătură românească!” - am răspuns eu, simțind o căldură în suflet. „Costache, băiete! Tare îmi vine a crede că am ajuns pe aproape de Nistru. Am navigat bine, dragule. Noroc de busolă. Ea ne-a salvat.” „Dar, dacă nu era cine s-o citească, cine știe pe unde ajungeam.” - am răspuns eu. În dimineața următoare, soarele se lăfăia deasupra unei ape ce șerpuia printre lunci. „Suntem pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
PDF, plecând de la cel de bază. Pentru citirea acestui tip de document este nevoie de un program ajutător, Acrobat-Reader. Ø JPG este un format pentru redarea informației în imagini. Ø MP3 este un format pentru redarea informației în muzică Ø Navigând pe diferite situri, constatăm că ni se oferă posibilitatea lecturării unui text integral în mai multe formate, la latitudinea utilizatorului (HTML sau PDF). 138. Ce este ONIX și ce avantaje prezintă? R: ONIX este o aplicație a XML, conceput în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Arisa și Vicent , cei doi nepoți, plecau dimineața la școală și se Întorceau puțin după ora prânzului ( În funcție de orele pe care le aveau). După ce-și pregăteau temele pentru o nouă zi de școală, urmăreau anumite emisiuni la televizor sau navigau pe internet. Destulă liniște, monotonie, care mi-au indus o stare de plictiseală. Într-una din zilele Însorite, m-am plimbat cu Arisa prin parcul Plumbuita din Colentina. Ne-am dat În leagăn. Un sentiment plăcut, care m-a dus
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mărturisea sieși că totuși, partida cea mai bună rămâne Alex. își confecționa măști de fațadă, folosea tot felul de artificii ce aveau darul de a o pune în valoare în fața cavalerului preferat. Teama ca acesta să nu afle că ea naviga în două sau chiar în trei corăbii o făcea să fie prudentă. Își cântărea fiecare cuvânt, supraetajându-l cu nelipsitul alint: toate sunt așa cum spui tu, iubițel! Cât privește celelalte ambarcațiuni, le conducea cât mai aproape de țărm pentru a nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
niște modele aurii, ca niște tăieței. În dreapta mea, lângă bibliotecă, este o masă lungă din lemn masiv. Înaintez un pas sau doi, iar lumea Își schimbă Încet perspectiva. Un vas cu fructe de ceară, mascat până atunci de latura bibliotecii, navighează pe lacul mesei Înconjurat de spuma milieului. O pereche de ochelari abandonată pe un teanc de foi privește În gol. Ceva mă atrage Însă dincolo de masă și nu știu ce este, căci partea cealaltă a camerei e Înghițită de-ntuneric. — Ai mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și ușor, nu-l durea prea tare, dar Kiki nu voia ca bunicul să știe asta și de aceea țipa ca din gură de șarpe. Como se Înfuria mai ales cînd rămîneau singuri acasă și Kiki nu-l lăsa să navigheze pe Internet, unde vedea o mulțime de fete care se pregăteau să facă baie. CÎteva săptămîni la rînd, după ce Como s-a Întors acasă la el, Vic a primit prin poșta electronică invitații de a vizita site-uri porno. Odată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fost tare obosit, micuțul. Voi ce aveți de mîncare? — Să-ți dau o votcă. — E bună și asta. Am mîncat la popotă niște cîrnați cu fasole și m am cam balonat, se confesă Thomas. Vic unde e? — În camera lui, navighează pe Internet. Te rog, vorbește mai Încet, să nu-l trezim pe Kiki. Oricum, Între timp Kiki se trezise, sau poate că nu dormise decît un minut. De cele mai multe ori se prefăcea că doarme numai ca să-i demonstreze mamei sale
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fusese dintotdeauna un erou, chiar dacă nu făcea nimic altceva decît să plece În fiecare dimineață la serviciu și să se Întoarcă seara, mai devreme sau mai tîrziu, de acolo. Chiar și atunci cînd el juca singur șah la calculator sau naviga pe internet, Christina atribuia acestor ocupații aparent distractive un coeficient de risc și de mister care În cele din urmă Îi satisfăcea nevoia de a-l admira. Poate că, atunci cînd ea pleca de lîngă el, nu se mai juca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
permanentă creștere, la fel și rata inflației. Omenirea străbătea o epocă foarte agitată, fiind zguduită de cutremure, furtuni și uragane, care puneau popoarele la grele Încercări, provocîndu-le mari pagube și suferințe. În aceste Împrejurări grele, Înfruntînd valurile istoriei, trebuia să navigăm cu mare atenție pentru a asigura Înaintarea neabătută a patriei noastre spre noi culmi de civilizație și progres. De aceea, În aprilie 1978, am discutat cu președintele Carter multe din problemele care mă preocupau, cu ocazia vizitei oficiale efectuate În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
puțin cîte puțin, iată că am devenit, cum s-ar spune, prieteni. A contat foarte mult Împrejurarea că, la un moment dat, el m-a Întrebat dacă nu l-aș putea Învăța să utilizeze calculatorul. Îmi mărturisi că dorea să navigheze pe internet. Sincer, la orice m-aș fi așteptat din partea lui, În afară de interesul pentru informatică. Mi-am disimulat surpriza Îndărătul unui surîs circumspect și ușor distrat - ca să nu-l ofensez, i-am promis fără entuziasm tot sprijinul meu. Neștiind ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
