1,048 matches
-
ceva similar. După care, auzind cum se numește aparatul cu pricina, au început să scandeze în cor: —Mes-sen-ger! mes-se-ger! mes-sen-ger! ... asta fiind pronunția lor denaturată. Ducele Vlad s-a prins cum stau lucrurile și i-a lăsat în pace, în neștiința lor. Însă, spirit mercantil fiind, constatând că majoritatea celor prezenți încă erau pe jumătate beți, a profitat de starea de euforie creată și a semnat contracte avantajoase cu toți doritorii sistemului audio-scriptic respectiv, denumit în unanimitate de acum „Mes-sen-ger”, binențeles
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
Pompierii o stropeau bogat cu apă aplaudați de reporterii care difuzau știrea. Un fapt divers care se pierde în noianul de amintiri. Dacă însă reporterul î-mi reproșează că nu știu românește, pentru o cratimă la s-a, mă revoltă neștiința lui în probleme tehnice. Gheața fumegând nu se „stinge” cu apă! Tot așa la un verb „de a doua” mă pot face înțeles și folosind terminații mai puțin academice! Nu m-am instituit drept vânător de greșeli. Dar această lucrare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
soarta ne-a adus unul lângă altul, așa cum ar fi trebuit să fi rămas. Hai să ne iertăm unul pe altul, Anton. Eram tânără, singură, înspăimântată că pierd iubirea ta. Am devenit geloasă, iar o persoană anume a profitat de neștiința și suferința mea, a mințit, ne-a despărțit. Eram prea fericiți și pe unii nu-i bucura asta. — A trecut totul, suntem acum aici, împreună, suntem cu inimile deschise. Sunt trist pentru tine Delia că ai trecut prin drama divorțului
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383548_a_384877]
-
uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Citește mai mult Ce-i pasă timpului de noi
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviriși ne-nvelim cu resemnarea.Ce-i pasă omului de cer,Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemerPlângând în taină neputința.Ce-i pasă omului de timp,Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimpMai poate vindeca ființa.Ce-i pasă timpului de noi,Ce-i pasă clipei de-amăgire,Ce-i pasă vântului de ploiDacă nu plouă cu iubire?... XVI. VICII ȘI ORGOLII, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr.
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
răspândită la germani - cei care în clipa de față sunt răspunzători pentru avântul valului de refugiați, preponderent musulmani, ce iau cu asalt Europa - Der Teufel steckt im Detail (”Diavolul sălăjuiește în amănunte”). Mă tem că demersul meu de înlăturare a neștiinței n-a condus neapărat le suprimarea angoasei noastre de creștini pașnici, îngoziți și speriați de moarte. Degeaba încerc să-mi imaginez situația absurdă în care am trece cu toții la practicarea celor cinci obligații enumerate mai sus. Poate că ele n-
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
-se glasul subțirel și cam peltic cu care intru în vorbă - grăi așadar Iovănuț, tușind ușor și roșindu-se ca o fecioară - dar înțelepciunea domniilor-voastre a trezit în mine niște lumini ce-și caută cu îndârjire opaițul. Mult din negura neștiinței mele despre căsătoria lumească s-a risipit după ce v-am auzit. Forța ignoranței mele este însă mare și roiuri de întrebări mi se grămădesc pe buze, atrase de dulceața unor răspunsuri. — întreabă-ne, tinere preot - îl îmbie zâmbitoare doamna Potoțki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe fereastră pentru a vedea împlinindu-se, aievea, chiar actul începutului de lume! Asta este, așadar, asta este, nu trebuie să-mi mai fac probleme din cauza lipsei de pătrundere a minții mele, căci cei de sus s-au îndurat de neștiința mea și mi-au înfățișat totul în această priveliște demoniacă, oferită drept consolare înaintea morții... pentru că asta trebuie să fie moartea, desigur, așa arată, în slăbiciunea provocată de pierderea sângelui am ajuns să o pot vedea, cu toate că nu cred cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
boala numită pelagră, boala satelor românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, despre care amintește, în memoriile sale și învățătorul Gheorghe Postoi. Ici și acolo, pelagra mai făcea victime la jumătatea secolului XX, mai mult din nepăsarea, neștiința și sărăcia unora. Din satul Slobozia - Filipeni, a fost prinsă de această boală, ieșită din consumul porumbului stricat, unul numit după poreclă Ghimici, care avea mâinile cu crăpături vinete și cu umflături și se trata cu miere de albine amestecată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei mulți, ca limba slavonă. Sigur, sunt și astăzi din cei care susțin că folosirea limbii slavone a salvat ortodoxismul românilor, ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia românilor ideea păguboasă că învățătura e treaba popilor, că prea mult învățătură te poate strica de cap. Dacă secol după secol poporul a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să