1,165 matches
-
asupra procesului de tranziție. Ele au fost considerate a reprezenta expresia unui populism care a paralizat procesul de schimbări, fiind responsabile de crizele tranziției. Pe atunci s-a forjat expresia care descria patternul ezitant al tranziției stop and go. Explicarea neacceptării de către populație a costurilor schimbării invocată de ideologia tranziției a fost următoarea: o mentalitate de masă incoerentă, bazată în mod special pe o înțelegere insuficientă a proceselor de schimbare, la care se adaugă și rămășițe ale unei mentalități comuniste. Colectivitatea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o mentalitate de masă incoerentă, bazată în mod special pe o înțelegere insuficientă a proceselor de schimbare, la care se adaugă și rămășițe ale unei mentalități comuniste. Colectivitatea este caracterizată printr-o ruptură între acceptarea abstractă a modelului occidental și neacceptare, din cauza neînțelegerii necesității sacrificiilor, dar și a centrării pe interesele imediate. Populația nu este coaptă pentru a înțelege și sprijini schimbările, nu pentru că nu le-ar accepta, ci pentru că se află mai mult sub presiunea dificultăților de zi cu zi
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tuturor intelectualilor epocii și clasei sale, Freud se impregnase de cultură germană. Avînd deplină încredere în puterile rațiunii și ale științei, a dorit să se integreze, să se topească în cultura ambiantă. Pentru el, creșterea constantă a antisemitismului semnifică o neacceptare transformată în scop, în numele rasei. Îi dovedește că niciodată nu poți abdica de la a fi evreu. Această latură de Swann a lui Freud nu explică, desigur, totul. Nici nu intenționez să mă limitez la aceasta. Ar fi foarte simplu să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
negativi sau marginalizați și, nu de puține ori, excluși: „nu este pentru școala aceasta”, „nu face față programei”, ,,trebuie trimis la o școală specială” sau „nu poate fi școlarizat” iată doar câteva din argumentele prin care unele cadre didactice justifică neacceptarea sau eșecul unor copii de a Învăța alături de ceilalți copii de aceeași vârstă. Este adevărat că nu de puține ori, condițiile de organizare școlară efective numeroase de elevi În clasă, programa școlară foarte Încărcată, timpul scurt de activități și interacțiuni
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
persoanei. Aceasta deoarece cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri și într-o mare măsură mai degrabă expresia izolării și a centrării pe sine (pe propriul ego), a ipocriziei și a eliminării, a agresivității și a minimalizării, a neacceptării și a negării, a disprețului și a invidiei. Un mediu uman cu adevărat stimulativ se întemeiază pe comunicarea vie, sinceră, deschisă, pe autenticitate. A fi noi înșine în relațiile cu ceilalți reprezintă potrivit psihologilor umaniști o formă necesară a autodezvăluirii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aprecierea celorlalți (el va căuta să se facă plăcut acestora). În felul acesta, ei cred că sunt acceptați, apreciați, prețuiți. Pentru foarte mulți oameni, sentimentul că sunt acceptați de către ceilalți duce la sentimentul acceptării de sine (după cum, prin consecință, sentimentul neacceptării de către ceilalți declanșează sentimentul neacceptării de sine). Ținând seama de ideile, cercetările și experiența lui L. Giblin (2000), pare că simțim cu toții nevoia ca ceilalți să ne recunoască și să ne accepte importanța. Avem nevoie de relațiile cu semenii pentru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să se facă plăcut acestora). În felul acesta, ei cred că sunt acceptați, apreciați, prețuiți. Pentru foarte mulți oameni, sentimentul că sunt acceptați de către ceilalți duce la sentimentul acceptării de sine (după cum, prin consecință, sentimentul neacceptării de către ceilalți declanșează sentimentul neacceptării de sine). Ținând seama de ideile, cercetările și experiența lui L. Giblin (2000), pare că simțim cu toții nevoia ca ceilalți să ne recunoască și să ne accepte importanța. Avem nevoie de relațiile cu semenii pentru a ne simți importanți, pentru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Este demn de remarcat faptul că, pentru apariția unei situații conflictuale, nu este obligatorie existența unui obiect al conflictului (care, în general, îi afectează celuilalt sau ne afectează nouă înșine securitatea). Conflictul poate fi declanșat și datorită proastei dispoziții, a neacceptării reciproce, a ostilității față de situația creată. 