orice informație de care avea nevoie. A contribuit la asta și faptul că stăpînea destul de bine limba engleză - nu ca mine, care o Învățasem la școală, ci ca unul care și-o Însușise practicînd-o. Părea fascinat de acest nou instrument, naviga ore Întregi, mai cu seamă pe site-uri americane, citea repede, nu știu dacă Înțelegea sau memora ceva, trecea grăbit mai departe, era În căutarea lui o febrilitate destinsă, detașată... O fi corect să spun așa? Căuta, citea, se interesa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
măcar pentru a le semnala că i-am prins În flagrant... Căci, ăsta e adevărul - mă simțeam trădat. — A, domnul inginer! exclamă bucuros Pablo cînd mă văzu, și se ridică pentru a-mi Întinde mîna. Am trecut pe aici să navigăm puțin pe internet și ne-am cam lungit la vorbă... N-am vrut să vă mai deranjez acasă... Mi se adresa din nou cu pronumele de politețe, ceea ce avu darul să mă pună pe gînduri. Bazil părea și el destul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
da, jocul acela călare!) în după-amiezele de duminică, undeva în comitatul Westchester, după cum jucase în toți anii de colegiu. Ea ar fi putut fi o Lindabury, îți dai seama? Fiica șefului lui taică-meu! Iată o fată care știa să navigheze cu o iolă, care știa să-și mănânce desertul cu două tacâmuri de argint (o felie de tort pe care o puteai apuca, la fel de bine, cu mâna, dar s-o fi văzut pe ea cum o mai manipula cu furculița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
rezonabil! — Te rog, îmi replica ea, care-și cunoștea foarte bine drepturile, cred că nu-s obligată să mă justific. Nu, nu era obligată - căci, pentru mine, răspunsul era, oricum, cât se poate de clar: Fiindcă tu nu știi să navighezi în voltă și habar n-ai ce-i aia o velă mare triunghiulară, fiindcă tu n-ai avut niciodată haine de seară și n-ai fost niciodată la o serată mondenă... Da, dom’le, dacă aș fi și eu vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un șpațiu plăcut și palpitant. Mâna osoasă, care ținuse pipa, plesni neajutorată un genunchi. — Să readucem spiritul lui Chaucer, spuse el. O femeie trecu pe culoar și, pentru moment, Întreaga atenție a domnului Savory fu În mod vizibil captată să navigheze În siajul ei, săltând, săltând, săltând, ca și mâna lui. — Chaucer, spuse el, Chaucer... Brusc, În fața ochilor domnișoarei Warren, el abandonă efortul, pipa Îi căzu la podea și, aplecându-se s-o găsească, exclamă iritat: — Naiba să le ia! Naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ai fi fost În interiorul unei Înghețate cu cafea. Erau și halate din prosop cafenii care aveau monograma H cu alb, care se asortau cu porțelanurile În dungi Bernardaud, și chiar și papuci În aceleași culori. Ne-am petrecut zilele următoare navigând leneș În jurul golfurilor și golfulețelor din St. Bart’s. Făceam aceleași lucruri În fiecare zi: Înot, sex, plajă. Serios, asta este tot ce făceam. Nu că am fi avut nevoie de varietate. Ancoram Într-un golfuleț Încântător, debarcam, ne plimbam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Serios, asta este tot ce făceam. Nu că am fi avut nevoie de varietate. Ancoram Într-un golfuleț Încântător, debarcam, ne plimbam agale prin sătuc și apoi beam limonadă la o cafenea În aer liber În timp ce citeam Herald Tribune. După-amiaza, navigam spre un golf izolat, ca să Înotăm și să facem schi nautic. Câteodată, o altă barcă intra ușor În golf și ancora suficient de departe ca să nu ne deranjeze, dar suficient de aproape ca să poată fi observată prin binoclu. Pe bărci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cartea care-mi stăruia în minte, poate și pentru că la Piatra Neamț, în zilele acelea, era ger și viscolea mult, se numește Cursa rapidă, adevărată "corabie a nebunilor" ducând la bordul ei personaje din toate straturile societății, parabolă a vieții însăși, navigând prin furtuna nimicitoare și întroienirea atotstăpânitoare ce subjugaseră România acelor ani. Am descoperit cu bucurie că autorul era în sală, alături de alți intelectuali ai orașului, încrezători în schimbarea țării. Ne-am întreținut un timp; el vorbindu-mi despre așteptările oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cheia în contact, am ascultat ultima muzică a motorului, apoi m-am lăsat pe spate în scaun. Pe ecranul oglinzii retrovizoare am urmărit mașinile care urcau rampa de acces pe autostrada din urma noastră: nou-veniți nerăbdători la acel carnaval aerian. Navigau pe suprafața drumului, deasupra capetelor noastre, ca să se alăture aeronavelor pe care Vaughan le privise atât de multe luni la rând. Privind îndelung îndepărtatele șosele suspendate ale autostrăzii circulare nordice, vedeam acele creaturi metalizate planând peste tot în lumina soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
este de neiertat... Vladimir Tismăneanu, Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale din Europa de Est 1. Seducția utopiei comuniste „România nu poate să facă pasul spre viitor decât cu oameni ai viitorului, nu cu oameni ai trecutului. [...] Singura șansă este tânăra generație care navighează pe Internet, deci nu cunoaște frontierele. [...] românii nu apreciază ceea ce au, nu se gândesc prea mult la ceea ce pot ei oferi Europei și lumii (și pot oferi foarte multe!), nu sunt prea optimiști în legătură cu viitorul lor. Se impune să-și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]