știe carte, cât despre satele cu vecini și clăcași nici nu se putea pune problema, adânca neștiință de carte era generalizată. Cauza? Cei care trebuiau să-i învețe, nu șștiau nici ei. Popi erau în sate mulți, dar ei erau făcuți cum se facă azi posesorii de studii superioare:aveau diplome, nu și minte! Pentru ca regula generală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carte era generalizată. Cauza? Cei care trebuiau să-i învețe, nu șștiau nici ei. Popi erau în sate mulți, dar ei erau făcuți cum se facă azi posesorii de studii superioare:aveau diplome, nu și minte! Pentru ca regula generală a neștiinței de carte să funcționeze, trebuie să fi fost și excepții: într-o mare de întunerică au pâlpâit și câteva lumânări. Unii călugări mai luminați au copiat cărțile de cult, alții au îndrăznit mai mult, au scrisă cărți de istorie, numite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XX-lea și datorită activității neobosite pe tărâmul școlii românești a ministrului Spiru Haret. Era imperiosă necesar ca învățătorul să fie implicat trup și suflet muncii de culturalizare a satului, să-l scoat din starea de înapoiere, de ignoranță, de neștiință în care fusese ținut prea mult. Dacă avem în vedere că între anii 1864-1890 era o școală primară pentru 1.700 locuitori, între 1891-1900 o școală revenea la 1.500 locuitori, iar între anii 1900-1920 exista o școală primară la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1.500 locuitori, iar între anii 1900-1920 exista o școală primară la 1.172 locuitori, nu ne mai miră faptul că în aceeași perioadă, pe ansamblul țării, erau 78% analfabeți, iar în lumea satelor 84% dintre locuitori trăiau în bezna neștiinței de carte. Se făcuse prea puțin de către cei care trebuiau să facă și timpul nu mai avea răbdare, deși guvernanții de atunci fuseser avertizați prin răscoalele din 1888 și prin răscoala din 1907. Mai multe încercări de modernizare și perfecționare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără să știm încotro. Trebuie să fim foarte smeriți. Trebuie să vedem frumusețea liniștii. Trebuie să trecem atât de neobservați prin viață încât Soarta să nu ne bage în seamă. Și să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să fim tăcuți, mulțumiți în colțișorul nostru, blânzi, supuși și smeriți ca ei. Asta-i înțelepciunea vieții. Pentru mine era doar spiritul său înfrânt cel care se exprima astfel și m-am revoltat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Kindermann e psihoterapeut și Reinhard l-a cunoscut când s-a internat în clinica lui din Wannsee căutând o metodă de tratament. În loc de asta, s-a implicat într-o relație intimă cu Kindermann, care e și el homosexual. — Iertați-mi neștiința, dar ce anume e, mai precis, psihoterapia? Credeam că genul ăsta de lucruri nu mai e permis. Frau Lange scutură din cap: — Nu sunt foarte sigură. Dar cred că accentul este pus pe tratarea afecțiunilor mintale ca parte a sănătății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
orz între dinți. Să fi avut niște slănină și ceapă, mai că mi-ar fi părut bine că ne-a luat câmpul ăsta. În fond, după atâta muncă, avem și noi dreptul la un accident. Episodul 4 Farmecul discret al neștiinței Trecu un sfert de ceas. Pe câmpul ușor curbat din cauza volumului redus al planetei necunoscute nu se arăta nimeni. — Nu ți se pare că te simți mai ușor? întrebă comandantul Aciobăniței. Uite, am acum impresia că nu-s mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
School (III)......................................................................91 Zona „Robertson-Kudașvili”........................................................94 O stație pilot.................................................................................96 Experimentul „Teleorman”...........................................................99 Fără titlu..................................................................................... 101 Veac Nou.................................................................................... 103 Penultimul.................................................................................. 105 În sfârșit, acasă!..........................................................................107 PLANETA MEDIOCRILOR Accidentul.................................................................................. 113 Parcă se zărește ceva...................................................................115 Fără titlu......................................................................................117 Farmecul discret al neștiinței......................................................119 Tractoristul................................................................................. 121 Discuția continuă........................................................................ 123 La cantină................................................................................... 