13 Asertivitatea se referă la "exprimarea cu ușurință a intereselor și a punctelor de vedere proprii, fără teamă și fără a nega pe ale celorlalți" (Chelcea, 2003, p. 45). A fi asertivi înseamnă a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nimic de făcut?" este un asemenea lucru. Ea este o întrebare a nerenunțării: în ciuda faptului că nu mai e nimic de făcut, continuă să se pună întrebarea "ce e de făcut?". Simpla punere a acestei întrebări trădează o zbatere, o neacceptare și o stare de veghe; ea păstrează intactă perspectiva facerii. Când această întrebare nu se mai pune, drama renunțării este consumată. Infernul este locul în care întrebarea "ce e de făcut?" nu se mai pune. Când însăși întrebarea "ce e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca bază de referință. Ea generează, în majoritatea cazurilor, delincvență și e sancționată social prin neacceptarea individului cu drepturi depline la viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este compatibilă cu cea din țările membre a CE, de exemplu această activitate a ARACIS cu spectrul de activități al agenției de Asigurare a Calității În Învățământul Superior din Marea Britanie. Necesitatea comutării accentului de la acreditare la evaluare și de la acceptare/neacceptare la Îmbunătățirea continuă a procesului de Învățământ a condus la elaborarea unei strategii de către Direcția Generală pentru Învățământ Superior și Cercetare Științifică din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) pentru dezvoltarea și implementarea managementului calității În sistemul universitar. În acest sens
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nu bolile mintale”. (Chiriță și Chiriță, 2000). Psihoprofilaxia terțiară la infractorii cu tulburari psihice este în principal asimilabilă măsurilor de siguranță prevăzute de articolul 113 CP. Apar dificultățile de realizare a acesteia mai ales din lipsa unei echipe multidisciplinare, din neacceptarea globală psihoantropologică a situației persoanei, din neînțelegerea corectă a noțiunilor de periculozitate socială sau potențial antisocial, dar și din inabilități legislative. Internarea medicală este reglementată de art. 114 din Codul Penal:„când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman și se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tot ei au spart cordoanele de miliție din fața CC-ului. Acolo, în stradă, nu pe e-stradă, ulterior, s-au aflat „textualiștii”. De fapt, adevăratul motiv al acestei „polemici”, cu momentele de degradare umorală cunoscute, a fost, după opinia mea, neacceptarea de către generația mai în vârstă a unei noi realități literare, datorată prestației onorabile a autorilor tineri, realitate care implica de la sine o schimbare de comportament si chiar unele mutații în ierarhia valorică a breslei. Atât timp cât tinerii nu au „deranjat” - scara
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
O asemenea viziune pacifistă nu comporta vreun refuz al statului care, dimpotrivă, în acest context căpăta o funcție efectivă de amalgam. Prin urmare, structura civilă a imperiului, ca sistem de funcționare, nu a fost respinsă de creștini cât privește exterioritatea. Neacceptarea completă a acesteia a fost cauzată de fundamentul religios păgân al sistemului, fundament ce tindea să nimicească conștiința individului, supunându-l unei puteri abuzive care folosea religia ca instrument de domnie. Cels îi acuza pe creștini că vor să revoluționeze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
practicant, prezentând incompatibilitatea acestora: a) statio militară, ca obligație de santinelă, era opusă celei creștine de synaxis inerentă postului; b) renunțarea la idolatrie, proclamată în botez, făcea absurde vegherile gărzilor în templele zeilor; c) signum creștin, primit la botez, remarca neacceptarea celui mi-litar. Tot în acest context, relua și dualismul prezent în Apocalips despre apartenența la castra tenebrarum ori la castra lucis, afirmând că înrolarea în cele dintâi manifestă păcatul (transgressio); ipoteza soldaților convertiți la creștinism, după întreprinderea carierei militare, este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iunie 1941, Legația americană semnala la Washington că, la Ministerul Apărării din București, feldmareșalii von Brauschitsch și von List au colaborat cu generali români, pentru a pune „la punct ultimele pregătiri referitoare la acțiunea comună germano-română împotriva URSS, în cazul neacceptării (cererilor) ultimative germane”. Activități de spionaj efectua și Consulatul general administrativ, motiv pentru care a fost închis de guvernul român în iunie 1941. Ministrul american a dispus ca Muldrop Forsythe, consul general, și întreg personalul Consulatului să rămână și să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al. 2003). Toleranța este în general înțeleasă ca acceptare a unor comportamente sau atitudini cu care nu suntem de acord sau care nu ne sunt pe plac (Medrano & Rother, 2006). Intoleranța față de devianți este determinată în analiza noastră pe baza neacceptării ca vecini a unor persoane aparținând unor grupuri considerate în mod clasic deviante: alcoolicii, homosexualii și dependenții de droguri. Indicele pe care-l vom numi de aici înainte "autoritate" apare în literatură frecvent sub denumirea "autoritate versus autonomie" și are
