179 matches
-
opistosoma se unesc printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă sub partea posterioară a carapacei, iar coxele ultimilor picioare acoperă pedicelul în regiunea ventrală. Pe pedicel este situat orificiul genital, ceva neîntâlnit la alte arahnide. Segmentele pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă ganglionară străbătută de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
de membri și că organizația a fost "„aruncată din sudul Libanului”" fiind înlocuită de "„o robustă forță ONU de menținere a păcii”." El a subliniat că, urmare rezultatului războiului, Israelul a experimentat un nivel de calm la frontiera cu libanul neîntâlnit în ultimele patru decenii. În 2008 Ehud Barak, noul ministru al apărării care i-a succedat lui Perez, a declarat că războiul nu a reușit să dezarmeze Hezbollah-ul și că grupul este și mai bine înrădăcinat în sudul Libanului, iar
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
Noroc, Drumul Curcubeului, Zmeul Pierde-Vară, Palatul din pădure, Omul-Ceață, prietenul Măriei Sale, Odaia Fericirii, Țara Balaurului Beteag, Povestea unui om sărac, Împărat în țară străină, Soarele deocheat și Călătorie în Spicul de Grâu. Sunt basme românești, cu teme și personaje noi, neîntâlnite în basmele tradiționale: țara unde norocul fiecăruia era scris pe tăblițe de lut (Țara Scriitorilor de Noroc), balaurul cu dizbilități care fusese cândva sfetnic împărătesc (Țara Balaurului Beteag), omul care primește darul de a aduce ceața (Omul-Ceață, prietenul Măriei Sale), șarpele
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
bizantină de electrum emisă, pentru prima dată, la 1093, de împăratul Alexios I Comnen. " trachy", emis de Alexios I Comnen, era din "electrum", avea diametrul de 23mm, iar greutatea de 4,25 g. Particuparitatea monedei constă în forma sa concav-convexă, neîntâlnită până atunci și nici la alte monede din alte țări în decursul secolelor următoare. S-a recurs la forma concacv-convexă din două considerente: erau mai greu de falsificat și păstra un diametru destul de mare în raport cu greutatea. La un astfel de
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]