125 Responsabilul............................................................................. 127 Poftă bună!................................................................................. 128 Ciorba.........................................................................................130 Felul doi......................................................................................132 Sentimente general-umane.........................................................133 Somnul.......................................................................................135 Probleme gramaticale................................................................. 137 Defecțiune tehnică......................................................................139 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Planeta mediocrilor Ioan Grosan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ținând mai mult de spiritul de finețe decât de cel de geometrie. La pasivul direcției puriste mai sus pomenite înscriem o anumită sărăcie a conținutului temelor. Tribuna, 17 mai 1958 FORMAȚIA MATEMATICĂ În ceea ce mă privește resimt ca o umilință neștiința mea de elinește, neputința în care mă găsesc de a proba, ca pe un ban de argint, sunetul ce emit în original imnurile către Demetera, tragediile lui Eschil, versurile lui Teocrit. Ceva mai mult, sunt gata s-o recunosc public
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unii. Am ajuns la un aspect pe care aș dori să-l dezvolt deoarece am observat că această cerință obligatorie de a nu amesteca viața profesională cu cea particulară nu este aplicată de majoritatea dintre concetățeni. O parte, probabil, din neștiință. Opinia mea este că, în general, cei care intenționat (din viclenie) ae amestecă în viața particulară a altora (din cauza incompetenței lor profesionale) o fac pentru a distrage atenția de la obiectivele pentru care fiecare dintre noi ne ducem la locurile noastre
DESPRE REALŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364444_a_365773]
-
și numai cât bobul de mac, pentru a înțelege esența. Viorela Codreanu Tiron este poetul care excelează în lucrarea sa literară, nu se abate de la drumul său și fiecare literă din poem, este o certitudine. Autoarea nu bâjbâie prin întunericul neștiinței, ea ne spune în vers-clar:,,Despletită în amurguri târzii/las în urma mea /mireasma primăverii dintâi,/pentru a mă reîntoarce /în casa în care tinerețea mea... se schimbă tot mai mult în umbră,/și unde văd cum cuvintele mor/ în ghivece
CRONICĂ LA VOLUMUL DE VERSURI VRAJ(B)A CLIPEI A VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364580_a_365909]
-
spălată, și să aud din nou. Orice disconfort fizic, sau psihic, mă torturează. Nu știu cum rezistă alții la autotortură. Aș vrea să îi ajut pe acei oameni din stradă. Sau pe cei care nu pot să iasă în stradă. Bătrânețea, neputința, neștiința, slăbiciunea, bolile, lipsurile, etc. Dar nu prea am cum. Pun într-o plasă, în fiecare zi, ce pot să iau de prin casă. Azi am pus 4 gutui, o portocală, o cărticică de rugăciuni, o mână de fulgi dulci, un
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
unește pe cei rămași în viață, ajungând să fie pentru ei o moștenire spirituală, plină de învățături de suflet. Fiecare percepe această Carte în felul lui, pe unii, cum e cazul Ancăi, îi trezește din starea de păcat și de neștiința, altora le vorbește despre pocăința și despre curățire - situația lui Mihai și a lui Mircea - iar Liei și lui Florin le aduce partasia cu Dumnezeu, unirea cu El, iubirea lucrurilor pe care El le iubește și în cele din urmă
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
suntem? De ce suntem aici? Noi oamenii, suntem ființe spirituale, născute din iubirea divină, necondiționată și înzestrate cu înțelepciunea divină. De aceea trebuie să ne asumăm rolul de co-creatori în Univers și să trăim ca adevărate Ființe de lumină spirituală. Din neștiință omul s-a denaturat moral și etic, și-a pierdut adevăratele valori, și-a umbrit mintea și trăirile pure cu deșertăciunile lumii reducând Lumina interioară, esență (sâmbure) din lumină Divină, a lăsat loc pătrunderii întunericului în care sunt dezlănțuite patimile
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
-s codrii de mai an?»; «Continuă masacrul pădurilor românești»; «Cruci și răscruci în agricultură»; «Medicină energetică a Taoismului»; Ce formă de guvernământ li s-ar potrivi românilor?»; «Operibus credite et non verbis / Credeți faptelor, nu vorbelor»; Relativitatea cunoașterii și certitudinea neștiinței omului»; «Considerații despre arta...»; «Un remarcabil om printre politicieni»; «Pentru români, a exista înseamnă a supraviețui cu orice chip» etc. -, Maria Diana Popescu, G. Rocă, Gheorghe A. Stroia - redactor-șef, autor de articol-program și de „editoriale“ („articole de fond“), ori
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]