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt adunați, iar cei care se referă la suportul pentru autonomie, și anume independență, sentiment de responsabilitate, perseverență și imaginație, au fost scăzuți. Celelalte valori incluse în analiză acceptarea unor modele alternative de familie, (in)egalitatea de gen, echitate, acceptarea / neacceptarea modelului de societate egalitară sunt bazate pe răspunsurile la câte o singură întrebare (vezi Anexa III). 6.2.4. Identificările valorice la tineri: ce fel? În această secțiune vom încerca în primul rând să vedem cum se grupează de-a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este situația în cazul procedurii de cooperare, când Consiliul poate adopta textul cu unanimitate de voturi. În cazul în care Parlamentul modifică poziția comună, iar Consiliul, primind textul, acceptă fiecare amendament realizat de către Parlament, textul este considerat adoptat. În cazul neacceptării amendamentelor de către Consiliu, se va constitui un Comitet de Conciliere, format din parlamentari și membri ai Consiliului. Comitetul de Conciliere are la dispoziție un termen de șase, respectiv opt săptămâni în caz de prelungire, pentru a negocia un text de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și ceilalți copii din clasă: copiii cu tulburări de Învățare au posibilitatea de a imita copiii obișnuiți, de a dezvolta relații de prietenie cu copii de aceeași vârstă; se reduce stigmatul atașat oricărui copil cu tulburări de Învățare și dezvoltare neacceptarea de către unii elevi din clasă a unor astfel de copii este un semnal de alarmă privind potențialul agresiv latent al acestora; clasele obișnuite cu copii integrați furnizează un mediu lingvistic mai bogat pentru dezvoltarea deprinderilor de comunicare; copii obișnuți trăiesc
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
îmbibase de sânge și acum stătea ca o stavilă în fața șuvoiului care nu mai contenea. Niciodată Mihu nu se gândise că un om are atâta sânge. Nenea părea acum atât de scurt și nefiresc încât Mihu într-o clipă de neacceptare a situației, parcă-i veni să râdă ca de o glumă. Fetița tremura tot mai tare ca și cum ar fi fost cuprinsă de frisoane. Se așeză pe marginea șanțului și o luă pe genunchi. Îi vorbi liniști ca s-o potolească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
stupefiat, nu mă așteptasem la acest răspuns. Mă așteptam la orice dar la acesta așa de aiuristic, nu. Poate de puține ori în viață rămăsesem așa descumpănit, cu gura căscată de spontaneitatea unui răspuns ce-mi crea o stare de neacceptare imediată. Dar singura mea reacție acum a fost o enervare bruscă și parcă un pic fără rost. Eram așa de înciudat încât pe moment eram să ridic o piatră și să dau în omul acela bizar care acum parcă-mi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ultramontani decît nemții, care visează revenirea la Sfîntul Imperiu Germanic). O dată cu apariția acestui nou curent de gîndire, creștin-democrații păreau să aibă puține puncte comune. În realitate, punctele de convergență există: disprețul față de Statul modern, centralizator, ostil sau indiferent față de religie, neacceptarea economiei liberale care respinge poporul în numele profitului și al individualismului; găsim de asemeni atașamentul față de Papă, dorința de a readuce la viață asociațiile și grupurile intermediare și o serie de preocupări sociale puternice. Creștin-democrații au putut deci găsi în tradiționalism
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
depășită, chiar dacă ea nu poate fi complet realizată. Această filosofie, care este o noutate, ori va fi în spiritul democrației, ori va fi împotriva omului"15. Marile teme ale operei lui Maritain deosebirea între angajamentele în plan spiritual și temporal, neacceptarea marxismului și a capitalismului, demnitatea persoanei, Statul în slujba cetățenilor, dezvoltarea comunităților intermediare care formează țesutul Națiunii, marea atenție acordată mecanismelor democrației sînt teme pe care le întîlnim în programul partidelor creștin-democrate. În cazul Franței, este suficient să ne raportăm
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
permanent ales de comun acord"4. Această poziție pragmatică era completată de aceea exprimată de Jean Gilbert în cadrul Biroului Executiv al MRP (20 mai 1949), care nu lăsa nici cea mai mică șansă visului sau mitului: el se declara partizanul neacceptării "unui prea mare sentimentalism în relațiile cu creștin-democrații" și, făcînd aluzie la belgianul Paul Van Zeeland, el acuza: "Actualmente există mulți creștini în Europa care nu sînt democrați"5. Europa "neagră" sau "vaticană" nu exista decît la nivelul fantasmelor. Diferențele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]